duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dragnea

42 articole
Economie

Mega-proiectele străinătate Chinei comuniste prăbușesc

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc, arată Wall Street Journal (WSJ), care începe analiza sa cu relatarea de la un baraj uriaș din Ecuador, construit cu ajutorul Beijingului și care azi are mii de fisuri. Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc „În ultimul deceniu, China a acordat un trilion de dolari în împrumuturi internaționale ca parte a inițiativei Belt and Road a Beijingului, menită să dezvolte comerțul și să extindă influența Chinei în Asia, Africa și America Latină. Aceste împrumuturi au făcut din Beijing cel mai mare creditor guvernamental pentru lumea în curs de dezvoltare, împrumuturile sale totalizând aproape la fel de mult ca cele ale tuturor celorlalte guverne combinate, potrivit Băncii Mondiale (…) Acum, lucrările de calitate scăzută a unora dintre proiecte riscă să paralizeze infrastructura cheie și cresc costurile pentru anii următori, pe măsură ce încearcă să remedieze problemele. «Suferim astăzi din cauza calității proaste a echipamentelor și a pieselor» în proiectele construite în China, a declarat René Ortiz, fostul ministru al energiei din Ecuador și fost secretar general al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol”, arată Wall Street Journal. Lucrări de proastă calitate Publicația face un inventar al proiectelor cu probleme: În Pakistan, oficialii au închis hidrocentrala Neelum-Jhelum anul trecut, după ce au detectat fisuri într-un tunel care transportă apa printr-un munte pentru a pune în mișcare o turbină. Închiderea costă 44 de milioane de dolari pe lună. Compania de producere a energiei din Uganda a declarat că a identificat peste 500 de defecte de construcție la o hidrocentrală de 183 de megawați construită în China pe râul Nil, care a suferit defecțiuni de când a intrat în funcțiune în 2019. China International Water & Electric Corp., care a condus construcția hidrocentralei Isimba, nu a reușit să construiască un braț plutitor pentru a proteja barajul de buruienile de apă și alte resturi, ceea ce a dus la turbine înfundate și întreruperi de curent, potrivit Uganda Electricity Generation Co., sau UEGC. Finalizarea unei alte hidrocentrale construite de China, tot pe Nil, proiectul Karuma Hydro Power, de 600 de megawați, are trei ani întârziere, o întârziere pe care oficialii ugandezi au pus-o pe seama defectelor de construcție, inclusiv pereți crăpați. În Angola, la 10 ani după ce primii chiriași s-au mutat în Kilamba Kiaxi, un vast proiect de locuințe sociale în afara capitalei Luanda, mulți localnici se plâng de pereți crăpați, tavane mucegăite și construcții proaste. Finanțarea unor proiecte lipsite de sens: exproprierea a mii de acri de teren agricol într-o vale andină pentru a construi o nouă metropolă numită Yachay City, care trebuia să transforme Ecuadorul într-o putere tehnologică regională. Banca Export-Import din China a oferit un împrumut de 200 de milioane de dolari pentru lucrările de infrastructură timpurii. Astăzi, proiectul a fost abandonat, cu un supercomputer de 6,3 milioane de dolari care ar fi trebuit să fie folosit de cercetători stând în aer liber și nefolosit. Muntenegru, salvat în ultima clipă Wall Street Journal nu oferă acest exemplu, dar în iulie 2021 Muntenegru a început să ramburseze un împrumut de aproape un miliard de dolari luat de la o bancă din China pentru construirea unei autostrăzi, o datorie care a dus statul la un pas de incapacitate de plată. Secțiunea de 44 de kilometri, care are un sfert din lungimea totală a autostrăzii, a costat 20 de milioane de euro pe kilometru, fiind una dintre cele mai scumpe autostrăzi din lume. Contractul a fost semnat de fostul guvern socialist al țării, care a fost demis în luna august a anului trecut, după 30 de ani la cârma țării. Asta deși două studii de fezabilitate, realizate în 2006 și 2012, arătau că șoseaua de mare viteză nu este viabilă din punct de vedere economic. România era la un pas să fie implicată de guvernările PSD controlate de Victor Ponta și Liviu Dragnea în proiecte asemănătoare. Cei doi doreau să ofere Chinei contracte pentru trenuri de mare viteză, autostrada Ploiești-Brașov sau construcția reactoarelor III și IV de la Cernavodă. Actualul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD), a luat bani de la o firmă de PR pentru a face reclamă Huawei și a critica un acord strategic cu SUA. Citește și: Germania nu se va opune ca Polonia să transfere tancuri Leopard către Ucraina, spune ministrul de Externe. Polonia: așteptăm confirmarea lui Scholz

Mega-proiectele din străinătate ale Chinei comuniste se prăbușesc - analiză Wall Street Journal. Ponta și Dragnea visau să implice România în planuri asemănătoare Foto: Guvernul României
Mentorul lui George Simion e Florian Coldea Foto: Facebook
Politică

Mentorul lui George Simion e Florian Coldea

Fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, acum director la o fermă, îl atacă pe George Simion: „Mentorul lui George Simion e Florian Coldea”, a susținut el, la Realitatea TV. Dragnea a mai lansat un atac de acest tip împotriva lui Simion, în februarie 2022, când a afirmat că ar fi susținut de mogulii Ghiță și Burci care, la rândul lor, au legături cu serviciile secrete. Mentorul lui George Simion e Florian Coldea „Mentorul lui George Simion e Florian Coldea. A fost de la început și va fi mereu. Coldea mi-a spus. Prima discuție despre George Simion am avut-o cu Kelemen Hunor. Prin 2014-2015, nu mai țin minte. Care mi-a zis: tu știi că unul din oamenii pe care îi folosește SRI să atace maghiarimea este Simion? Nu am știut... La câteva zile, l-am întrebat frontal pe Florian Coldea și a zis DA. Astă vară eram în casă la un prieten și stând cu el primește un telefon de la un cetățean bulgar implicat într-o firmă foarte puternică de PR de campanie electorală, printre cele mai bune din lume. L-a sunat să-l întrebe dacă știe un personaj din România pe nume Florian Coldea, că i-a contactat pentru a intermedia un contract de consultanță cu AUR. Banii adevărați nu veneau prin donații sau conturi bancare. Erau din partea SRI sau a firmelor apropiate. Acest băiat nu va putea să scape niciodată de legăturile cu Florian Coldea. Cine susține AUR susține de fapt revenirea lui Florian Coldea la conducerea României”, a declarat Liviu Dragnea, potrivit unei transcrieri a Realității TV. Foto: captură video Potrivit acestui post, fostul lider PSD va „scoate” o carte, la toamnă. Citește și: Țările NATO au luat o decizie importantă, spune secretarul general al Alianței – vor furniza mai multe arme grele Ucrainei: Suntem într-o fază decisivă a războiului

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie Foto: Facebook AEP
Politică

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie, la scurt timp după ce Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul în cazul său, acuzându-l de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Numirea unui nou șef al instituției este sarcina Parlamentului. Buică a fost ales în februarie 2019 la propunerea lui Liviu Dragnea. Şeful AEP a demisionat din funcţie ”Autoritatea Electorală Permanentă informează că astăzi, 11 ianuarie 2023, domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două camere ale Parlamentului demisia de onoare din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente începând cu data de 13 februarie 2023, în condiţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi ale Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de AEP, și citat de news.ro. Luni, Constantin Mituleţu-Buică declara, pentru News.ro, că nu are motiv să demisioneze din funcţie sau să fie schimbat de la şefia AEP deoarece a respectat legea, atât pe cea civilă, cât şi pe cea penală. Referitor la acuzaţiile pe care i le aduce ANI, el preciza că angajarea cumnatei sale a fost una „legală şi morală”. ”Nu am de ce sa demisionez şi nici sa fiu schimbat, pentru ca am respectat legea, cea civilă şi cea penală”, declara Constantin Mituleţu Buică, întrebat, luni, de News.ro, dacă are în plan să demisioneze sau dacă se aşteaptă la o decizie de schimbare din funcţie a coaliţiei de guvernare, în contextul acţiunilor ANI prin care a sesizat Parchetul în cazul său, sub acuzaţia folosirii funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Chestionat mai departe despre angajarea cumnatei sale, preşedintele AEP preciza că aceasta a fost „legală şi morală”. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Referitor la acţiunile ANI, Buică a explicat că este vorba „doar o sesizare cu privire la o suspiciune şi nu o constatare”. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe care îl acuză de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale.

Dragnea, moșier prosper, sprijinit de statul român Foto: Facebook
Politică

Dragnea, moșier prosper, sprijinit de statul român

Penalul Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, este azi un moșier prosper, puternic sprijinit de statul român: firma sa, Nutrelo, a fost unul dintre principalii beneficiari ai subvențiilor pentru agricultură, potrivit datelor colectate de Ziarul Financiar (ZF) de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Dragnea, moșier prosper, sprijinit de statul român Datele din ZF se referă la anul 2021. Nutrelo ar controla circa 1.200 de hectare în Teleorman, fieful lui Liviu Dragnea. Dragnea, care a stat circa doi ani la închisoare, este acum director la Nutrelo, firmă controlată de fiul său. „Cele mai mari 20 de companii din agricultură după suprafaţa cultivată au încasat subvenţii de peste 300 de milioane de lei în 2021. Berceanu şi Dragnea, printre marii beneficiari (…) Printre marii fermieri din România se numără Agroexpert Industry (Dolj), companie în care este acţionar Radu Berceanu, fost ministru al transporturilor, şi Nutrelo Group, unde Liviu Dragnea, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor din România şi fost preşedinte al PSD, este director”, scrie Ziarul Financiar. În 2021, Nutrelo Group a avut o cifră de afaceri de peste 42 de milioane de lei, un profit de circa 2,6 milioane de lei și 142 de angajați. Datele publice arată că, în 2021, firma și-a deschis un punct de lucru într-o vilă din centrul Capitalei, pe Calea Șerban Vodă, la numărul 217B. Teroare într-o comună uitată din Teleorman O investigație din 2021 susținea că familia Dragnea profită de oamenii bătrâni din Slobozia Mândră, din Teleorman, pentru a le impune contractele de arendă. „Prin Slobozia Mândra se vorbește despre contracte semnate în fals, bătăi în secția de poliție pentru retragerea plângerilor legate de firmele lui Valentin Dragnea și despre presiuni administrative uriașe asupra unor oameni neputincioși, care posedă terenuri pe care nu le pot munci. Și atunci le dau în arendă. Firmele familiei Dragnea au apărut acolo ca prin minune, ca răspuns la această nevoie. Și, deși și-au schimbat constant denumirile, tacticile au rămas aceleași”, scrie investigatoria.ro. În 2022, Nutrelo Group a cumpărat mai multe terenuri de la Teldrum, firmă despre care s-a afirmat că ar fi controlată de Liviu Dragnea. În septembrie 2022, Fanatik scria că familia Dragnea a intrat și în afaceri cu energie: o firmă pe care o controla, Nutrelo Mobility SRL, a devenit South Sun Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. În actul constitutiv al societății sunt trecute și alte domenii de activitate: transportul, distribuția și comercializarea energiei electrice. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Fanatik amintește că, pe vremea când, de facto, conducea guvernul României, Dragnea a susținut suprataxarea companiilor din energie.

Virgil Popescu acuză PSD că a alungat Exxon Foto: Facebook
Eveniment

Popescu acuză PSD că a alungat Exxon

Ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL), acuză guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon și a blocat investițiile în energie. El a spus, într-un interviu pentru Prima TV, că România putea avea cum gaze să exporte, dacă nu era această ordonanță. Popescu acuză PSD că a alungat Exxon „În 2019 se gândea cineva la războiul din 2022? Se gândea cineva la manipularea preţului la gaze naturale? Se gândea cineva la aşa ceva? Nu se gândea nimeni. Nu ştiu de ce a făcut-o. Sau pot să intuiesc de ce a făcut-o, pentru că reacţia imediată a fost îngheţarea investiţiilor şi cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon din Marea Neagră, blocarea investiţiilor Exxon OMV în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista. Se lua decizia de investiţii în 2018 şi peste patru ani, în 2022, când avem nevoie de gaze, România era exportator net şi România avea gazele ei”, a spus Virgil Popescu, citat de news.ro. El a susținut că acea ordonanță a blocat investițiile în energie. „Dacă nu era acea ordonanţă 114, nu se blocau investiţiile atât în energie electrică şi gaze naturale. Asta a fost efectul pervers al Ordonanţei 114. Ce am făcut noi în 2019? Am abrogat OUG 114. Şi am spus ANRE-ului: ”Pne reguli în piaţă!”. La gaze naturale a pus reguli în piaţă în 2020, preţul a scăzut la gaze naturale. La energie electrică, din păcate, n-a făcut nimic. La energie electrică, din păcate, dacă ne aducem aminte la Crăciunul anului 2020 a fost un ordin al autorităţii prin care milioane de români li se spunea să se ducă la ghişee să îşi caute un furnizor”, a afirmat demnitarul PNL. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Șeful ANRE, Dumitru Chiriță - criticat acum de Virgil Popescu - este susținut de PSD, fiind numit în funcție la propunerea lui Liviu Dragnea.

Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea Foto: captură video
Politică

Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea

Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea erau, potrivit rechizitoriului DNA în dosarul Teldrum, publicat de G4Media, DcNews, site-ul lui Bogdan Chirieac, și Radu Tudor, moderator la postul Antena 3. În rechizitoriul Teldrum, publicat de G4Media, se arată că Radu Tudor făcea revista presei pentru fostul lider PSD și îl consilia. Puteți citi aici tot articolul: EXCLUSIV Rechizitoriul Tel Drum: Ce au declarat Ponta și Șova la DNA despre Dragnea / Cum s-a lipit Daddy de gruparea Mazăre să meargă în Brazilia / Cine sunt jurnaliștii plătiți de presupusul grup infracțional / Cum a zburat un șef din poliție pentru că ar fi refuzat să facă campanie pentru PSD Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea „Aceleași elemente sunt prezente și în ceea ce privește relația SC Agrotrust SRL cu SC Top Media Acces SRL (actuală SC Atlantic & Strategic SRL), societate aparținând jurnalistului Radu Tudor. În răspunsul formulat de reprezentantul societății prestatoare, după solicitarea unor termene pentru a pune la dispoziție documentele, a reieșit că ar fi existat un contract pentru perioada aprilie 2011 – mai 2012 în valoare de 6200 lei/lună singurele lucruri care au putut fi înaintate fiind niște copii xerox ale facturilor și un raport de lucru, nr. 1/06.2012, nesemnat de beneficiar (…) În perioada în care teoretic prestau activități de consultanță și/sau de promovare pentru persoana juridică cu activități agricole, Radu Tudor și Alexandru Bățăgui în realitate făceau revista presei pentru inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, îi făceau punctajele de discuții, selectau teme de interes public și într-adevăr îl consiliau cu privire la poziția pe care trebuie să o adopte”, se arată în rechizitoriu. DcNews lua câteva sute de lei mai puțin Tot Agrotrust a făcut plăți către DcNews. „Se reține și utilizarea fondurilor societăților comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat pentru beneficii politice prin efectuarea de plăți către trusturile media. Acest aspect reise din plățile efectuate de SC Agrotrust SRL către mai multe publicații , spre exemplu Press Media Electronic SRL, deținător al www.dcnews.ro. Fiind solicitate documentele justificative pentru relația comercială, SC Press Media Electronic SRL a indicat că raporturile comerciale ar fi vizat promovarea beneficiarului pe platforma electronică www.dcnews.ro, prin plasarea de bannere conținând sigla acestuia alăturat articolelor publicate de Press Media Electronic SRL pe teme în conexiune cu domeniul de activitate al clientului”, se arată în rechizitoriu. Foto: DcNews Valoarea contractului cu DcNews a fost de 1.000 de euro pe lună. Contractul a fost semnat cu Mihai Slăvescu Putineanu, directorul Agrotrust, despre care procurorii susțin că făcea parte din grupul infracțional organizat coordonat de Liviu Dragnea, explică G4Media. În 2018, tot G4Media scria: „Aproape 17 milioane de euro (75,8 milioane de lei) este valoarea contractelor încheiate în ultimii zece ani între Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații (CSR), firma unde a fost acţionar şi Bogdan Chirieac – jurnalistul de la DCNews”. Citește și: BRUTALITATE Video: Un ex-mercenar Wagner, prins de ruși și ucis cu un baros. Șeful mercenarilor, Evgheni Prigojin, recunoaște crima și scrie: „Un câine merita să moară ca un câine”

Ce promitea primarul Firea, vicepreședinte PSD, în 2016 Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Ce promitea primarul Firea în 2016

Ce promitea primarul Firea, vicepreședinte PSD, în 2016: spital republican și opt spitale regionale sau sute de mii de lei pentru tinerii care-și deschid afaceri. În acele angajamente, Gabriela Firea se afișa cot la cot cu Liviu Dragnea. Ce promitea primarul Firea, vicepreședinte PSD, în 2016 „Ca mamă, am știut mereu pentru ce trebuie să lupt. Pentru viitorul copiilor noștri”, își începe Gabriela Firea mesajul electoral din 2020. În acest mesaj electoral - o parte asumat de Liviu Dragnea, președintele PSD, o parte de Gabriela Firea, primar la Bucureștiului și vicepreședinte PSD - ea anunță: „Construim un spital republican în București și opt spitale regionale care vor oferi tratament medical de înaltă performanță”. „Vreau să impunem bazele unui sistem medical performant”, mai promitea Firea. Ea apărea în fotografii alături de Liviu Dragnea, ilustrând programul „Îndrăznește să crezi în România”. Câțiva ani mai târziu, chiar PSD a renunțat la proiectul spitalelor regionale, acuzând Uniunea Europeană că impune costuri prea mari pentru consultanță și proiectare. În decembrie 2019, presa scria că spitalul Metropolitan inițiat de Gabriela Firea s-a scumpit de la 400 de milioane de euro la un miliard de euro în două zile. Spitalul Metropolitan din București, proiect inițiat de Gabriela Firea, urma să coste 4,7 miliarde de lei (circa un miliard de euro), potrivit proiectului de hotărâre a Consiliului general al Municipiului București, pus în dezbatere pe site-ul Primăriei Capitalei. La 11 decembrie, Gabriela Firea spunea într-o conferință de presă că proiectul va costa 400 de milioane de euro. Citește și: Conspiraționistul Alex Jones, obligat să plătească 49,3 milioane de dolari părinților unui băiat ucis în masacrul de la școala Sandy Hook. Jones afirmase că tragedia fusese o „înscenare” Când Firea a plecat de la primărie, nu se făcuse nici un demers concret pentru construirea acestui spital. Nici un spital regional nu a fost construit și sunt tot mai puține șanse ca acestea să acceadă finanțare europeană.

Daea, demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs Foto: Inquam/ Bogdan Dănescu
Politică

Daea, demnitarul stârnit multe hohote râs

Ministrul PSD Petre Daea este probabil demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs, deși PSD a promovat numeroase astfel de personaje, în diferite guvernări. Săptămâna trecută, Daea a șocat printr-o declarație extrem de interpretabilă despre coceanul de prorumb. Daea, demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs „Un știulete când l-a luat un agronom în mână se uită la trei lucruri: În primul rând dacă e cald. Și acela era fierbinte (din imaginea în care Daea verifica un știulete, n.red.) În momentul în care desfaci pănușile și ai luat ciocălăul în mână e temperatura atât de ridicată, aproape de încălzești”, a spus Daea. Însă momentele umoristice cu acest demnitar PSD au început încă din perioada regimului Dragnea, când era tot ministru al Agriculturii: „Oaia este o statuie vie! Uitati-va dumneavoastra in orice parte a tarii cât de frumos este acest animal pe păşunile verzi ale ţării româneşti! Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie”.„Pe mine nu mă interesează câte picioare are porcul, nu mă interesează guițatul porcului. Pe mine mă interesează porcul la 110 kilograme, așa cum spune legea!"„Duminică, în zi de relaxare, iscusitul fermier a considerat mai importantă verificarea manuală a operațiunii de castrare a plantelor-mam㔄Știți de ce merge oaia cu capul în jos? Îi este rușine de televiziuni, de ce vorbesc despre ea. Se jenează. Ar trebui să stopăm discuțiile despre această specie extrem de importantă pentru țară”.„Astăzi, sigur că oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți”. În afară de pasiunea pentru oaie, ministrul Daea a fost cunoscut pentru războiul personal cu cormoranii. Bătălia cu cormoranul din piscină În ianuarie 2019, el a șocat Parlamentul European declarând că: „Cormoranii în România fac baie în piscine, nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât”. Citește și: „A doua armată a lumii”. Un comandant rus de submarin a venit la parada de Ziua Marinei cu cascheta prinsă cu o bretea de sutien Recent, el spunea: „În România, cormoranii mănâncă mai mult pește decât românii. De ce acest lucru? Pentru că măsuri de-acestea, de reglaj al ecosistemului, nu au fost tardive, măsurile acestea au fost lăsate la voia întâmplării (...). Nu cred că România trebuie privită ca o grădină zoologică”. Fiica lui Petre Daea deține o fermă piscicolă în Crevedia, care administrează 650 de hectare de apă și se pare că ferma ar fi fost afectată de cormorani.

Cine sunt emnitarii responsabili de blocarea gazelor Foto: PSNews
Politică

Demnitarii responsabili de blocarea gazelor

Cine sunt demnitarii responsabili de blocarea gazelor din Marea Neagră: cu excepția lui Liviu Dragnea și a Viorică Dăncilă, majoritatea sunt azi la guvernare. Nici unul nu și-a asumat acest eșec, în condițiile în care Gazprom a început deja să taie gazele furnizate Poloniei și Bulgariei. Deținătorii licențelor de exploatare a perimetrelor din offshore au cerut imperativ modificarea legii emise de regimul Dragnea. OMV Petrom a arătat că ar putea începe exploatarea efectivă la un an de la modificarea legii. Cum un nou proiect al legii offshore a fost depus abia în aprilie 2022, în cel mai bun caz gazele din zona românească a Mării Negre vor putea fi exploatate abia la finalul anului 2023. România, cea mai mare rată de taxare În martie 2022, o știre Reuters arăta: „Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) va începe extracţia gazelor naturale din proiectul românesc offshore în al doilea trimestru al acestui an, mai târziu decât se preconiza, a declarat miercuri directorul general de la BSOG, Mark Beacom, care a avertizat că eforturile continue de modificare a legislaţiei pentru producătorii de gaze subminează investiţiile”. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă PwC, România are cea mai mare rată de taxare a producţiei offshore de gaze din Europa, la 23%, de patru ori mai mare decât media, mai notează sursa citată de Agerpres. Eşecul Parlamentului de la Bucureşti de a modifica Legea offshore în 2021 a determinat grupul petrolier OMV Petrom să amâne pentru 2023 o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, mai scrie Reuters, citată de Agerpres. Cine sunt demnitarii responsabili de blocarea gazelor În toamna anului 2018, când președintele Iohannis a promulgat legea offshore - după ce își epuizase dreptul de a o trimite la reexaminare - deținătorii de licențe offshore au explicat clar de ce această lege va bloca exploatarea. Mai mult, chiar actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu, afirma, în iulie 2018, când era în opoziție cu guvernarea PSD: „Adică, ce aţi făcut astăzi, dragi colegi? Aţi alungat investitorii din Marea Neagră. (Rumoare.) Oare de ce?”. „Vreţi dependenţă de gazul rusesc. Asta doriţi în România, dependenţă de gazul rusesc! Sau poate doriţi ca să se renunţe la aceste concesiuni şi să vină Lukoil, să vină Gazprom, să vină alţi investitori majori, ruşi, să ne scoată din acest impas, că ei, probabil, vor plăti”, a mai spus Popescu. Tudose pasează vina pe alții În afară de Liviu Dragnea, care conducea PSD și lua deciziile majore, iată cine au fost șefii de guvern și miniștrii responsabili de eșecul exploatării acestor resurse: Proiectul legii offshore a fost depus în toamna lui 2017, când premier era Mihai Tudose, iar ministru al Energiei era Toma Petcu, azi deputat PNL. Tudose a susținut, după ce a fost dat afară de la conducerea Guvernului, că adevăratul autor al legii ar fi fost Mihai Busuioc, un fost subofițer de poliție pe care Dragnea l-a pus secretar general al Guvernului, iar acum este președintele Curții de Conturi. Marcel Ciolacu era vicepremier în guvernul Tudose. Legea a fost adoptată în 2018, când premier era Viorica Dăncilă, iar ministru al Energiei - Anton Anton (ALDE și, ulterior, PSD). Președintele Iohannis a retrimis legea la Parlament, dar majoritatea PSD i-a respins obiecțiile.Din noiembrie 2019, ministrul responsabil de zona offshore a fost liberalul Virgil Popescu. Guvernul a fost condus de premieri liberali: Ludovic Orban (care însă nu avea majoritate parlamentară), Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în mandatul căruia a fost depus însă proiectul de modificare a legislației. Iancu: O decizie pentru „interesul României” În Parlament, principala influență asupra proiectului a avut-o, în perioada 2017-2018, deputatul Iulian Iancu. El spunea despre acest controversat proiect: „Este un proiect dedicat siguranţei şi securităţii energetice naţionale şi vizează direct geostrategia şi geopolitica în regiune. (Aplauze.) Noi, astăzi, am luat o decizie fundamentală pentru interesul regional şi pentru interesul României”. Deputații PSD au votat în unanimitate proiectul legii offshore, Camera Deputaților fiind camera decizională. Printre ei: Marcel Ciolacu. Iancu nu a mai fost ales parlamentar, dar PSD intenționa să-l trimită la șefia ANRE. Noul proiect al legii offshore a fost depus abia la 15 aprilie 2022, la aproape două luni de la invadarea Ucrainei, când întreaga Uniune Europeană discuta despre întreruperea importurilor de gaze din UE. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Azi, Gazprom a oprit furnizarea gazelor către Polonia și Bulgaria.

Guvernul mai pompează 1,1 milioane euro în ctitoria lui Dragnea Foto: TR News
Politică

Guvernul pompează 1,1 milioane euro ctitoria Dragnea

Guvernul mai pompează 1,1 milioane euro în stadionul din Alexandria, ctitoria lui Liviu Dragnea. Potrivit unei hotărâri de guvern aflate pe ordinea de zi a ședinței de azi a Executivului, „este necesară o suplimentare a valorii investiției de 5.560.369,17 lei cu TVA pentru acoperirea cheltuielilor necesare finalizării obiectivului de investiții”. Guvernul mai pompează 1,1 milioane euro în ctitoria lui Dragnea După actualizarea cheltuielilor, stadionul va costa puțin peste 79 de milioane de lei, adică circa 16 milioane de euro. Din această suma, primăria Alexandria plătește doar 1,38 milioane de lei, restul fiind finanțat de ministerul Dezvoltării. Proiectarea acestui obiectiv, stadionul din Alexandria, a început în 2016, când ministru al Dezvoltării era Vasile Dîncu. El i-a oferit șefului său pe linie de partid, Liviu Dragnea, două stadioane, din bani publici: unul la Turnu Măgurele, în Teleorman, unde a jucat echipa fiului lui Dragnea, și altul la Alexandria. În 2016, costul stadionului din Alexandria era de circa 12 milioane de euro. La acel moment, echipa locală juca în Liga a IV-a. Acum, echipa este în Liga a III-a, iar stadionul va costa 18 milioane de euro, deci s-a scumpit cu 50% în șase ani. Inițial, stadionul avea o capacitate de 6.790 de locuri, dintre care 702 VIP. Acum, în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern se arată că vor fi doar 5.496 de locuri. În nota de fundamentare a HG-ului se afirmă că: „Municipiul Alexandria se va putea bucura de îmbunătăţirile care vor fi aduse infrastructurii sportive prin realizarea acestui obiectiv de investiţii. În plus, turismul va avea de asemenea de câştigat ca urmare a vizitei suporterilor echipelor de fotbal din ţară şi din străinătate cu ocazia meciurilor naţionale şi internaţionale de fotbal şi a competițiilor de atletism ce se vor desfăşura pe stadion”. Teleormanul este județul cu cei mai puțini turiști din România. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Dragnea a semnat un protocol cu romii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Dragnea a semnat un protocol cu romii

Partidul lui Dragnea a semnat un protocol cu romii, mai exact cu o asociație a romilor creștini din Sibiu. Protocolul prevede ce posturi va primi această asociație, dacă Dragnea revine la guvernare. Dragnea a semnat un protocol cu romii Potrivit site-ului stiripesurse.ro, la semnarea protocolului au fost prezenți atât Liviu Dragnea, președintele partidului Alianța Pentru Patrie (APP), cât și secretarul general al formațiunii, Codrin Ștefănescu. Protocolul prevede că romii vor primi: O funcție de vicepreședinte în fiecare organizație județeană a partiduluiPot desemna candidați la funcții de consilieri locali, cu mențiunea că romii care obțin funcții trebuie să devină membri de partidAcolo unde partidul va avea președinte de Consiliu Județean sau Prefect, acesta va numi un consilier pentru problemele romilorLa guvernare, va există un consilier de stat al romilor, precum și un consilier pentru romi la cabinetele ministriilor Familiei, Muncii, Mediului, Internelor, Educației După semnare, au urmat muzică și dansul. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk „Uite-așa ne facem viața / Să trăiască Alianța / Asta-i alianța noastră / Asta dulce și frumoasă / A venit toată lumea / Să ne trăiască Dragnea”, le-au cântat lăutarii noilor aliați politici.

Cinci ani de la „Noaptea ca hoții” Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Cinci ani de la „Noaptea ca hoții”

Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: la 31 ianuarie 2017, în jurul orei 22.00, ministrul Justiției, Florin Iordache, a apărut într-o conferință de presă în care a anunțat, modificarea, prin ordonanță de urgență, a codurilor penale. Proiectul de OUG a fost introdus pe ordinea suplimentară a ședinței de guvern, fără a fi anunțat în prealabil, conform legii transparenței decizionale. Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții” Ordonanța a fost publicată aproape imediat în Monitorul Oficial, devenind OUG 13/2017. În pofida orei târzii, zeci de mii de oameni au ieșit să protesteze în București și în alte orașe. A doua zi, la 1 februarie, sute de de mii de oameni au ieșit în stradă, Reuters apreciind că acesta a fost „cel mai mare protest anti-corupție din ultimele decenii”. Stenograma ședinței de guvern în care s-a adoptat OUG 13/2017 arată că nici un membru al Guvernului nu s-a opus. „Dl. Sorin-Mihai Grindeanu Proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Aveţi toate avizele, absolut tot, domnule ministru? Dl. Florin Iordache: Da. Dl. Sorin-Mihai Grindeanu: În regulă. Dacă există observaţii? Dacă nu, adoptat. Vă mulţumesc”, se arată în stenogramă. Pe 5 februarie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale. Ministrul Justiției, Florin Iordache, a demisionat, el fiind înlocuit cu Tudorel Toader. Complicii lui Dragnea, la conducerea României Cinci ani după aceste evenimente, o mare parte a liderilor PSD care au susținut adoptarea OUG 13/2017 sunt la putere, în Guvern sau în alte structuri, fie dețin funcții importante în statul român. Fostul premier Sorin Grindeanu este vicepremier și ministru al Transporturilor în guvernul Ciucă.Marcel Ciolacu, lider al grupului deputaților PSD la momentul adoptării OUG 13/2017, este președinte al PSD și președinte al Camerei Deputaților.Fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, este președinte al Consiliului Legislativ.Daniel Constantin, vicepremier și ministru al Mediului la data de 31 ianuarie 2017, este deputat PNL.Ana Birchall, ministru delegat pentru Fonduri Europene în guvernul Grindeanu, este acum „Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice si Relatii Internationale” la compania Nuclearelectrica, deținută în majoritate de statul român. Doi dintre demnitarii care au contrasemnat OUG 13/2017 s-au retras din viața publică: Teodor Meleșcanu, la acel moment ministru de Externe, și Carmen Dan, fost ministru de Interne. Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, a ajuns la pușcărie, unde a stat circa 26 de luni, din pedeapsa de 42 de luni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră