marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

667 articole
Internațional

Trump îl acuză iar pe Zelenski că nu le-a mulțumit americanilor pentru ajutor

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat duminică o serie de acuzații la adresa liderilor ucraineni, reproșându-le că nu ar manifesta „nici o recunoștință” față de Statele Unite, în contextul eforturilor sale de a impune un acord de pace pentru încheierea conflictului cu Rusia. Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință Planul, contestat atât la Kiev, cât și la Bruxelles, este promovat intens de administrația americană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a criticat și statele europene, acuzându-le că „continuă să cumpere petrol din Rusia”, în timp ce Washingtonul ar suporta cea mai mare parte a costurilor militare și financiare pentru sprijinirea Ucrainei. Atac la Biden și acuzații privind gestionarea războiului Donald Trump l-a atacat și pe predecesorul său, Joe Biden, pe care l-a acuzat de „lipsă de acțiune” la începutul invaziei ruse. În mesajul său scris cu majuscule, Trump a afirmat că a „moștenit un război care nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc”, calificând conflictul drept „perdant pentru toată lumea”. Președintele american a susținut că SUA continuă să furnizeze „cantități masive de arme NATO” pentru Ucraina, acuzându-l pe Biden că a oferit echipamentele „gratuit, gratuit, gratuit”, împreună cu „mari sume de bani”. Washingtonul intensifică discuțiile diplomatice la Geneva În paralel cu declarațiile președintelui Trump, secretarul de stat Marco Rubio urma să se întâlnească duminică la Geneva cu o delegație ucraineană, în încercarea de a avansa implementarea proiectului american pentru pace. Administrația Trump prezintă acum această propunere drept „un cadru pentru negocieri” — un plan în 28 de puncte menit să pună capăt conflictului, care durează de aproape patru ani. Cu toate acestea, documentul provoacă îngrijorare la Kiev și Bruxelles, fiind perceput ca prea concesiv față de Moscova. Planul de pace: între presiune diplomatică și critici internaționale Deși Washingtonul îl promovează drept o soluție pragmatică, planul american este contestat de Ucraina, care îl consideră insuficient pentru a garanta securitatea, independența și integritatea teritorială a țării. De asemenea, unele state europene se tem că inițiativa ar putea slăbi unitatea occidentală în fața agresiunii ruse.

Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință (sursa: Facebook/The White House)
Zelenski negociază planul lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski pare optimist: Trump ar fi dispus să preia propuneri ucrainene în planul de pace

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că există o deschidere din partea Statelor Unite și a unor state europene pentru a integra o „viziune ucraineană” în planul de pace transmis recent Kievului de administrația președintelui Donald Trump. Zelenski negociază planul lui Trump Versiunea inițială a documentului fusese considerată prea favorabilă Rusiei atât la Bruxelles, cât și la Kiev. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării „În acest moment, există înțelegerea faptului că propunerile americane pot lua în considerare o serie de elemente bazate pe viziunea ucraineană și care sunt de o importanță critică pentru interesele naționale ale Ucrainei”, a transmis Zelenski pe Telegram și X. Obiectivul prioritar: oprirea războiului și asigurarea păcii durabile Potrivit liderului ucrainean, Ucraina depune eforturi diplomatice intense pentru ajustarea documentului astfel încât acesta să fie eficient în atingerea obiectivului major: „să punem capăt odată pentru totdeauna vărsării de sânge și războiului”. Delegatul principal al Ucrainei la discuțiile de la Geneva este Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, care coordonează procesul de negociere pentru „a pune capăt războiului, a restabili pacea și a garanta o securitate durabilă”. Zelenski a calificat relansarea dialogului diplomatic drept „pozitivă”, subliniind că discuțiile au loc fără participarea Rusiei în această etapă. Întâlniri diplomatice la nivel înalt la Geneva Duminică dimineață, Andrii Iermak s-a întâlnit cu consilierii de securitate ai Regatului Unit (Jonathan Powell), Franței (Emmanuel Bonne) și Germaniei (Gunter Sautter). Următoarea reuniune, dedicată prezentării versiunii actualizate a planului în 28 de puncte elaborat de administrația Trump, este programată la sediul Misiunii SUA pe lângă ONU din Geneva. La această întâlnire vor participa secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special pentru misiuni de pace Steve Witkoff și secretarul armatei, Dan Driscoll. Termen-limită impus de Donald Trump Administrația Trump i-a acordat lui Zelenski termen până joi, 27 noiembrie, pentru a răspunde asupra planului transmis în mod surprinzător pe 20 noiembrie. Cu toate acestea, președintele american a precizat că nu este vorba despre „ultima ofertă”. Planul revizuit reflectă prioritățile-cheie ale Kievului Rustem Umerov, șeful Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că noua versiune a planului american reflectă „cea mai mare parte a priorităților-cheie” ale Ucrainei, chiar dacă documentul se află încă în etapa finală de aprobare. El a salutat cooperarea cu SUA, pe care a descris-o drept „constructivă”, subliniind atenția acordată observațiilor ucrainene. Puncte controversate interpretate de Kiev drept concesii periculoase Unele prevederi ale planului sunt interpretate de Kiev ca fiind echivalentul unei capitulări în fața Moscovei. Printre cele mai sensibile se numără: Cedarea regiunii Donbas către Rusia Recunoașterea Crimeei ca parte a teritoriului rus Reducerea efectivelor armatei ucrainene de la 900.000 la 600.000 de militari Președintele rus Vladimir Putin a declarat că textul american poate „servi drept bază pentru o reglementare definitivă” a conflictului, încercând să preseze Kievul să negocieze. Zelenski caută alternative și garanții de securitate Zelenski a respins inițial planul, promițând Washingtonului alternative bazate pe interesele strategice ale Ucrainei. Acum însă, discuțiile par să se îndrepte spre o versiune revizuită care să includă prioritățile Kievului privind pacea, securitatea durabilă și restabilirea integrității teritoriale.

Trump nu exclude negocierea planului de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pare că dă înapoi după critici dure: planul de pace propus pentru Ucraina "nu este final"

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu reprezintă oferta finală. Afirmațiile sale vin în contextul în care Ucraina și mai mulți aliați europeni au transmis că planul poate constitui o „bază de discuție”, însă necesită „eforturi suplimentare” și clarificări. Trump nu exclude negocierea planului de pace „Războiul trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, a spus Trump jurnaliștilor. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Întrebat dacă actuala propunere este varianta finală, liderul de la Casa Albă a răspuns scurt: „Nu”, lăsând astfel loc pentru eventuale modificări sau completări. Reacții critice din partea senatorilor americani Senatori democrați, republicani și un independent au transmis sâmbătă un comunicat comun în care și-au exprimat „îngrijorările serioase cu privire la detaliile planului” propus de Donald Trump. Aceștia atrag atenția că o pace durabilă nu poate fi obținută prin „concesie după concesie lui Putin” sau prin limitarea capacității Ucrainei de a se apăra. „Istoria ne-a învățat că Putin înțelege doar forța și nu va respecta niciun acord decât dacă este garantat prin constrângere”, se arată în comunicatul celor patru senatori. Solicitarea unei abordări coordonate cu Ucraina și NATO Parlamentarii americani subliniază că Statele Unite trebuie să se consulte strâns cu Ucraina și partenerii NATO pentru a găsi o cale de urmat. De asemenea, aceștia cer intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a o determina să participe la negocieri în condiții echitabile. Critici privind ideea de cedare a teritoriilor Ucrainei Republicanul Roger Wicker, președintele Comitetului Forțelor Armate din Senat, a emis o declarație separată în care se declară „extrem de sceptic” cu privire la eficiența planului. „Ucraina nu ar trebui să fie forțată să cedeze teritorii unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a afirmat acesta. Wicker a mai subliniat că dimensiunea și dispunerea forțelor armate ale Ucrainei reprezintă „o alegere suverană a guvernului și a poporului său”, respingând ideea ca aceste aspecte să fie negociate în cadrul planului de pace.

Putin îi gâdilă orgoliul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Putin îi gâdilă orgoliul lui Trump părând că acceptă planul de pace, dar va continua să atace (Goșu)

Planul de pace în 28 de puncte, prezentat de presa americană ca fiind susținut de Donald Trump, a generat confuzie și neîncredere la nivel internațional. Istoricul Armand Goșu analizează, într-un interviu pentru Contributors, originile, ambiguitățile și implicațiile strategice ale acestui document, subliniind că este doar un punct de plecare pentru viitoare negocieri, nu o versiune finală. Un plan cu origini neclare și formulări neprofesioniste Potrivit lui Goșu, circulă mai multe variante ale documentului, niciuna asumată oficial de Washington. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Autorii par să fie doi emisari informali: Steve Witkoff, apropiat al lui Trump, și Kirill Dmitriev, om de încredere al lui Putin. Niciunul nu este diplomat, ceea ce explică formulările confuze, traducerile greoaie din rusă în engleză și lipsa de coerență. Planul ar fi rezultat din discuții purtate la Miami, în afara cadrului diplomatic oficial, și a ajuns în presă printr-o scurgere controlată, probabil chiar de Dmitriev, într-un moment în care draftul pierdea teren în discuții. Scandalul politic de la Kiev și momentul strategic al scurgerii Publicarea planului a coincis cu un scandal major de corupție la Kiev, în care sunt implicați oameni apropiați ai lui Volodimir Zelenski. Goșu subliniază că acest scandal nu a fost declanșat de planul american, ci este rezultatul concentrării puterii în jurul administrației prezidențiale, în special a lui Andrii Yermak. Unii speculează că scandalul ar fi fost folosit pentru a-l slăbi pe Zelenski și a-l forța să accepte documentul. Alții cred că a fost declanșat chiar de cercuri europene, cu scopul de a limita spațiul de negociere al președintelui ucrainean. Presiuni, termene-limită și arbitrul american Potrivit istoricului, americanii ar fi pus un termen-limită informal: până la Thanksgiving, Zelenski ar trebui să ofere un răspuns. În caz contrar, s-ar putea suspenda transferul de informații militare. Deși nu confirmă scenariul, Goșu afirmă că presiunea există, iar planul a devenit instrument politic atât la Washington, cât și la Kiev. Trump ar încerca să mute atenția de la propriile scandaluri interne, inclusiv cel legat de Epstein. Zelenski, la rândul său, folosește planul pentru a se proteja în fața contestărilor interne, mobilizând opinia publică sub ideea apărării naționale. Ambiguități strategice și concesii teritoriale Planul conține prevederi controversate: confirmarea suveranității Ucrainei, dar fără a menționa explicit integritatea teritorială; acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și o „Europă” vag definită; limitarea extinderii NATO; dialog Rusia-NATO mediat de SUA, ca și cum Washingtonul nu ar fi parte a NATO. Există concesii teritoriale: SUA ar recunoaște de facto apartenența la Rusia a Crimeei, Donețk și Luhansk, iar în Herson și Zaporojie s-ar accepta linia frontului. Ucraina ar trebui să-și retragă trupele din unele zone și să accepte neutralizarea militară a regiunilor recunoscute ca rusești. Limitarea armatei ucrainene și renunțarea la NATO Planul prevede limitarea armatei Ucrainei la 600.000 de militari — în continuare cea mai mare din Europa — și renunțarea la aderarea la NATO. În schimb, ar primi garanții de securitate din partea SUA, dar fără trupe americane pe teren, ceea ce, în opinia istoricului, face garanțiile „slabe spre simbolice”. Fonduri rusești înghețate și o reconstrucție în stil trumpist Una dintre cele mai controversate propuneri este ca 100 de miliarde de dolari din fondurile rusești înghețate să fie investite în reconstrucția Ucrainei. SUA ar încasa 50% din profitul generat, iar UE ar contribui cu încă 100 de miliarde. Această variantă contrazice planurile europene privind confiscarea fondurilor, favorizând o abordare americană exclusivistă. Ce speră Putin și ce poate face Ucraina Putin nu respinge planul, dar nici nu-l acceptă. În opinia lui Goșu, liderul de la Kremlin mizează pe timp, uzură și erodarea sprijinului occidental. Va negocia, dar nu pentru pace, ci pentru avantaje strategice. Zelenski, în schimb, a învățat să negocieze cu administrația Trump și ar putea transforma acest document într-o bază de plecare, nu într-o capitulare. Istoricul insistă: Ucrainenii nu sunt victime neputincioase, ci actori strategici, cu una dintre cele mai performante armate ale Europei. Planul nu este soluția, ci începutul unei negocieri dure Planul american, deși imperfect și plin de ambiguități, marchează începutul unei noi etape de negociere. Nu este un nou pact Molotov–Ribbentrop, cum afirmă unele voci, ci un document improvizat, încă neasumat, care ar putea fi rescris complet. "Cea mai mare greșeală ar fi să-l vedem ca pe un final. Este doar începutul unui proces diplomatic lung, complicat și dur", subliniază Armand Goșu.

Putin apreciază planul american de pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin consideră planul lui Trump "o bază bună" pentru pace în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a primit oficial planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite, descriind documentul ca o posibilă bază pentru o soluționare pașnică „definitivă”. Putin apreciază planul american de pace Liderul de la Kremlin a precizat că planul nu a fost discutat în detaliu și că este necesară o analiză aprofundată a tuturor punctelor propuse. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Putin a afirmat că Rusia este pregătită să poarte negocieri, cu condiția ca discuțiile să fie concrete și echilibrate. Moscova, dispusă să negocieze În cadrul teleconferinței cu membrii Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Vladimir Putin a declarat că americanii au cerut Moscovei să facă anumite compromisuri și să manifeste flexibilitate. Totuși, el acuză Ucraina și aliații săi europeni că „se amăgesc” încercând să provoace o înfrângere strategică Rusiei. În caz de refuz al dialogului, Putin avertizează că obiectivele Moscovei vor fi urmărite „prin arme”. Kupiansk, exemplu invocat de Kremlin ca avertisment Putin a făcut referire la capturarea orașului Kupiansk din estul Ucrainei, anunțată de armata rusă, sugerând că astfel de situații se vor repeta dacă Ucraina continuă să respingă propunerile de pace. Forțele ucrainene ar fi, potrivit Moscovei, depășite numeric și insuficient echipate. Liderul rus transmite astfel un mesaj de presiune asupra Kievului și aliaților săi. Zelenski: „Nu îmi voi trăda țara” Planul Washingtonului include concesii teritoriale, reducerea armatei ucrainene și garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerea, declarând că nu își va „trăda” țara și că va formula alte propuneri pentru Statele Unite. Documentul de 28 de puncte este privit cu îngrijorare la Kiev, fiind considerat prea favorabil Rusiei.

Planul Trump, Kievul consultă Europa (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Planul de pace al lui Trump, întors pe toate fețele de Ucraina, țările UE și Marea Britanie

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a anunțat că a discutat cu omologii săi din Franța, Regatul Unit, Finlanda și Uniunea Europeană despre răspunsul Ucrainei la planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru soluționarea conflictului cu Rusia. Planul Trump, Kievul consultă Europa La discuția telefonică au participat și reprezentanți din Italia și Germania, iar Sîbiga a transmis rezultatele recentei activități diplomatice a președintelui Volodimir Zelenski și logica acțiunilor viitoare ale Kievului. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Oficialul ucrainean a subliniat necesitatea menținerii presiunii transatlantice pentru a determina Rusia să oprească războiul. Sprijin european pentru o pace „dreaptă și realizabilă” Diplomații europeni au reafirmat sprijinul pentru o pace justă și durabilă, subliniind importanța coordonării pașilor următori între Kiev și partenerii săi occidentali. Yvette Cooper, șefa diplomației britanice, a declarat că obiectivul este garantarea unui armistițiu complet și crearea condițiilor pentru negocieri constructive. Discuțiile au vizat în detaliu elementele propunerilor americane și necesitatea unei soluții care să respecte suveranitatea Ucrainei. Planul, perceput la Kiev ca o capitulare Planul american conține 28 de puncte și prevede concesii majore din partea Ucrainei: cedarea unor teritorii Rusiei, renunțarea la aderarea la NATO, reducerea forțelor armate și organizarea de alegeri anticipate. Donald Trump a stabilit Ziua Recunoștinței, 27 noiembrie, ca termen limită pentru un răspuns oficial din partea Kievului, însă documentul este considerat de mulți oficiali ucraineni drept o formă de capitulare.

Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radio, că joi, de Ziua Recunoștinței, reprezintă termenul limită „rezonabil” pentru ca Ucraina să accepte planul de pace propus de SUA pentru încheierea războiului cu Rusia. Trump va opri sprijinul militar și informațional Trump a precizat la Fox News Radio că termenul poate fi extins „dacă lucrurile merg bine”, dar că data stabilită este una adecvată. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Declarațiile vin după informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Washingtonul i-ar fi transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un ultimatum: acceptarea planului până pe 27 noiembrie, altfel SUA ar putea opri sprijinul militar și informațional. Întrebat despre prevederea planului ce ar implica cedarea unor teritorii Ucrainei către Rusia, Trump a susținut că Ucraina „deja pierde teritoriu” într-un conflict pe care l-a descris drept „scăpat de sub control, un masacru”. El a subliniat și că SUA au furnizat Kievului „cele mai bune echipamente militare din lume”. Referindu-se la riscul unei eventuale extinderi a agresiunii ruse în Europa, Trump a spus că Vladimir Putin „nu caută noi probleme” și că a învățat lecția unui război „care trebuia să dureze o zi, dar continuă de patru ani”. Tot vineri au intrat în vigoare noi sancțiuni americane care vizează companiile petroliere ruse Rosneft și Lukoil, descrise de Trump ca fiind „foarte puternice”. Zelenski, într-un discurs istoric, respinge planul lui Trump Într-un mesaj video către populație, Zelenski a avertizat că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul SUA, dar a anunțat că va propune alternative. Între timp, aliații europeni, nemulțumiți de faptul că nu au fost consultați, lucrează alături de Ucraina la o contrapropunere de plan de pace. Zelenski a admis că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente” și se află în fața unor alegeri complicate: „fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie”. „Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile: fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie 28 de puncte (câte are propunerea lui Trump - n.r.) dificile, fie o iarnă extrem de complicată”, a spus Zelenski. Cele mai dure prevederi pentru Ucraina Planul american prevede cedarea completă a Donbasului și recunoașterea de facto a Crimeei ca teritoriu rusesc. Teritoriile din Donbas necontrolate de Rusia ar deveni zone-tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto după linia actuală a frontului. Rusia ar trebui însă să se retragă din zonele ocupate în Dnipropetrovsk și Harkov. Proiectul include și limitarea forțelor armate ucrainene la maximum 600.000 de militari, renunțarea la armele cu rază lungă și abandonarea aspirației de aderare la NATO, angajament înscris în Constituție. În schimb, Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără trupe străine pe teritoriul ei, dar cu posibilitatea staționării unor avioane europene în Polonia. SUA vor să facă bani din reconstrucție Planul cuprinde și prevederi economice: 100 de miliarde de euro din activele ruse înghețate ar fi direcționate către reconstrucția Ucrainei, iar aliații europeni ar contribui cu încă 100 de miliarde. SUA ar obține profituri din proiectele de reconstrucție. Energia produsă de centrala Zaporojie ar fi împărțită egal între Ucraina și Rusia, iar sancțiunile occidentale ar fi ridicate gradual. Planul solicită și organizarea de alegeri în Ucraina în 100 de zile și recunoașterea limbii ruse în educație și mass-media.

„Piggy”, insulta lui Trump către o jurnalistă (sursa: YouTube/Inside Edition)
Internațional

"Liniște, purcico!", i-a spus Trump unei jurnaliste care îi pusese o întrebare despre Epstein

Donald Trump a fost criticat după ce a numit-o „piggy” pe Catherine Lucey, corespondentă Bloomberg, în timpul unei confruntări la bordul Air Force One. Incidentul a avut loc după ce jurnalista i-a adresat o întrebare despre scandalul Jeffrey Epstein și posibila desecretizare a unor documente. Trump, cunoscut pentru atacurile personale la adresa femeilor din presă, i-a cerut să tacă folosind expresia „Quiet, quiet, piggy”. Reacții dure din partea jurnaliștilor Remarca a fost catalogată drept „dezgustătoare și degradantă” de mai multe personalități media, precum Jake Tapper și Gretchen Carlson. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Organizația Bloomberg News a reacționat subliniind că reporterii pun întrebări în interes public și trebuie să fie protejați de intimidare. Deși a fost solicitată, Casa Albă nu a oferit un punct de vedere oficial. Istoric de atacuri la adresa jurnalistelor Trump a folosit anterior insulte similare, inclusiv la adresa fostei Miss Universe Alicia Machado și a jurnalistei April Ryan. International Women’s Media Foundation a avertizat că acest tip de limbaj contribuie la declanșarea unor valuri de abuz online, cu impact asupra libertății de exprimare și a siguranței jurnalistelor. Trump acuzat că încearcă să intimideze presa incomodă Criticii susțin că astfel de insulte sunt strategii prin care Trump încearcă să descurajeze întrebările dificile, în special cele legate de cazuri sensibile precum dosarul Epstein. April Ryan a afirmat că acest comportament „este sub demnitatea funcției prezidențiale” și a încurajat jurnalistele să continue să pună întrebări incomode, în ciuda presiunilor.

Kremlinul speră o întâlnire Putin–Trump (sursa: Tass)
Internațional

Kremlinul speră la reluarea dialogului Trump-Putin, după finalizarea pregătirilor

Kremlinul a transmis luni că își dorește ca un nou summit între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump să aibă loc cât mai curând posibil, imediat ce pregătirile necesare vor fi finalizate. Moscova subliniază că întâlnirea depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Ultima întâlnire: discuții în Alaska despre războiul din Ucraina Putin și Trump s-au întâlnit ultima dată în august, la un summit desfășurat în Alaska. Atunci, cei doi lideri au discutat despre posibile soluții pentru încheierea războiului din Ucraina. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Luna trecută, cei doi au anunțat intenția organizării unui nou summit la Budapesta, însă Trump a decis ulterior anularea acestuia, argumentând că momentul nu era unul potrivit. Moscova: „Nu putem prezice când se vor îndeplini condițiile pentru un nou summit” Întrebat dacă Rusia a ratat o oportunitate diplomatică și care ar fi condițiile pentru o nouă întâlnire, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că momentan este dificil de anticipat momentul. „Suntem cu toții interesați ca aceste condiții să apară mai devreme decât mai târziu”, a subliniat Peskov. Kremlinul insistă pe necesitatea unei pregătiri aprofundate Potrivit lui Peskov, atât Moscova, cât și Washingtonul sunt de acord că un summit trebuie pregătit în detaliu pentru a avea rezultate concrete. „De îndată ce această pregătire va fi finalizată și vor fi îndeplinite condițiile pentru organizarea summitului, sperăm că acesta va avea loc”, a afirmat reprezentantul Kremlinului. Trump anunță un proiect de lege privind sancțiunile Duminică, Donald Trump a declarat că Partidul Republican lucrează la un proiect de lege care ar impune sancțiuni oricărei țări ce desfășoară afaceri cu Rusia. Peskov a reacționat, spunând că Moscova ar privi „foarte negativ” un astfel de demers. „Vom vedea cum progresează acest proiect de lege și ce detalii presupune”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Trump și emailurile din dosarul Epstein (sursa: CBS News)
Internațional

Peste 20.000 de pagini din arhiva Epstein, făcute publice: Câinele care nu a lătrat este Trump

Peste 20.000 de pagini de documente din arhiva lui Jeffrey Epstein, finanțatorul discreditat și condamnat pentru abuzuri sexuale, au fost făcute publice de legiuitorii americani. Printre acestea se află și emailuri în care apare numele președintelui Donald Trump. Ce documente au fost publicate Democrații din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților au publicat trei schimburi de emailuri între Epstein, colaboratoarea sa de lungă durată Ghislaine Maxwell (aflată acum în închisoare pentru trafic sexual) și autorul Michael Wolff, cunoscut pentru cărțile sale despre Trump. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect La scurt timp, republicanii au publicat un volum mult mai mare de documente, acuzând democrații că au încercat să „selecteze” informațiile pentru a construi „o narațiune falsă care să-l discrediteze pe președintele Trump”. Emailurile au fost obținute în cadrul unei anchete a Congresului privind modul în care a fost instrumentată investigația federală asupra lui Epstein. Casa Albă a reacționat acuzând o „scurgere selectivă” către presa liberală, subliniind că Trump l-ar fi expulzat pe Epstein din clubul său privat „cu decenii în urmă”. „Câinele care nu a lătrat este Trump” Primul email din 2011, schimbat între Epstein și Maxwell, include un pasaj în care Epstein scrie: „Vreau să realizezi că acel câine care nu a lătrat este Trump… [VICTIMA] a petrecut ore în casa mea cu el”. Epstein mai notează că Trump „nu a fost menționat niciodată”, inclusiv de „un șef de poliție”. Numele victimei apare tăiat în varianta democraților, dar figurează ca „Virginia” în documentele republicane. Casa Albă spune că este vorba despre Virginia Giuffre, acuzatoare notorie a lui Epstein, care a murit prin suicid în acest an. Giuffre a declarat de-a lungul timpului că Trump „nu a avut nicio implicare în abuzuri”. Democrații justifică anonimizarea spunând că nu vor publica numele victimelor, conform dorințelor familiilor. Epstein afirmă că „Trump nu a primit niciodată un masaj” Un alt email, trimis de Epstein chiar către propria adresă în februarie 2019, sugerează că Trump ar fi cunoscut unele dintre victime, dar nu ar fi primit „niciodată un masaj”. Epstein afirmă că o victimă lucra la Mar-a-Lago și că Trump ar fi vizitat casa sa „de multe ori în acea perioadă”, conform depoziției unui angajat. Maxwell a susținut recent că nu l-a văzut pe Trump „în nicio situație nepotrivită”. Trump a respins în mod repetat acuzațiile și orice legătură cu activitățile infracționale ale lui Epstein. Ce dezvăluie emailurile Epstein–Michael Wolff În schimburile cu autorul Michael Wolff, Epstein discută despre modul în care Trump ar putea reacționa la întrebările presei privind relația lor. În 2015, Wolff îl avertizează că CNN intenționează să îl întrebe pe Trump despre Epstein. Epstein întreabă dacă ar trebui „construit un răspuns”. Wolff sugerează că Epstein ar putea profita politic dacă Trump ar minți public despre relația lor. În alte emailuri, Wolff îi propune lui Epstein, în octombrie 2016, un interviu care ar putea „să-l termine pe Trump”. Un email din 2019 îl citează pe Epstein spunând că Trump ar fi spus că i-a cerut „să demisioneze” din clubul Mar-a-Lago, Epstein răspunzând că „nu a fost niciodată membru”. Wolff a recunoscut autenticitatea schimburilor într-un mesaj video. Mențiuni privind fostul prinț Andrew Un alt document relevă că Andrew Mountbatten-Windsor (cunoscut anterior ca prințul Andrew) a răspuns unui email trimis în 2011, în care erau formulate acuzații privind o masoză asociată cu Epstein. Andrew a negat categoric orice implicare: „Nu știu nimic despre asta… Nu are nicio legătură cu mine. Nu mai pot suporta asemenea lucruri”. Prințul Andrew a fost fotografiat anterior cu Virginia Giuffre, însă a negat permanent acuzațiile. Contacte dintre Epstein și Peter Mandelson până în 2016 Documentele arată și că Lord Peter Mandelson, demis în 2024 din funcția de ambasador UK în SUA din cauza legăturilor cu Epstein, a fost în contact cu acesta până în 2016. Epstein îi scrie lui Mandelson după aniversarea acestuia: „63 de ani. Ai reușit.” Mandelson răspunde că vrea „să petreacă mai mult timp în SUA”. Epstein face referire la „Casa Albă a lui Donald”. Mandelson nu a comentat noile dezvăluiri. Ce spun supraviețuitoarele Annie Farmer, una dintre victimele lui Epstein și martor-cheie în procesul împotriva lui Maxwell, a criticat caracterul fragmentar al acestor dezvăluiri: „Pe măsură ce apar informații, rămânem cu tot mai multe întrebări. Supraviețuitoarele merită transparență totală”. Ea solicită publicarea integrală a „dosarelor Epstein”, subliniind că „miile de femei și fete afectate au dreptul la adevăr”.

Trump relaxează restricțiile privind activele Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL)
Internațional

Trump relaxează restricțiile pentru discuțiile privind activele internaționale ale Lukoil

Administrația Trump a autorizat potențialii cumpărători să poarte discuții cu gigantul petrolier Lukoil privind achiziția activelor sale internaționale. Decizia vine după ce Guvernul bulgar a numit un administrator care să preia conducerea operațiunilor locale ale companiei și după ce rafinăria Burgas, deținută de Lukoil, a primit permisiunea de a desfășura tranzacții comerciale. Sancțiuni severe impuse Lukoil și Rosneft după invadarea Ucrainei Luna trecută, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni ample companiilor rusești Lukoil și Rosneft, ca răspuns la agresiunea militară asupra Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Trezoreria SUA emisese o licență care obliga companiile internaționale să înceteze colaborarea cu Lukoil până la 21 noiembrie, blocând inclusiv eforturile companiei ruse de a-și vinde activele către traderul elvețian Gunvor. Lukoil, un actor global cu active în peste zece țări Gigantul petrolier deține trei rafinării în Europa, participații în zăcăminte din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării, inclusiv în Statele Unite. Noile sancțiuni au afectat puternic operațiunile Lukoil din Irak, Finlanda și Bulgaria, generând presiuni suplimentare asupra activităților sale internaționale. SUA emit noi licențe ce permit negocierile pentru vânzarea activelor Vineri, Trezoreria SUA a anunțat un set de noi licențe. Una dintre acestea permite companiilor să discute cu Lukoil, până la 13 decembrie, posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale companiei. Orice tranzacție finală va fi permisă doar dacă Lukoil își pierde complet legătura cu activele vândute, iar fondurile rezultate sunt depuse într-un cont escrow inaccesibil companiei ruse pe durata sancțiunilor. Tranzacțiile din Bulgaria pot fi finalizate până în 2026 Trezoreria SUA a stabilit că tranzacțiile ce implică entități Lukoil din Bulgaria vor putea fi finalizate până la 29 aprilie 2026, în concordanță cu noul regim de licențiere. O altă licență emisă de SUA autorizează tranzacțiile legate de oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC) și proiectul Tengizchevroil, chiar dacă în aceste structuri sunt implicate companii ruse supuse sancțiunilor. CPC transportă zilnic peste 1,6 milioane de barili de petrol – aproximativ 1,5% din producția globală – proveniți din zăcămintele dezvoltate alături de companii americane și europene precum Chevron, Exxon Mobil, Eni, Shell și TotalEnergies. Fondul american Carlyle analizează achiziția activelor internaționale ale Lukoil Potrivit unor surse, fondul american de private equity Carlyle explorează posibilitatea de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil. Compania rusă produce aproximativ 2% din petrolul mondial și încearcă să vândă active care generează circa 0,5% din producția globală, cu o valoare estimată la 22 de miliarde de dolari, conform datelor financiare din 2024. Alți potențiali cumpărători: KazMunayGas și Shell Carlyle se află în faza preliminară și caută să obțină o licență specială din partea SUA înainte de a începe negocierile. Printre potențialii ofertanți pentru părți ale portofoliului internațional al Lukoil se numără și companiile KazMunayGas și Shell.

Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amână iar sancțiunile pentru companie petrolieră NIS, ginerele său ridică un hotel la Belgrad

Statele Unite au decis din nou să amâne aplicarea sancțiunilor pentru compania petrolieră sârbă NIS, oferind Belgradului un răgaz suplimentar într-un moment de intensă presiune geopolitică. Prelungirea vine în paralel cu dezvăluirile privind o afacere imobiliară secretă în care este implicat Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS Potrivit unui oficial guvernamental sârb, prelungirea acordată de Washington permite continuarea operațiunilor NIS fără aplicarea imediată a sancțiunilor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Decizia vine într-un moment tensionat, în care Serbia încearcă să-și reconfigureze structura de proprietate pentru a evita repercusiunile economice. NIS, companie strategică în economia Serbiei NIS operează singura rafinărie din țară și este cel mai activ emitent pe Bursa de la Belgrad. Compania are circa 13.500 de angajați și o rețea de peste 400 de benzinării în Serbia, Bosnia, Bulgaria și România, fiind esențială pentru securitatea energetică a regiunii. Acționarii ruși își exprimă disponibilitatea de a ceda controlul Guvernul Serbiei a anunțat că Gazprom Neft și Gazprom, acționari majoritari cu 56%, au transmis către OFAC o solicitare oficială în care își declară disponibilitatea de a renunța la influența asupra NIS în favoarea unei terțe părți. Acest gest reprezintă o încercare de a evita impactul direct al sancțiunilor americane. Sancțiunile SUA asupra sectorului petrolier rusesc Departamentul Trezoreriei SUA a introdus în ianuarie un set de sancțiuni vizând companiile din sectorul petrolier rus, inclusiv Gazprom. Sancțiunile aplicabile NIS au fost amânate succesiv, dar au intrat oficial în vigoare la 8 octombrie. Noua derogare de 90 de zile permite Serbiei să negocieze restructurarea controlului asupra companiei în contextul unei presiuni geopolitice crescânde. Serbia, acord cu firma lui Jared Kushner În paralel cu prelungirea sancțiunilor, o altă informație a declanșat tensiuni politice. Guvernul Serbiei a semnat în secret un acord cu firma lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, pentru dezvoltarea unui complex hotelier pe un teren cu statut de patrimoniu în centrul Belgradului. Investigația publicată de revista Radar arată că Atlantic Incubation Partners LLC, firma lui Kushner, va deține 77,5% din proiect, în timp ce statul sârb păstrează doar 22,5%. Documentul, datând din 2024, a fost ținut departe de public până recent. Proiectul vizează fostul sediu al armatei sârbe Societatea mixtă a fost creată pentru a redezvolta fostul sediu al armatei iugoslave, bombardat de NATO în 1999. Planul include construcția unui hotel, a unor apartamente și a unui muzeu, însă proiectul a generat proteste ample în Belgrad. Acord secret, scos la lumină după adoptarea unei legi speciale Guvernul nu a contestat autenticitatea documentelor. Acordul a rămas secret până când parlamentul sârb a adoptat o lege specială pentru accelerarea proiectului, declarat „de importanță națională”. Legea permite ocolirea procedurilor de urbanism și de protecție a patrimoniului. Serbia, obligată să demoleze clădirile și să elimine statutul de patrimoniu Documentele arată că Serbia trebuie să elimine statutul cultural protejat al întregului complex și să finalizeze demolările „într-un mod satisfăcător” pentru investitor. Dacă aceste obligații nu sunt îndeplinite până în mai anul viitor, firma lui Kushner poate rezilia contractul și poate cere despăgubiri. Concesiune gratuită pe 99 de ani Acordul oferă firmei americane o concesiune gratuită de 99 de ani, cu opțiunea de a deveni proprietar al terenului după finalizarea proiectului. Publicarea documentelor a reaprins protestele începute cu un an în urmă. Manifestanții au format un lanț uman și au trasat o linie roșie în jurul clădirii bombardate, simbolizând opoziția față de ceea ce ei consideră „vânzarea” unui loc încărcat de istorie. Un sit cu importanță culturală și arhitecturală Locul are o valoare simbolică pentru Serbia: este singura clădire din Belgrad proiectată de arhitectul modernist Nikola Dobrović și un reper al memoriei bombardamentelor NATO. Proiectul, interpretat ca o tentativă de apropiere de Washington Accelerarea proiectului coincide cu eforturile Belgradului de a-și îmbunătăți relațiile cu administrația Trump, după sancțiunile impuse companiei NIS, profund legată de interesele energetice rusești.

Trump va da BBC în judecată (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu e satisfăcut de scuze, va da BBC în judecată pentru până la cinci miliarde de dolari

Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să dea în judecată BBC pentru o sumă cuprinsă între unu și cinci miliarde de dolari, după ce postul britanic și-a cerut scuze pentru difuzarea unui montaj înșelător al unui discurs din 6 ianuarie 2021, dar a respins acuzațiile de defăimare. Aflat la bordul Air Force One, președintele american a afirmat că BBC „a admis că a trișat” și că procesul va fi intentat cel mai probabil săptămâna viitoare. Montajul controversat care a declanșat scandalul Criza din interiorul BBC a izbucnit după ce a ieșit la iveală faptul că emisiunea „Panorama” a difuzat fragmente ale discursului lui Trump montate astfel încât să sugereze că acesta și-ar fi îndemnat susținătorii să atace Capitoliul. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Difuzarea a avut loc chiar înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2024, generând reacții puternice în Marea Britanie. Reacția lui Trump și presiunea asupra Londrei Donald Trump a declarat că „britanicii sunt foarte furioși”, acuzând BBC că răspândește „doar știri false”. Totodată, el a spus că va discuta incidentul cu premierul britanic Keir Starmer, despre care afirmă că s-a arătat „foarte jenat” în legătură cu situația, deși acesta a promis recent să apere un BBC independent. Scuze din partea BBC, dar fără a admite defăimarea BBC avea termen până vineri să prezinte scuze oficiale și să retragă documentarul incriminat, la solicitarea echipei juridice a lui Trump. Președintele BBC, Samir Shah, a transmis o scrisoare personală de scuze, însă a respins orice bază legală pentru o plângere de defăimare. Scandalul a dus deja la demisia directorului general Tim Davie și a șefei BBC News, Deborah Turness.

Nicușor Dan îi mulțumește lui Trump (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan i-a mulțumit lui Trump pentru laudele la adresa poporului român

Președintele României, Nicușor Dan, i-a transmis miercuri un mesaj public de mulțumire președintelui american Donald Trump, pentru cuvintele elogioase adresate recent poporului român. Mesajul a fost publicat pe rețeaua X (fostul Twitter), unde șeful statului român a subliniat importanța parteneriatului strategic româno-american. „Mulțumesc pentru cuvintele frumoase și puternice” „Îți mulțumesc, Donald Trump, pentru cuvintele atât de frumoase și puternice adresate poporului român și pentru reafirmarea forței extraordinare a relației dintre cele două națiuni ale noastre. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Aștept cu nerăbdare să îți mulțumesc personal”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X. Președintele României a adăugat că are încredere deplină în soliditatea cooperării bilaterale, bazate pe valorile comune ale libertății, democrației și securității colective. Donald Trump: „Românii sunt un popor grozav” Zilele trecute, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut declarații apreciative la adresa României, afirmând că relația dintre cele două țări este „foarte bună”. „Mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav”, a declarat liderul american, subliniind că „relația cu România e foarte bună, relația cu Europa e foarte bună”. Parteneriatul româno-american, reafirmat la nivel înalt Nicușor Dan a punctat că dialogul constant și cooperarea strânsă dintre România și Statele Unite sunt esențiale pentru consolidarea parteneriatului strategic. El a subliniat că relația bilaterală rămâne ancorată în principiile democratice și valorile occidentale care definesc solidaritatea dintre cele două națiuni.

Scandalul Epstein, „Trump știa despre fete” (sursa: NBC News)
Internațional

"Trump știa despre fete", scria Epstein într-un e-mail, referindu-se la victimele abuzurilor sexuale

Noi emailuri atribuite lui Jeffrey Epstein, date publicității de parlamentari democrați din Congresul SUA, îl menționează pe Donald Trump în legătură cu presupusa cunoaștere a comportamentului infracțional al finanțistului new-yorkez. Scandalul Epstein, „Trump știa despre fete” Epstein, care s-a sinucis în 2019 în închisoare înainte de procesul său pentru exploatare sexuală, ar fi scris că Trump „știa despre fete” și că fusese rugat de Ghislaine Maxwell, partenera sa, „să înceteze” anumite activități. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Într-un email datat 2019, Epstein susține că Donald Trump „dorea ca el să renunțe” la calitatea de membru al clubului Mar-a-Lago, reședința luxoasă din Florida a fostului președinte. Epstein preciza că nu fusese niciodată membru al clubului, adăugând: „Desigur, el știa despre fete, dat fiind că a rugat-o pe Ghislaine să înceteze.” Democrații americani au publicat emailurile în cadrul unei anchete parlamentare, afirmând că aceste documente „ridică grave întrebări despre ceea ce Donald Trump știa în legătură cu infracțiunile oribile comise de Epstein”. Trump ar fi petrecut timp cu o victimă a lui Epstein Un alt mesaj electronic, postat pe rețeaua X de membrii unei comisii a Camerei Reprezentanților, susține că Donald Trump „a petrecut mai multe ore” cu o victimă a lui Epstein la domiciliul acestuia. Epstein și Trump au fost apropiați în anii 1990–2000, frecventând același cerc monden new-yorkez, înainte de a se certa la mijlocul anilor 2000. Președintele SUA a negat constant orice implicare sau cunoaștere a activităților ilegale ale lui Epstein. Ghislaine Maxwell, complicele condamnat al lui Epstein Ghislaine Maxwell, partenera de viață și complice a lui Jeffrey Epstein, ispășește în prezent o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru exploatarea sexuală a unor minore. Ea a fost acuzată că a recrutat și manipulat tinerele victime pentru Epstein, unele dintre ele fiind ulterior introduse în cercuri mondene influente. Moartea lui Epstein și teoriile conspirației Epstein a fost găsit mort în celula sa în august 2019, iar autoritățile au concluzionat că a fost vorba de un suicid. Moartea sa a alimentat însă nenumărate teorii ale conspirației, potrivit cărora ar fi fost asasinat pentru a împiedica divulgarea numelor unor personalități influente implicate în caz. Administrația Trump a anunțat în iulie 2024 că nu a descoperit elemente noi care să justifice publicarea unor documente suplimentare din dosar — o decizie contestată dur de democrați. Scrisoarea controversată din 2003, semnată de Trump La începutul lui septembrie, parlamentarii democrați au făcut publică și o scrisoare atribuită lui Donald Trump, trimisă lui Jeffrey Epstein cu ocazia aniversării acestuia din 2003. Documentul conține o schiță lascivă a unui bust feminin, cu comentarii atribuite alternativ celor doi bărbați. Semnătura lui Trump apare în partea inferioară a desenului, „în locul pubisului femeii”, potrivit relatării democraților. Casa Albă a dezmințit categoric autenticitatea scrisorii, calificând-o drept o „manipulare politică” și respingând orice legătură a lui Donald Trump cu conținutul documentului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră