vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: donatie

23 articole
Internațional

Familia Bin Laden, bani prințului Charles

Familia Bin Laden, bani prințului Charles. Fundaţia prinţului Charles, moştenitorul tronului britanic, a acceptat o donaţie de 1 milion de lire sterline (1,2 milioane de euro) de la familia Bin Laden, a anunţat săptămânalul Sunday Times, citat de AFP. Familia Bin Laden, bani prințului Charles Mai mulţi dintre consilierii prinţului Charles au pledat pentru ca fundaţia să nu accepte acea donaţie din partea bogatei familii a "creierului" atacurilor teroriste comise pe 11 septembrie 2001, Osama bin Laden, potrivit unor surse citate în articolul apărut în săptămânalul britanic. Deşi membrii acestei familii saudite, care l-au renegat pe Osama bin Laden, nu fac obiectul unor suspiciuni privind o potenţială infracţiune, informaţia publicată duminică atrage din nou atenţia asupra Fundaţiei Prinţului Charles, vizată de o anchetă pe care Poliţia din Regatul Unit a deschis-o în februarie. Ancheta doreşte să afle dacă donaţiile făcute Fundaţiei Prinţului Charles au fost recompensate cu titluri onorifice şi dacă au sprijinit o cerere de naturalizare a unui om de afaceri saudit, Mahfouz Marei Mubarak bin Mahfouz. Acordul pentru donație, dat de fratele vitreg al lui Osama Acordul pentru donaţia de un milion de lire sterline, dat de "patriarhul" familiei Bin Laden, Bakr bin Laden - fratele vitreg al lui Osama - şi de fratele său Shafik, datează din 2013 din timpul unei întâlniri la Londra între Bakr bin Laden şi prinţul Charles, potrivit Sunday Times. Ian Cheshire, preşedintele fundaţiei, afirmă că donaţia a fost acceptată în epocă de către cei cinci administratori ai organizaţiei. Scandalul, pentru care Scotland Yard a lansat o anchetă, a fost dezvăluit anul trecut şi a pătat reputaţia prinţului Charles, în vârstă de 73 de ani. Scandalul Mafhouz Fostul său valet-adjunct, Michael Fawcett, foarte apropiat de prinţul Charles, este bănuit că s-a folosit influenţa pe care o avea pentru a-l ajuta pe omul de afaceri saudit Mahfouz Marei Mubarak bin Mahfouz, un donator generos pentru acţiuni de caritate asociate cu monarhia britanică, să obţină o decoraţie. Antreprenorul saudit, care neagă că ar fi comis o infracţiune, ar fi donat sume mari de bani pentru mai multe proiecte de restaurare. Michael Fawcett a demisionat în noiembrie 2021. O anchetă a fost lansată în noiembrie de Agenţia de reglementare a organizaţiilor de caritate din Anglia pentru a examina dacă Fundaţia Mahfouz, creată de bogatul om de afaceri saudit, a încasat donaţii ce erau dedicate Fundaţiei Prinţului Charles. "Ancheta va examina dacă anumite donaţii primite de Fundaţia Mahfouz erau destinate organizaţiei londoneze sau dacă a fost utilizate în conformitate cu intenţia donatorilor şi dacă ele trebuie înapoiate", a explicat atunci agenţia menţionată. Fundația, înființată în 1986 Fundaţia Prinţului Charles, creată în 1986, nu este reglementată însă de această agenţie, dar depinde de comisia scoţiană a asociaţiilor de caritate. Aceasta din urmă a deschis la rândul ei o anchetă, care a vizat însă mai multe sute de milioane de euro donate de un om de afaceri rus. Citește și: Miniștrii germani se ceartă din cauza gazului rusesc: cel de Finanțe nu-l mai vrea folosit pentru electricitate, cel al Economiei spune că nu se poate Grupul Bin Laden, cel mai mare imperiu din Arabia Saudită în domeniul construcţiilor, înfiinţat de tatăl lui Osama bin Laden în 1931, s-a îmbogăţit în timpul ultimelor decenii datorită legăturilor sale apropiate cu familia regală saudită. În prezent, grupul este pe pragul de a se prăbuşi din cauza datoriilor acumulate.

Familia Bin Laden, bani prințului Charles (sursa: Facebook/The Royal Family)
Medic celebru, donație fabuloasă pentru UMF (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medic celebru, donație fabuloasă pentru UMF

Medic celebru, donație fabuloasă pentru UMF. O donaţie consistentă făcută în 1933 de soţia unui cunoscut medic român al acelor vremuri a devenit astăzi un lung şir de procese şi controverse juridice. Medic celebru, donație fabuloasă pentru UMF Beneficiara donaţiei moşiei Slobozia-Dumitreşti din fosta comună Poieni este Universitatea de Medicină din Bucureşti, unde a lucrat soţul donatoarei în perioada interbelică. UMF Bucureşti a depus o cerere la Schitu Duca în 2002 dar, pentru că în cerere era invocată altă lege de retrocedare, nimeni de acolo nu s-a obosit nici măcar să răspundă. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Prefectura a invocat aceeaşi eroare a UMF, ca să spună că dreptul la retrocedare s-ar fi pierdut, cererea nefiind făcută în termenul legal. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cehii au donat peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei Foto: Twitter
Eveniment

50 milioane euro cumpere arme Ucrainei

Circa 120.000 de cetățeni cehi au donat peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei, scrie The Times. Inițiativă cehă a fost lansată de către Tomas Kopecny, ministrul adjunct al Apărării. Din 2014, el s-a ocupat de înzestrarea armatei cehe, ca director pentru cooperare industrială în cadrul acestui minister. Lituanienii au avut o inițiativă asemănătoare și, în trei zile și jumătate, au reușit să finanțeze achiziționarea unei drone militare turcești. Peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei Cu banii strânși, Kopecny a cumpărat deja armament - inclusiv armament greu, precum aruncătoare multiple de rachete - și l-a transferat în Ucraina. Campania „Sponsorizați un tanc” a început la 26 februarie, câteva zile după începutul invaziei rusești. "Czech crowdfunding appeal thought up by @TomasKopecny_CZ , deputy defense minister: 120,000+ Czechs gave €50+ million. Kopecny’s office has co-ordinated several dozen shipments of weapons, including howitzers and multi-launch rocket systems."https://t.co/NMFFBvJ2UE— Jakub Janda 楊雅嚳 (@_JakubJanda) May 31, 2022 Acum câteva zile, lituanienii au colectat peste 5 milioane de euro în cursul unei chete publice destinate cumpărării unei drone militare Bayraktar TB2 pentru Ucraina, în sprijinul acestei ţări care se apără împotriva invaziei ruse. Banii necesari achiziţionării dronei turceşti au fost strânşi în trei zile şi jumătate. „Este probabil pentru prima oară în istorie când cetăţenii unui stat pot cumpăra şi dona astfel de arme grele unui alt stat”, a declarat unul dintre organizatorii chetei, Andrius Tapinas, fondator al canalului local de televiziune online Laisves TV, aflat la originea acestei iniţiative. Russian troll factory claims they shot down Lithuania's crowdfunded Bayraktar drone after 3.5 minutes of flight.What an unbelievable shot! Unbelievable because the drone is still in the factory pic.twitter.com/eNQSlGckhg— Andrius Tapinas (@AndriusTapinas) May 30, 2022 Organizatorii unor astfel de colecte au nevoie de permisiune din partea guvernului lor și de un sistem de export configurat și pregătit. „Deoarece materialul militar este puternic controlat, guvernul trebuie să fie implicat de la început”, a spus Kopecny. Tapinas a primit permisiunea guvernelor turc și lituanian înainte de a-și lansa apelul. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Donație de un milion pentru MApN (sursa: Facebook/Ministerul Apărării)
Eveniment

Donație de un milion pentru MApN

Donație de un milion pentru MApN. Compania americană Harris Global Communications va dona Forțelor Aeriene Române un Laborator de Instruire Sisteme de Comunicații și Informatică pentru Forțele Aeriene evaluat la aproximativ un milion de dolari pentru a scăpa de obligațiile de offset rezultate în urma contractelor primite de la Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit că, în anul 2020, compania de stat Romtehnica, controlată de Ministerul Apărării Naționale, a atribuit firmei americane contracte în valoare de aproximativ 50 de milioane lei, echivalentul a peste zece milioane euro. Conform obligațiilor de offset, compania americană era obligată să investească în economia românească 80% din valoarea contractelor militare. Donație de un milion pentru MApN Pe masa premierului Nicolae Ciucă se află un proiect de Hotărâre de Guvern prin care statul român urmează să accepte o donație în bunuri de aproximativ un milion de dolari de la compania americană Harris Global Communications. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale La articolul 1 din documentul citat se menționează că "se acceptă pentru statul român, donația bunului mobil cu valoarea totală de piață de 973.182 USD, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, făcută de căre Harris Global Communications Inc din SUA ca operațiune compensatorie". Ministerul Apărării Naționale, prin Unitatea Militară 01838 Boboc, îndeplinește formalitățile de acceptare a donației în numele statului român. Donație pentru Forțele Aeriene Conform anexei, compania Harris Global Communications va dona un Laborator de Instruire Sisteme de Comunicații și Informatică pentru Forțele Aeriene compus din zece stații radio de diferite tipuri și o platformă de instruire prin simulare (hardware și software). Această donație se face pentru a scăpa de obligațiile de offset rezultate din acordurile de compensare nr. 253, 254 și 255 din data de 11.02.2021. Companiile care vând statului echipamente și tehnică militară de minim trei milioane de euro sunt obligate să reinvestească direct și indirect în economia românească minim 80% din valoarea contractelor. Procentul real este cuprins între 20 și 50% în funcție de tipul investiției, pentru că i se aplică un coeficient de multiplicare cuprins între 0,5 și 5. 50 de milioane de lei pentru Harris La finalul anului 2019, compania Harris Global Communications a primit un contract de peste 17 milioane de lei pentru a livra Armatei Române diverse tipuri de echipamente de comunicații. Contractul a fost atribuit direct de Romtehnica, companie de stat controlată de Ministerul Apărării și condusă de controversatul Nicolae Nasta. În cursul anului 2020, americanii de la Harris Global Communications au mai primit cinci contracte a căror valoare cumulată depășește 32 de milioane de lei. În total, valoarea contractelor ajunge la aproximativ 50 de milioane de lei, puțin peste zece milioane de euro.

Oficial: România va dona armament Ucrainei (sursa: Faceboo/Ministerul Apărării Naționale)
Eveniment

Oficial: România va dona armament Ucrainei

Oficial: România va dona armament Ucrainei. Ministerul Apărării Naționale a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea legislației astfel încât statul român să poată dona direct armament Ucrainei. România a donat până în prezent combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Oficial: România va dona armament Ucrainei Pe site-ul Ministerului Apărării Naționale a fost postat un proiect de Ordonanță de Urgență "pentru completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea și împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale". Prin proiectul legislativ se introduc trei noi alineate care creează cadrul legal prin care Ministerul Apărării poate dona direct armament Ucrainei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României De exemplu, unul dintre alineatele care urmează să fie introduse în legislație prevede că "forțele destinate apărării naționale pot face donații de produse din rezervele proprii, în starea în care se află, către statele aliate sau partenere, în baza solicitărilor primite, în scopul acordării sprijinului cu titlu de ajutor, în situațiile temeinic justificare de evoluția mediului de securitate și când sunt afectate interesele României. (…) donația se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar bunurile se predau donatarului de către forțele destinate apărării naționale din rezervele cărora sunt scoase". Nota de fundamentare invocă politica NATO Din Nota de Fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență aflăm că "actualul context de securitate este grav afectat de invazia militară executată de Federația Rusă împotriva Ucrainei". În aceste condiții, la nivelul Alianței Nord-Atlantice (NATO) au fost stabilite măsuri de întărire și consolidare a capacităților de apărare. "În acest context s-a evidențiat necesitatea realizării unor fluxuri de aprovizionare cu produse utile susținerii efortului concertat de apărare și consolidării rezilienței statelor membre NATO. În cadrul Summitului extraordinar al NATO și al reuniunii Consiliului Uniunii Europene din 24 martie 2022 a fost decisă de către membrii NATO și UE continuarea eforturilor necesare pentru asigurarea securității și apărării tuturor aliaților, în toate domeniile, într-o abordare de tip 360 de grade", se menționează în Nota de Fundamentare. Ministrul de Interne și șefii de servicii secrete, de acord Tot din documentul citat mai aflăm că transferul unor produse din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale, adică armament, nu se poate realiza în prezent. Motivul: cadrul normativ incident domeniului nu cuprinde prevederi referitoare la posibilitatea scoaterii acestora din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale, în scopul donării către alte state. Nota de fundamentare este contrasemnată de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, și de toți șefii serviciilor secrete din România. Ciolacu, strateg militar Cu câteva zile în urmă, liderul PSD Marcel Ciolacu a spus că România ar putea dona Ucrainei celebrele avioane rusești MiG 21 LanceR, aflate în dotarea Forțelor Aeriene Române. „Haideţi să fim corecţi, avem o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina. Nimeni nu ştie cum va evolua situaţia din Ucraina, e normal să ne pregătim pentru aşa ceva. Dar asta nu înseamnă că România va intra direct în acest conflict cu Rusia. Este posibil, în funcţie de evoluţia lucrurilor din Ucraina, România să facă acest lucru (să doneze Ucrainei avioanele MiG 21 - n.r.), dar efortul împotriva Rusiei al tuturor ţărilor civilizate şi din Uniunea Europeană, dar şi din afara Uniunii Europene, şi aici mă refer în mod direct la partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii, trebuie să fie asumat de către toate statele", a spus Marcel Ciolacu la România TV.

Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război (sursa: revolut.com)
Internațional

Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război

Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război. Serviciul financiar online Revolut a fost înființat de doi prieteni, la Londra. Unul este Nik Storonsky, cetățean ruso-britanic. Celălalt este Vlad Yatsenko, cetățean ucrainean. Compania este azi evaluată la 33 de miliarde de dolari. Rusul Storonsky, Revolut, îngrozit de război Pe blogul companiei, fondatorul Storonsky a postat un text pe 1 martie, la o săptămână după începerea invaziei rusești în Ucraina. Storonsky a mărturisit că, deși născut în Rusia, tatăl său este ucrainean, deci are multe rude în Ucraina și prieteni. Prieteni în legătură cu care este foarte îngrijorat. Ruso-britanicul a adăugat că îl consideră frate pe Vlad Yatsenko, co-fondator al Revolut, și că nu a contat de unde a venit fiecare atunci când s-au întâlnit la Londra. Storonsky s-a declarat îngrozit de război și a scris că ideea i se pare imposibil de crezut. Co-fondatorul Revolut a anunțat și că donațiile către Crucea Roșie ucraineană nu vor fi taxate de Revolut. Mai mult, serviciul financiar va dubla donațiile care vor fi făcute. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Într-o postare pe blogul companiei făcută publică încă de pe 26 februarie, a treia zi a invaziei rusești în Ucraina, Revolut a anunțat că face toate eforturile pentru a-și muta angajații din Ucraina în afara țării sau oriunde în interiorul țării doresc aceștia. Postarea folosește sintagma "invazie rusească" în legătură cu "operațiunea militară specială" comandată de Kremlin.

Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, în iulie 2019, după reparații (sursa: Facebook/MAI)
Investigații

Avionul donat de Țiriac SMURD-ului

3.000.000 de euro. Atât a plătit Inspectoratul General de Aviație în ultimii trei ani pentru a repara avionul donat de Țiriac SMURD-ului pentru salvarea vieților omenești. Banii au ajuns la asocierea dintre firma Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă, condusă de George Barbu. Deloc întâmplător, firma Arpiem Aviation este abonată la contractele Școlii Superioare de Aviație Civilă, instituție din subordinea Ministerului Transporturilor. 29 de contracte pentru Arpiem Aviation George Barbu conduce Școala Superioară de Aviație Civilă (SSAC) din 2015. Pentru o scurtă perioadă de timp a plecat la Tarom, dar a revenit pe post. El are o relație aparte cu Peter Alexandru Vasile, asociatul majoritar de la firma Arpiem Aviation. Pe care îl cunoaște bine pentru că SSAC cumpără piese de schimb, avioane și simulatoare de la acesta. De exemplu, din 2019 până la finalul anului trecut, Școala a încheiat nu mai puțin de 29 de contracte cu firma controlată de Peter Alexandru Vasile. 25 dintre aceste contracte s-au încheiat în urma procedurii de achiziție directă. Valoarea cumulată a contractelor este de aproximativ 7,9 milioane de lei. Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, obosit Nu este deloc surprinzător, deci, că Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă s-au asociat pentru a obține contractele de întreține și reparație pentru avionul Cessna Citation V, aeronavă donată de magnatul Ion Țiriac pentru misiuni SMURD, salvarea de vieți omenești și scopuri umanitare. Avionul Cessna Citation V a fost donat în aprilie 2014 Inspectoratului General pentru Aviație (IGAv) și avea o valoare contabilă de 1,7 milioane de euro. Locotenentul Eugen Corneliu Fricosu, purtătorul de cuvânt al IGAv, a arătat pentru deFAPT.ro că, la momentul efectuării donației, aeronava avea 6.811 de ore de zbor și 50 de minute. În plus, primul motor urma să intre în reparații capitale după alte 233 de ore de zbor, iar cel de-al doilea, după aproximativ 273 de ore de zbor. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Inspectoratul General pentru Aviație a atribuit în noiembrie 2018 un acord cadru asocierii dintre firma Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă pentru lucrări regulamentare și reparația capitală a motoarelor. Pentru lucrările regulamentare s-a semnat un contract în valoare de 335.243 de lei, iar pentru reparația motoarelor s-a semnat un alt contract în valoare de 4,74 milioane de lei. Reparația motoarelor a costat milioane Cinci luni mai târziu, pe 9 mai 2019, la contractul pentru reparația motoarelor s-a semnat un act adițional prin care valoarea contractului a fost majorată cu 2,21 milioane de lei. O creștere cu 49%. În iunie 2019, în baza acordului cadru a mai fost semnat un contract pentru lucrări suplimentare, în valoare de 616.402 lei. Toate aceste tipuri de lucrări au fost recepționate de IGAv în iulie 2019, după cum anunța chiar MAI. Câteva luni mai târziu, în decembrie 2019, au mai fost semnate două contracte, în valoare de 381.000 lei pentru lucrări suplimentare la 300 de ore, reformare roți, înlocuire baterie și manoperă. Culmea, la o lună după recepția lucrărilor, adică în ianuarie 2020, avionul donat de Ion Țiriac a beneficiat de o nouă rundă de lucrări suplimentare. De data aceasta, au fost reparate blocurile de frânare și înlocuite antenele. Valoarea contractului a fost puțin peste 1,11 milioane lei. Procesul verbal de recepție al lucrărilor a fost semnat în aprilie 2020. Reparații peste reparații, ca pentru o rablă Asocierea dintre firma Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă a semnat un nou acord cadru cu IGAv în iunie 2020. Pentru început s-au înlocuit bechia și ventilatorul din cabină în baza unui contract de 38.152 de lei. Implementarea unei cerințe specifice a costat 1,98 milioane de lei, în timp ce alte lucrări regulamentare, puțin peste 293.000 de lei. Aceste noi lucrări au fost recepționate în aprilie 2021. Dar, în iunie 2021, avionul a intrat din nou în reparații. Atunci i s-a schimbat Unitatea de Control a Generatorului. Apoi au fost schimbate capsele de la buteliile anti – incendiu, masca de protecție la fum, unitatea de generare simboluri, cabluri comandă motoare și indicatoarele de viteză. Și reparațiile nu s-au oprit aici. În august 2021 a fost înlocuit inletul motorului drept, deși înainte cu doi ani motoarele beneficiaseră de reparații capitale. Valoarea cumulată a contractelor atribuite asocierii dintre Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviației Civilă este de aproximativ 13,3 miloane de lei. Separat, pentru piesele achiziționate de la Arpiem Aviation, IGAv a mai plătit 1,2 milioane de lei. Așadar, e vorba de 14,5 milioane de lei. Astfel, costurile cu piesele de schimb și reparațiile avionului donat de Ion Țiriac se ridică la aproximativ 3.000.000 de euro.

Gabriel Oprea, zbor "special" cu aeronava SMURD (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Oprea zbor special cu aeronava SMURD

Miliardarul Ion Țiriac a donat statului un avion pentru misiuni umanitare și salvarea vieților omenești. De fapt, aparatul a fost folosit și pentru transportul „special” al demnitarilor. În frunte cu generalul Gabriel Oprea, zbor "special" cu aeronava SMURD. Documente obținute de către defapt.ro dovedesc că, în cel puțin două rânduri, Gabriel Oprea, însoțit de colaboratori, a zburat cu avionul donat pentru SMURD în misiuni fără nici o legătură cu medicina de urgență. Ce prevedea contractul de sponsorizare În primăvara anului 2014, omul de afaceri Ion Țiriac a donat statului un avion Cessna Citation V pentru misiuni umanitare. Contractul de sponsorizare a fost semnat pe 23 aprilie 2014 între firma Ion Țiriac Air și Inspectoratul General de Aviație (IGAv), care a primit cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra aeronavei. La acea dată, valoarea contabilă a aeronavei era de 1,7 milioane euro. IGAv se află în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care atunci era condus de Gabriel Oprea, care era și vicepremier. Conform contractului de sponsorizare, avionul a fost donat cu obligația folosirii pentru misiuni SMURD, în scopuri umanitare, salvarea de vieți omenești, medico-sanitare și salvarea victimelor accidentelor și persoane aflate în stare de dificultate. Totodată, potrivit răspunsului IGAv, avionul putea fi folosit și pentru zboruri speciale. Din formularea Inspectoratului, însă, nu este clar dacă aceste "zboruri speciale" sunt cele pentru menținerea aeronavigabilității, cele tehnice și cele necesare instruirii personalului sau și altele. OUG cu dedicație de la Ponta Ministerul Afacerilor Interne, sub comanda lui Gabriel Oprea, a decis ca avionul donat de Ion Țiriac să fie operat de Școala Superioară de Aviației Civilă, din subordinea Ministerului Transporturilor. Cessna Citation V pentru SMURD (sursa: Facebook/MAI) Motivul oficial îl aflăm din Ordonanța de Urgență 57 din septembrie 2014 emisă de Guvernul Ponta. Astfel, în documentul citat se menționeză că operarea aeronavei de către Școala Superioară de Aviație Civilă se face pe "durata derulării programelor de pregătire a personalului aeronautic navigant şi nenavigant tehnic din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne necesar operării aeronavei". Totodată, s-a desemnat Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, prin UPU - SMURD, ca operator medical al aeronavei, pe durata operării acesteia de către Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă. Ministerul Transporturilor mai avea obligația să suporte cheltuielile pentru înmatricularea, întreținerea și opera avionului, dotarea cu kit-ul medical corespunzător și pregătirea personalului IGAv. Oprea, zbor "special" cu aeronava SMURD Primul zbor special făcut de ministrul Gabriel Oprea cu aeronava donată de Ion Țiriac a avut loc în data de 7 noiembrie 2014. Avionul a decolat de pe Aeroportul Internațional București "Aurel Vlaicu" (Băneasa) și a aterizat pe Aeroportul Internațional Timișoara. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO Pe lista pasagerilor se aflau ministrul Gabriel Oprea, generalul (r) Ilie Botoș, șeful Poliției Române al vremii, Petre Tobă, șeful Poliției de Frontieră de atunci, Ioan Buda, șeful DIPI Gheorghe Nicolae, generalul Dorel Grădinaru, Cosmin Pâslaru și Diana Vasilache. Delegația condusă de ministrul Gabriel Oprea urma să participe la inaugurarea punctului de trecere a frontierei Lunga – Nakovo. Eveniment la care au participat atunci premierii Victor Ponta și Aleksandar Vucic, actualul președinte al Serbiei. Escală de plăcere la Craiova Planurile de zbor arată că vicepremierul Gabriel Oprea urma să plece de la Timișoara la Craiova și, de acolo, înapoi la București. După finalizarea ceremoniei de la Timișoara, delegația condusă de Gabriel Oprea a luat avionul și s-a deplasat la Craiova. Potrivit documentelor consultate de către defapt.ro, avionul a decolat de pe Aeroportul Timișoara în data de 8 noiembrie 2014, cu destinația Aeroportul Craiova. O zi mai târziu, avionul decola de la Craiova spre București. Zborurile au fost efectuate de Școala Superioară de Aviație Civilă, condusă atunci de directorul Ștefan Sârbu. Dar generalul Dorel Grădinaru nu își mai aduce aminte exact acest zbor. „Eu executam misiunea pe baza unei solicitări sau a unui ordin venit de la minister. Nu îmi puneam probleme. Trebuia să îi duc la destinație și să-i aduc de la destinație. Dacă mi se ordona să fac o misiune, o făceam. De câte ori zbura ministrul, eram obligat să fiu la bordul aeronavei. Știu că a fost un zbor de la Timișoara la Craiova, dar din cauza condițiilor meteo nu s-a mai putut efectua zborul mai departe. Avionul a rămas și noi am plecat cu mașinile”, a spus Grădinaru pentru defapt.ro. Zbor "special VIP" la Bruxelles Pentru ministrul Gabriel Oprea a urmat o nouă misiune pentru care era necesară folosirea avionului donat de Ion Țiriac. Trebuia să zboare la Bruxelles pentru a participa la Consiliul de Justiție și Afaceri Interne. Se întâmpla pe 14 septembrie 2015. Atunci, la bordul avionului s-au mai îmbarcat secretarul de stat Bogdan Tohăneanu, generalul Ilie Botoș, Elena Oprin, Corneliu Alexandru și Cosmin Pâslariu. Misiunea de zbor a fost asigurată de generalul de flotilă aeriană Cristinel Reliu Ion, pe atunci inspector general al IGAv. Zborul era considerat "special VIP". Întreaga delegație a revenit în România pe 15 septembrie 2015. Conform unor surse din cadrul Ministerului Transportului, din documentele obligatorii la dosarul de zbor lipsesc: procesul verbal pentru certificarea zborului de control și evaluare a aeronavei de zbor, planul de asigurare și tabelul nominal cu personalul care participă la zborul special. Oprea invocă "interesul Securității statului român" Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, consideră că a folosit avionul "în interesul Securității statului român". "Există un punct de vedere al MAI cu privire la folosirea acestei aeronave care prin Hotărâre de Guvern execută și misiuni speciale", a arătat Gabriel Oprea într-un mesaj pentru defapt.ro. În același timp, Inspectoratul General de Aviație susține că "și-a respectat întocmai obligațiile rezultate din contractul de sponsorizare și din actul adițional la acesta". "Toate zborurile aeronavei au fost executate pentru misiuni de zbor din competența Inspectoratului General de Aviație, în conformitate cu prevederile contractului de sponsorizare și ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57 din 22 septembrie 2014 pentru aprobarea unor măsuri privind operarea unei aeronave aflate în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne", a precizat purtătorul de cuvând al IGAv, locotenentul Eugen Corneliu Fricosu, pentru defapt.ro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră