luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: drone rusești

6 articole
Eveniment

Cronologia integrală a incidentelor cu drone rusești în România: armata, incapabilă să le doboare

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu mai este de mult doar un conflict urmărit la televizor sau pe hartă. Pentru România, el s-a transformat treptat într-o realitate palpabilă, resimțită direct în zona de est a țării. De la un incident izolat în 2022 până la pătrunderi repetate în spațiul aerian național și primele pagube materiale în 2026, cronologia evenimentelor conturează o evoluție clară și îngrijorătoare. În paralel, autoritățile române au fost nevoite să-și adapteze treptat cadrul legal și mecanismele de intervenție, într-un efort de a ține pasul cu o amenințare tot mai prezentă la frontieră. Patru etape ale unei escaladări tăcute Potrivit datelor oficiale, până la începutul anului 2026 au avut loc aproape 70 de atacuri rusești în proximitatea României, cu 21 de pătrunderi în spațiul aerian și 41 de cazuri în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul național. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Analiza comunicatelor MApN relevă patru etape distincte în modul în care conflictul din Ucraina a afectat România. În 2022, incidentele sunt izolate și fără impact direct. În 2023, apar primele efecte concrete: fragmente de drone, alerte și suspiciuni de pătrunderi în spațiul aerian. În 2024, incidentele se multiplică și se extind geografic, iar originea rusească a unor drone este confirmată. În 2025, situația devine mai gravă: sunt raportate încălcări explicite ale spațiului aerian, interceptări și chiar autorizări de doborâre. 2022: primul semnal discret Primul incident semnalat de MApN după începutul războiului datează din 11 mai 2022. Forțele Navale Române au identificat o epavă aeriană în derivă în apele teritoriale, între Sulina și Sfântu Gheorghe. Epava aparținea Forțelor Navale ale Ucrainei și nu avea armament la bord. Potrivit MApN, aceasta s-ar fi prăbușit anterior în spațiul ucrainean și a fost purtată de curenți până în apele românești. Incidentul nu a generat îngrijorări majore, dar a fost primul indiciu că războiul se apropie fizic de granițele României. 2023: primele efecte directe pe teritoriul României Anul 2023 marchează o schimbare semnificativă. Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre – Reni și Ismail – încep să producă efecte directe în România. Pe 13 septembrie, MApN a anunțat atacuri intense în apropierea graniței, cu posibile impacturi de drone în județul Tulcea. În aceeași zi, fragmente suspecte au fost identificate între Nufăru și Victoria. Pe 19 septembrie, autoritățile au confirmat existența unor fragmente de drone similare celor utilizate de armata rusă, descoperite în mai multe locații din județul Tulcea. Finalul lunii septembrie aduce și prima posibilă pătrundere în spațiul aerian românesc, semnalată de radar. În octombrie și decembrie apar și primele cratere provocate de drone, la Plauru și Grindu. România trece astfel de la statutul de observator la cel de teritoriu afectat indirect de conflict. 2024: multiplicarea incidentelor și confirmări clare În 2024, frecvența incidentelor crește semnificativ, iar zonele afectate se extind: Plauru, Periprava, Ceatalchioi, Insula Mare a Brăilei, Litcov. Pe 29 martie sunt descoperite fragmente de dronă în Insula Mare a Brăilei. În iulie, după noi atacuri rusești, avioane F-16 sunt ridicate pentru monitorizare. La scurt timp, sunt identificate resturi de drone rusești de tip Geran 1/2 în zona Plauru. Pe 31 iulie, fragmente de dronă sunt confirmate în trei localități diferite. În septembrie apare o premieră importantă: o dronă este urmărită în timp ce evoluează în spațiul aerian românesc. Această etapă marchează trecerea de la incidente accidentale la evenimente cu traiectorii clar documentate. 2025: încălcări repetate și reacții militare Anul 2025 aduce o schimbare de ton în comunicările oficiale. MApN vorbește explicit despre încălcări ale spațiului aerian, iar reacțiile militare devin mai ferme. Pe 17 ianuarie sunt semnalate încălcări ale spațiului aerian, iar fragmente de drone sunt descoperite în două zone distincte. În februarie, două drone cu încărcături explozive sunt confirmate pe teritoriul României. Un moment de maximă tensiune este înregistrat pe 14 septembrie: o dronă rusească rămâne aproape 50 de minute în spațiul aerian românesc. Piloții români primesc autorizația de a o doborî, însă decid să nu deschidă focul, pentru a evita riscurile colaterale. În noiembrie, sunt raportate noi pătrunderi și traiectorii complexe ale dronelor, inclusiv în zona Galațiului. România intră astfel într-o fază de gestionare activă a riscurilor generate de conflict. 2026: de la incidente la pagube materiale În 2026, situația capătă o nouă dimensiune: apar primele pagube materiale confirmate. În ianuarie, fragmente de drone sunt descoperite inclusiv în județul Vrancea. În martie, zona Plauru devine din nou epicentrul incidentelor, cu alerte RO-Alert și intervenții aeriene. Punctul culminant este atins pe 25 aprilie 2026. În urma unui atac rusesc în apropierea frontierei, locuitori din Galați semnalează căderea unui obiect. Potrivit MApN, fragmentele de dronă au afectat o gospodărie și un stâlp de electricitate. Este primul caz confirmat în care efectele războiului produc daune materiale directe pe teritoriul României. Cum au adaptat autoritățile cadrul legal În paralel cu multiplicarea incidentelor, autoritățile române au trecut, treptat, de la o abordare reactivă la una mai structurată din punct de vedere legislativ și operațional. Momentul de cotitură a venit în 2025, când Parlamentul a adoptat și ulterior a fost promulgată Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național, care oferă Armatei un cadru clar pentru intervenție. Actul normativ stabilește explicit procedurile prin care pot fi identificate, interceptate și, în ultimă instanță, neutralizate dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian al României. Mai mult, legea permite inclusiv doborârea acestor aparate în funcție de nivelul de amenințare, după o succesiune de măsuri graduale, de la avertizare până la distrugere. În completare, deciziile adoptate ulterior la nivelul CSAT au clarificat lanțul de comandă: dronele militare pot fi doborâte la decizia comandantului misiunii, conform regulilor NATO, în timp ce pentru cele civile decizia revine ministrului Apărării.

Dronele rusești, o realitate în România (sursa: iiss.org)
Zelenski oferă României sprijin contra dronelor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski oferă sprijin României și NATO pentru a se apăra eficient de dronele rusești

Zelenski oferă României sprijin contra dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat duminică seara importanța dronelor în apărarea țării sale împotriva invaziei ruse. În mesajul său video zilnic, liderul de la Kiev a arătat că atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse reprezintă cele mai eficiente sancțiuni împotriva Moscovei. „Cele mai eficiente sancțiuni” pentru Rusia Zelenski a declarat că loviturile asupra rafinăriilor, terminalelor și depozitelor de petrol rusești afectează rapid economia și eforturile de război ale Kremlinului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Recent, Ucraina a atacat una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, aflată la Kirishi, la 110 kilometri sud-est de Sankt Petersburg. Zelenski oferă României sprijin contra dronelor Președintele ucrainean a subliniat că țara sa este pregătită să ofere sprijin NATO în contracararea dronelor ruse. Zelenski a precizat că Ucraina poate împărtăși experiența acumulată și poate antrena partenerii occidentali în domeniul apărării aeriene. Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să extindă războiul dincolo de granițele Ucrainei, prin atacuri cu drone asupra Poloniei, statelor baltice și României. „Suntem gata să îi antrenăm pe toți partenerii în această apărare”, a afirmat liderul ucrainean, subliniind riscurile pentru securitatea regiunii.

Nordul județului Tulcea, sub alertă aeriană (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Economie

Nordul județului Tulcea, sub alertă aeriană

Nordul județului Tulcea, sub alertă aeriană. Zona de nord a județului Tulcea a fost pusă sub alertă aeriană după ce, duminică seara, grupuri de drone au fost detectate îndreptându-se către spațiul aerian ucrainean, în apropierea graniței României. Nordul județului Tulcea, sub alertă aeriană Ministerul Apărării a informat că atacurile aeriene lansate de forțele armate ruse au vizat infrastructura civilă și obiective din Ucraina, aproape de frontiera fluvială cu România. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) în jurul orei 23:34 despre necesitatea instituirii alertei aeriene în nordul județului Tulcea. Intervenția Forțelor Aeriene Române Pentru monitorizarea spațiului aerian, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea. După ce alerta a fost ridicată în jurul orei 00:45, aeronavele F-16 s-au întors pe aerodromul de bază. Monitorizarea și măsurile de securitate Sistemul de supraveghere radar al României a monitorizat continuu situația, fără a detecta pătrunderea vreunui vehicul aerian în spațiul național. Începând de luni dimineață, forțele MApN vor desfășura cercetări în zonele din apropierea obiectivelor atacate pentru a depista eventuale impacturi sau resturi ale dronelor implicate. România în contact cu structurile aliate Ministerul Apărării Naționale informează constant structurile aliate despre evoluția situației și rămâne în contact permanent cu acestea. MApN reiterează condamnarea fermă a atacurilor rusești asupra infrastructurii civile ucrainene, pe care le consideră nejustificate și în contradicție cu normele de drept internațional.

Noi atacuri cu drone lângă România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Noi atacuri cu drone lângă România

Noi atacuri cu drone lângă România. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) transmite că patru aeronave de luptă, două F-16 şi două F-18, au monitorizat, în noaptea de marţi spre miercuri, spaţiul aerian românesc, în contextul unor noi atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de la graniţă. Noi atacuri cu drone lângă România MApN precizează că două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole din serviciul de luptă Poliţie Aeriană Extinsă au decolat, în jurul orei 00,50, din Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE De asemenea, în jurul orei 02,40, din Baza 86 Aeriană Borcea au decolat şi două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române. Aeronavele spaniole şi-au încheiat misiunea în jurul orei 03,00, iar cele ale Forţelor Aeriene Române, în jurul orei 05,00. Ca urmare a detectării unor grupuri de drone care se îndreptau către spaţiul aerian al Ucrainei, în apropierea spaţiului aerian al României, Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Galaţi, fiind transmise, la ora 02,41, mesaje RO-ALERT. Informațiile MApN Pe parcursul acestui interval orar, sistemul de supraveghere radar al României nu a detectat pătrunderea în spaţiul aerian naţional a dronelor implicate în atacul asupra obiectivelor ucrainene. MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional.

Guvernul și CSAT, vinovate că dronele rusești se plimbă prin România Foto: Twitter
Politică

Guvernul CSAT, vinovate dronele rusești se plimbă prin România

Kelemen Hunor confirmă că Guvernul și CSAT sunt vinovate că dronele rusești se plimbă prin România: „Se face în câteva zile”, a arătat el. Liderul UDMR a arătat că legislația trebuia schimbată de acum un an, dar cei responsabili - Guvernul și CSAT - ar trebui întrebați de ce nu au făcut-o. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Guvernul și CSAT, vinovate că dronele rusești se plimbă prin România „Nu e prima dată când intră în spaţiul aerian românesc o dronă dinspre Ucraina, Marea Neagră, dinspre acest spaţiu care este în conflict şi nu s-a modificat legea, trebuie o bază legislativă. Eu nu ştiu de ce nu au venit, fiindcă de un an de zile este o chestiune care se ştie, doar Guvernul, CSAT-ul puteau să vină cu un proiect de lege, altcineva, în acest caz, chiar dacă are drept de iniţiativă, nu are informaţiile necesare. De ce nu au făcut-o, trebuie să îi întrebaţi pe ei, dar e necesar aşa ceva”, a spus Kelemen Hunor la Digi 24, citat de news.ro. „Dacă e un accident, fiindcă s-ar putea să fie un accident, atunci te comporţi altfel. Dar cel mai important lucru pentru un preşedinte sau un om politic la vârful statului, premier, şef al Apărării, dar vorbim aici de preşedinte, pentru că el este şeful Forţelor Armate, să aibă posibilitatea, dorinţa, capacitatea de a asigura siguranţa cetăţenilor. Nu există o sarcină mai importantă decât securitatea oamenilor şi acest lucru trebuie făcut. Dacă trebuie dobărâtă drona, după analiza foarte rapidă a specialiştilor, trebuie dat ordinul de a doborî o astfel de dronă”, a completat Kelemen Hunor. Liderul UDMR a subliniat că e nevoie şi de o înţelegere cu Ucraina, pentru că şi pentru ei şi pentru noi este important. ”Aceste chestiuni trebuiau rezolvate de mult timp, nu e ceva complicat. Într-o astfel de situaţie, când ai război lângă tine, se face în câteva zile. Aranjamentul cu Ucraina, modificarea legislaţiei. S-a făcut sesiune extraordinară în vară, se poate convoca comisia, oamenii vin, deputaţii vin, dar iniţiativa trebuie să vină dinspre Executiv şi în primul rând dinspre preşedinte, prin Executiv. Eu nu am auzit de o astfel de iniţiativă, deşi nu e primul caz”, a mai spus Kelemen Hunor.

Ciolacu: dronele rusești nu ținteau România (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu: dronele rusești nu ținteau România

Ciolacu: dronele rusești nu ținteau România. Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, luni, referitor la dronele ruseşti care au intrat în spaţiul aerian naţional, că România a avut o reacţie în timp real şi a monitorizat situaţia cu avioane F16, menţionând că aceste drone nu au avut ţinte pe teritoriul ţării noastre. Ciolacu: dronele rusești nu ținteau România Premierul a menţionat că în acel moment nu s-a impus ca ţara noastră să intervină. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor "Dacă dronele aveau o ţintă pe teritoriul României, normal că ţara noastră ar fi intervenit", a menţionat Ciolacu. Premierul a apreciat că este vorba despre o provocare, menţionând că se încearcă să se vadă capacitatea de reacţie a statelor din jur. Duminică, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că a fost identificată probabilitatea unei zone de impact pe teritoriul naţional, într-o zonă nepopulată de lângă localitatea tulceană Periprava, în urma atacurilor ruseşti cu drone asupra unor obiective din Ucraina, menţionând că două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina în această dimineaţă, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind transmise, la orele 2,20 şi 2,38, mesaje RO-ALERT. Monitorizarea situației aeriene De asemenea, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. "În cursul acestor evenimente, a fost identificat şi urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spaţiul aerian naţional şi care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina. Situaţia evoluţiei acestei drone a fost monitorizată şi de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4,08", a precizat sursa citată. MApN a mai informat că, din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional, într-o arie nelocuită din proximitatea localităţii Periprava, fiind efectuate cercetări în zonă cu mijloace aeriene şi cu echipe la sol. "MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional", s-a mai arătat în comunicat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră