Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări
România se confruntă, în plină criză politicăp, cu cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: o invazie a dronelor maritime. Una dintre ele s-a autodetonat în Portul Constanța. Alte trei sunt căutate în zona litoralului. Au fost evacuate stațiunile Costinești și Vama Veche, turiștii au fost alungați de pe plaje, rutele de acces au fost blocate de Politia Locală. Citește și: VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan MApN a anunțat că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Risc major: o lovitură asupra platformelor de la Marea Neagră Ce întrebări naște, la cald, acest incident: Cum a fost posibil ca prima dintre drone, cea care s-a autodetonat, să pătrundă atât de adânc ân Portul Constanța. în zona unde se află agenția de salvare pe mare? „Daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine”, scrie Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu. Ce capacitate are România să detecteze aceste drone? Să le neutralizeze? Este Portul Constanța protejat în vreun fel de astfel de atacuri? În general, ce capacități anti-drone maritime are România? Dacă nu are, există vreun plan de înzestrare? Cel mai mare risc este un atac asupra platformelor de extragere a gazelor de la Marea Neagră. Ar fi o lovitură dură asupra independenței energetice a României. Dar o altă țintă poate fi Rafinăria Petromidia. Cum se combat dronele maritime În ceea ce privește dronele maritime, principalele măsuri constau în detectarea pe mai multe niveluri, protecția pasivă și metode de neutralizare alese cu grijă, adaptate mediului. În porturi, pe nave și în instalațiile offshore, cea mai sigură abordare constă, de obicei, în combinarea senzorilor, a barierelor fizice și a măsurilor de neutralizare non-kinetice, în loc să se recurgă exclusiv la forță. În cazul unei ambarcațiuni-dronă aflate în apropierea unui port, „perturbarea non-kinetică” înseamnă oprirea sau afectarea funcționării ambarcațiunii fără a o distruge. În practică, aceasta înseamnă, de obicei, atacuri electronice sau cibernetice îndreptate împotriva sistemelor sale de comandă, de navigație sau de propulsie. Un sistem portuar sau instalat pe navă de combatere a ambarcațiunilor neidentificate (UxS) detectează și urmărește mai întâi ambarcațiunea, apoi stabilește dacă aceasta este într-adevăr ostilă. În cazul în care este, sistemul poate încerca să perturbe legăturile de comandă, sistemele de navigație sau echipamentele electronice de la bord, astfel încât ambarcațiunea să-și piardă controlul, să încetinească, să devieze de la curs sau să devină incapabilă să-și continue drumul. Ambarcațiunile-dronă sunt discrete, rapide și se pot confunda cu traficul obișnuit din port până în ultimul moment. De aceea, detectarea, clasificarea și deținerea unei autorități clare de a interveni sunt la fel de importante ca și instrumentul de perturbare în sine. Ce scrie Octavian Berceanu „Probabilitatea ca drona sa treaca printre digurile Portului Constanta, sa faca un viraj la 90 grade la stanga, iar un viraj la stanga si unul la dreapta iar apoi sa mearga direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fara sa fie ghidata, este aproape zero. Drona s-a agatat practic de sistemul plutitor pentru retinerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal gps asa cum genereaza orice sistem de pe telefon sau masina. Drona aflata in deplasare cu viteza, din cauza erorilor de locatie satelitara GPS a virat stanga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu 30 de metri inaintea terminarii digului, eroare posibila in comunicatiile satelitare. Atat, cu 2-3 secunde si ca urmare, accidental, s-a agatat de sistemul plutitor pentru poluareaflat la 3 m de mal. Imediat in dana portului, daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine. Faptul ca in proximitate exista o nava de lupta sub pavilion roman arata cat de slaba sau inexistenta este apararea militara in fata unui conflict militar existent de 4 ani si jumatate”, a scris pe Facebook Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, cu susținerea USR.
