sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dobanzi

21 articole
Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei

În 2025, contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei la împrumuturile Guvernului, a arătat liderul UDMR Kelemen Hunor la TVR Info. În 2026 trebuie achitate dobânzi de 60 de miliarde de lei. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „Kelemen Hunor prezintă jaful guvernării socialiste în 2025 și 2026: «51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei dobânzi». Asta înseamnă că 2,5% din PIB în 2025 și 3% din PIB în 2026 din taxele românilor se duc DOAR pe dobânzi. Ca termen de comparație. În 2021 (după 2 ani de pandemie) cheltuielile cu dobânzile erau de 1,4% din PIB la fel ca în 2019 sau 2018 (înainte de pandemie). Se poate când nu furi și respecți banii din taxe ai cetățenilor!”, a comentat, pe Facebook, fostul premier PNL Florin Cîțu. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și mașinile de protocol ale angajaților Executivului Contribuabilii vor plăti dobânzi de 51 de miliarde de lei „Salariile şi pensiile sunt pe primul loc, dar în fiecare săptămână plătim un miliard de lei doar dobânzi, 51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei doar dobânzi. Suntem într-o situaţie foarte dificilă, trebuie să găsim o reformă structurală că altfel nu o să meargă şi trebuie să punem lucrurile în ordine în această ţară. Ministerul de Finanţe are o responsabilitate în plus, dar deciziile sunt luate în Coaliţie, nu decide singur Tanczos, cum nu a decis singur Boloş”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a susținut că taxele nu vor fi majorate în acest an și că „reforma fiscală nu se face în 2025, că nu ai cum, ci trebuie pregătită astfel încât în 2026 lumea să ştie ce urmează”.

Titlurile de stat, considerate investiții avantajoase (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Titlurile de stat, considerate investiții avantajoase

Titlurile de stat, considerate investiții avantajoase pentru populație, potrivit reprezentanților Trezoreriei și Poștei Române Iași. Titlurile de stat, considerate investiții avantajoase O comparație realizată între dobânzile oferite de titlurile de stat și cele ale depozitelor bancare pentru o investiție de 5.000 de lei evidențiază diferențele de câștig. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv Pentru titlurile de stat cu maturitate de un an, investitorii pot obține un câștig suplimentar de 39 – 170 lei față de depozitele bancare. În cazul titlurilor de stat cu maturitate de trei ani, avantajul crește semnificativ, dobânzile fiind mai mari cu 322 – 612 lei comparativ cu cele oferite de bănci. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB

Guvernarea Ciolcau continuă să producă efecte dezastruoase: deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB (față de 5,44% la final de septembrie), iar plata dobânzilor consumă aproape 2% din PIB. Citește și: Gabriela Firea se întoarce în forță: „Dacă duminică nu ar fi fost alegeri, am fi putut să discutăm mai abrupt”. Ciolacu, pe locul trei în sectoarele 4 și 5 În noiembrie 2023, în urmă cu un an, deficiul era de numai 3,91% din PIB. Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 23,8%, iar cele cu asistența socială cu aproape 15%. Subvenția la energie electrică și gaze a consumat 3,3 miliarde de lei. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, explică ministerul de Finanțe. „Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local!, susținea premierul Ciolacu în septembrie. Însă informația sa era falsă, întrucât cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile bugetarilor și cu asistența socială. „Nu îmi este deloc teamă de această nouă anvergură pe care o luăm mai ales ținând cont de dezvoltare, fiindcă, repet, suntem sustenabili - nu alocăm banii numai pe consum, ci venim în continuare cu un plan serios pe investiții. Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro. De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute și mii de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. Mai mult, vin noi investiții în toată linia de dezvoltare a infrastructurii”, mai afirma premierul PSD în debutul unei ședințe de guvern.

Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral

Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral. Premierul Marcel Ciolacu anunţă că luni va fi pus în transparenţă publică actul normativ în baza căruia vor fi anulate dobânzile şi penalităţile celor cu datorii la stat, dacă plătesc aceste restanţe până la data de 25 noiembrie. Marcel Ciolacu mizează pe populismul electoral De asemenea, contribuabilii care îşi achită la zi taxele vor primi de luna următoare o bonificaţie de 3%. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj "Azi va fi pus în transparenţă publică şi actul normativ prin care luăm o serie de măsuri pentru a aduce venituri în plus la buget. Anulăm dobânzile şi penalităţile celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanţe până la data de 25 noiembrie. Luăm însă şi o măsură în premieră după Revoluţie: răsplătim şi contribuabilii corecţi, cu taxele la zi. Astfel, de luna următoare ei primesc o bonificaţie de 3%, deci plătesc mai puţin către stat. Considerăm că este o formă cât mai firească prin care arătăm un semn de apreciere pentru toţi contribuabilii oneşti din această ţară", a spus premierul, în debutul şedinţei de guvern.

Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei Foto: Facebook
Economie

Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei

Deficitul bugetar a ajuns, în iulie, la astronomica sumă de 71 miliarde de lei, adică 4,02% din PIB, a anunțat ministerul de Finanțe în această seară. În iunie, deficitul era de 3,6% din PIB. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG După primele șapte luni din anul 2024, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au ajuns la 5,2% din PIB, față de 4,6% din PIB anul trecut, în primele șapte luni. Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,88 miliarde de lei, cu 3,19 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Ele reprezintă 1,2% din PIB. Investițiile finanțate cu fonduri UE au scăzut de la 22,5 de miliarde de lei, în primele șapte luni din 2023, la 20,6 miliarde de lei în 2024. De altfel, chiar ministerul de Finanțe notează că “sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 21,42 mld lei, în scădere cu 11,9% (an/an)“. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,99 mld lei. dar premierul Ciolacu a susținut că, în total, în 2024, aceste cheltuieli vor ajunge la 120 de miliarde de lei. Premierul PSD Marcel Ciolacu a fost săptămâna trecută la Bruxelles și a susținut că a discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “despre un nou acord în ceea ce privește deficitul României, de această dată venind cu propunerea de a avea un acord pe 7 ani“. Însă președintele Comisiei Europene nu a oferit nici o informație despre discuțiile cu Ciolacu.

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ (sursa: Inquam Photos/Albert Groșescu)
Economie

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

Cu cât promite Simion să vândă casele Foto: Facebook
Politică

Cu cât promite Simion să vândă casele

Cu cât promite George Simion să vândă casele, dacă ajunge președinte al României: acesta se angajează să ofere „case” - nu simple „locuințe” - la doar 35.000 de euro. Promisiunea apare pe un poster electoral al AUR, intitulat „Planul Simion pentru România/George Simion 2024 Președintele României”. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro Cu cât promite Simion să vândă casele „Ești proprietar! Ia-ți și tu casa ta! Case la doar 35.000 de euro pentru români”, este angajamentul liderului AUR. Planul nu precizează ce dimensiuni vor avea casele de 35.000 de euro. Alte două promisiuni electorale ale lui Simion sunt: „Ești respectat! Nu mai trăiești de azi pe mâine! Tăiem fără milă din taxele statului pe salariul tău!” Ești liber! Ajungi și tu liber financiar! Tăiem toate dobâznile băncilor la creditul tău!” „Am luat decizia de a-mi depune candidatura pentru funcţia de Preşedinte al României. Îi văd pe contracandidaţii mei: obosiţi şi blazaţi. Nu au ce oferi românilor! Îmi propun să fiu, prin contrast, un preşedinte tânăr şi energic, care să lucreze 24/24 pentru poporul său”, a declarat liderul AUR, acum o săptămână. „Simbolic, porţile Cotroceniului trebuie deschise. Şi le voi deschide efectiv, cum am făcut-o şi cu alte instituţii, la care fiecare român să aibă acces. Un preşedinte care nu este pornit de la talpa Ţării nu poate înţelege durerile oamenilor. Iar mare parte din Ţară este în suferinţă. Voi cere părerea înţelepţilor acestei ţări, voi aduna profesioniştii şi mă voi consulta cu poporul meu, şi în campanie, dar şi ca Preşedinte”, a mai transmis Simion la evenimentul de lansare a candidaturii sale. Liderul AUR afirmă, de asemenea, că vrea să ferească ”România şi cetăţenii ei de orice conflict”. ”Ţara trebuie să rămână în stare de neutralitate şi, treptat, să redevenim promotorul păcii în conflictele armate care distrug vieţi nevinovate. România nu va intra în război cât timp eu sunt preşedintele ei. Sunt neexperimentat, am făcut multe greşeli, dar totodată am fost suficient de capabil să ajung până aici. Cred că, având sprijinul vostru, vom decide iarăşi noi pentru noi şi nu alţii pentru noi”, a mai Simion.

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari Foto: Facebook
Economie

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților Foto: Facebook CSM
Justiție

Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților

În timp ce spitalele de stat au rămas fără bani de medicamente, Guvernul a scos un miliard de lei din fondul rezerva bugetară pentru salariile magistraților. Însă nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care s-a dispus această măsură arată că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Ministerul Public ceruseră, împreună, circa 3,7 miliarde de lei pentru restanțele salariale, pentru salariile mărite retroactiv prin decizii judecătorești și pentru dobânzile penalizatoare la aceste sume. Citește și: O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești Mai multe instanțe din țară, precum și grefierii, au intrat, de facto, în grevă, fiindcă nu li s-ar fi plătit drepturile salariale cuvenite. Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților În consecință, Guvernul a dat: Către ÎCCJ: 767 milioane de lei, din care pentru cheltuieli de personal 639 milioane de lei și 128 milioane de lei pentru dobânzi legale moratorii şi/sau penalizatoare În nota de fundamentare se arată că „necesarul comunicat de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie” la capitolul „Cheltuieli de personal” (salariile) este de 2.145.500 mii lei şi 747.500 mii lei pentru dobânzile penalizatoare. În total, ICCJ solicitase circa 2,9 miliarde de lei Pentru Ministerul Public: 333 de milioane de lei Necesarul comunicat de Ministerul Public era de 776 de milioane de lei Ministerul Justiției: 27,3 milioane de lei „Având în vedere că drepturile salariale restante astfel stabilite sunt purtătoare de dobânzi legale moratorii și/sau penalizatoare, fiind supuse, în egală măsură, și actualizării cu indicelen de inflație, orice întârziere a executării obligației de plată a acestora atrage o creștere semnificativă a cuantumului sumei totale pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o datorează titularilor acestor drepturi. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro În lipsa alocării fondurilor necesare, ar fi încălcate dispozițiile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi suspendate altfel decât în condițiile prevăzute de această lege”, explică Guvernul în nota de fundamentare.

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii. Fiecare cetățean va plăti anul viitor câte 400 de euro pentru a achita, atenție, doar dobânzile la împrumuturile făcute de statul român. Valoarea dobânzilor pe care trebuie să o plătească statul este de 39,6 miliarde lei, echivalentul a opt miliarde de euro. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Pentru dezastrul din finanțele României, premierul Marcel Ciolacu a dat vina exclusiv pe liberalul Florin Cîțu, despre care a spus că „a amanetat viitorul țării”. La fel de mult a îndatorat țara și pesedistul Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, dar la dobânzi mult mai mari. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde lei de-a lungul anului 2020, în timp ce ministrul Adrian Câciu a luat împrumuturi de peste 146,5 miliarde lei în anul 2022. Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii România trebuie să plătească dobânzi în valoare de 39,6 miliarde lei, adică în jur de opt miliarde de euro, în cursul anului 2024. Ceea ce înseamnă că fiecare cetățean al statului, indiferent că e copil sau adult, va contribui cu peste 400 de euro la plata dobânzilor (calculat la o populație de 20 de milioane). În cursul anului 2025, statul român trebuie să plătească alte dobânzi, în cuantum de 44,4 miliarde lei. Statul român va plăti dobânzi de 49,2 miliarde lei în anul 2026, iar în 2027, valoarea dobânzilor vor depăși 54 de miliarde lei. Întrebat dacă România are bani ca să plătească dobânzile de aproape 40 de miliarde lei în anul 2024, premierul Marcel Ciolacu a răbufnit public, în stilul său caracteristic. Ciolacu dă vina pe Cîțu „De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a declarat vizibil iritat Marcel Ciolacu. După ce a certat presa, Ciolacu a spus că acele datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD. Dar Ciolacu uită de Câciu DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Florin Cîțu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, a îndatorat România în anul 2020 cu suma de 167,3 miliarde lei. Cîțu a fost succedat în funcția de ministru al Finanțelor de Alexandru Nazare, respectiv de Dan Vîlceanu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Cei doi liberali, în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, au contractat împrumuturi în numele statului român în valoare de 118,4 miliarde lei. Ulterior, în fruntea Ministerului de Finanțe a fost numit pesedistul Adrian Câciu, unul dintre subalternii pe linie de partid ai lui Marcel Ciolacu. În primele 90 de zile ale anului 2022, Adrian Câciu a reușit să îndatoreze România cu aproape 49 de miliarde lei. La finalul anului 2022 valoarea împrumuturilor contractate de ministrul Câciu depășeau suma de 146,5 miliarde lei. Dobânzi foarte mari, spre deosebire de alte țări Mai mult, împrumuturile făcute de ministrul Adrian Câciu sunt purtătoare de dobânzi extrem de mari. De exemplu, în ianuarie 2022, România se împrumuta în medie cu o dobândă 5,37%, în timp ce Bulgaria, cu doar 0,57%. Cehia, Ungaria și Polonia se îndatorau cu dobânzi cuprinse între 3,12% și 4,71, conform datelor de la Banca Centrală Europeană. În octombrie 2022 statul român se împrumuta la o dobândă şi de 9,3% pe an pentru împrumuturi pe zece ani. În timp ce Rusia, stat agresor aflat în război, se împrumuta la dobânzi de 9,9%. Tot în anul 2022, atunci când ministru de Finanțe era pesedistul Adrian Câciu, statul român a plătit dobânzi în cuantum de 30 de miliarde lei, în creștere cu aproximativ 60% față de anul 2021.

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta Foto: Facebook
Eveniment

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta, arată datele BNR: comunicatul din august al Băncii Naționale consemna un nivel al investițiilor străine în România de 5,08 miliarde de euro, în timp ce în septembrie erau de doar 5,06 miliarde euro. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Dezastrul este și mai mare raportat la primele nouă luni din 2022, când investițiile străine erau de 8,67 miliarde de euro. Scăderea este de circa 40%, primele nouă luni din 2022 față de primele nouă luni din 2023. Investițiile străine în România scad de la o lună la alta În schimb, statul s-a împrumutat cu peste două miliarde de euro într-o lună: în august, datoria externă a administrației publice era de 71,19 miliarde euro, iar în septembrie era de 73,32 miliarde de euro. La sfârșitul anului 2022, datoria externă a administrației publice era de 57,8 miliarde de euro, deci creșterea îndatorării statului a fost puțin sub 16 miliarde de euro. Datele ministerului de Finanțe arătau că, din ianuarie în septembrie, Guvernul a plătit, din buget, dobânzi de 23,5 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB. În perioada ianuarie - septembrie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 16 051 milioane euro, comparativ cu 21 147 milioane euro în perioada ianuarie - septembrie 2022. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3 223 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 577 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 258 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane euro.

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% Foto: Facebook
Eveniment

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8

Execuția bugetară pentru primele nouă luni ale anului demontează minciuna tăierilor de cheltuieli: salariile bugetarilor - „cheltuielile salariale” - au crescut cu 10,8%, comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut. În plus, documentul publicat azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile din componenta nerambursabilă a PNRR sunt de doar 984 de milioane de lei, adică circa 200 de milioane de euro - suma alocată fiind de 14,24 miliarde euro. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns, la final de septembrie, la astronomica sumă de 25 de miliarde de lei, o majorare de 12,5% față de primele nouă luni din anul trecut. Această cheltuială reprezintă 1,5% din PIB. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site „Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului inclusiv prin plafonarea sporurilor”, spunea, la 20 septembrie, premierul Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% În termeni nominali, cheltuielile salariale sunt, după primele nouă luni ale anului, de 96 de miliarde de lei, cu 9,3 miliarde de lei în plus față de perioada similară din 2022. Nota de fundamentare nu oferă nici o explicație a acestei majorări substanțiale. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit datelor ministerului de Finanțe, au crescut cu 9,4% și cheltuielile cu bunuri și servicii, deși guvernul se lăuda încă din primăvară că le va reduce. „Am adoptat o serie de măsuri în vederea unei chibzuiri a banului public. Pe scurt, stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern și derogarea de la aceste limite doar prin Memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și educației, interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau a închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură, birotică, de către autoritățile și instituțiile publice”, declara, în mai, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe Foto: Facebook
Economie

România a împrumutat sumă colosală piețele externe

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe, mai exact trei miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe cinci și 10 ani. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Informația a fost publicată de agenția Bloomberg, nu de ministerul de Finanțe și Guvern. România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe „România a lansat luni vânzarea de obligațiuni în euro, aceasta fiind cea de a treia oară când apelează la piețele internaționale pentru finanțare. Națiunea balcanică oferă obligațiuni cu scadența în 2028 și 2033 la (...) 255 de puncte de bază peste swapurile medii pentru datoria cu scadență mai scurtă și în zona de 360 de puncte de bază pentru obligațiunile cu scadență mai lungă, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune, care a cerut să nu fie identificată deoarece nu este autorizată să vorbească despre acest subiect (...) Emisiunea are loc în contextul în care țara se apropie de atingerea obiectivului de a strânge până la 8,5 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) de pe piața internațională în acest an. România a strâns deja aproximativ șase miliarde de euro în obligațiuni în euro și dolari”, a scris Bloomberg, azi dimineață. Profit explică faptul că titlurile pe cinci ani au un cost de împrumut de midswap (3,26% pentru 5 ani)+225 puncte de bază, față de midswap+255 puncte bază în deschidere, iar cele pe 10 ani la midswap (3,18% pe 10 ani)+330 puncte de bază, comparativ cu midswap+360 puncte de bază în deschidere. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Bloomberg amintește că Guvernul vrea să convingă UE să-i crească deficitul „Guvernul a estimat că necesarul brut de finanțare al țării pentru 2023 va ajunge la 160 de miliarde de lei (34,6 miliarde de dolari). În ultima lună, Bucureștiul a purtat discuții intense cu Comisia Europeană pentru a crește ținta de deficit bugetar impusă de Uniunea Europeană, de la 4,4% din PIB, la 5,5%, în condițiile în care cheltuielile cresc, iar răcirea economiei afectează colectarea taxelor. Ministrul de Finanțe avertizează asupra riscului unui deficit bugetar de 7% din PIB. UE are ca obiectiv aducerea țintei de deficit pentru țara est-europeană la 3% din PIB și nu a acceptat încă propunerea României”, a mai arătat Bloomberg.

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Foto: Guvernul României
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lunii mai, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele cinci luni era doar 1,48%. România ar trebui să se încadreze în acesta într-un deficit de doar 4,4% din PIB altfel ar putea pierde bani din PNRR. Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Datele prezentate de ministerul de Finanțe arată că: cheltuielile cu dobânzile au crescut, față de perioada similară de anul trecut, cu 32%, ajungând la 14,4 miliarde de lei cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 9% cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 15,4% subvențiile: creșetere de peste 83% Din fondurile nerambursabile din PNRR s-au cheltuit 667 de milioane de lei, circa 133 milioane de euro. Banii trași până acum stau în depozitele BNR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată și măsura aceasta a plafoanelor lunare dă posibilitatea implementării folosirii cu chibzuință a banilor”, spunea Marcel Boloș în aprilie, când era încă ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră