sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

dobanzi

45 articole
Politică

„Sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat. Nu toți decidenții înțeleg” - Tănase Stamule

Economistul Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrare a Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ), din cadrul ASE, arată, într-o postare pe Facebook, ce costuri uriașe are statul român cu plata dobânzilor. Citește și: Peste 40 de clienți PSD, cu CV-uri dubioase sau fără CV, numiți prefecți sau subprefecți de guvernul Niculescu. Printre ei, un fost chelner, un pensionar special „Dacă nu reducem costul datoriei publice, nu vor mai rămâne bani pentru dezvoltare, adică nu vom mai putea ridica nivelul real de trai al românilor”, a arătat el, atrăgând atenția că „sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat”.  Nazare, mesaj identic: „Deja ne sugrumă dobânzile, la peste 3% din PIB” „Statul român are nevoie de 70 de miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor curente până la sfârșitul acestui an. Această nevoie va duce deficitul la 6,2% și va stabiliza cumva finanțele țării. Ce e cel mai interesant este că din 6,2% deficit, 3% este costul cu dobânzile, iar anul viitor, la un deficit prognozat de 5,1% din PIB, costul cu dobânzile va fi spre 3,5%. Adică deficitul real, fără dobânzi va fi de doar 1,6%. De abia din 2028, dacă păstrăm traiectoria de deficit, va începe scăderea dobânzilor, iar costul datoriei va coborî sub 3%, urmând să scadă ulterior pe măsură ce scădem și mai mult deficitul. Trebuie să ne fie foarte clar, costul dobânzilor pe piețele financiare este legat direct de credibilitatea României de a da banii înapoi. Dacă nu înțelegem acest lucru ne va fi imposibil pe viitor să ne mai finanțăm deficitul sau să prezentăm ceva credibil creditorilor internaționali. Totodată, dacă nu reducem costul datoriei publice, nu vor mai rămâne bani pentru dezvoltare, adică nu vom mai putea ridica nivelul real de trai al românilor. Sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat, a venit vremea să ne chivernisim cât putem de bine propriile venituri bugetare.   Din păcate însă nu toți decidentii înțeleg încă schimbarea de paradigmă prin care trecem în această perioadă”, a arătat Stamule.  Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, după ședința de guvern în care s-a aprobat prima rectificare de buget, că ținta de deficit rămâne la 6,2% din PIB și că România mai are de finanțat 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni.„Va fi un buget complicat de construit, pierdem 1,5 puncte procentuale din PIB PNRR și trebuie să acceptăm că pot fi și astfel de momente când trebuie să ne bazăm și pe noi înșine, nu neapărat pe fonduri europene (...)   După cum ați observat, și la început v-am spus ce se întâmplă cu dobânzile. Să știți că 40-60 de puncte de bază sunt extrem de importante.   Plătim mai puțin, ceea ce ne permite să avem bani în plus pentru școli, pentru infrastructură, pentru spitale, și deja ne sugrumă dobânzile, la peste 3% din PIB. E foarte mult”, mai arăta Nazare. 

„Sarabanda banilor europeni gratis s-a terminat. Nu toți decidenții înțeleg” - Tănase Stamule
UDMR, noi semne către PSD: propune să se suspende reducerea deficitului bugetar
Politică

UDMR, noi semne către PSD: propune să se suspende reducerea deficitului bugetar

Fostul ministru de Finanțe în guvernul Ciolacu, Tanczos Barna, a declarat că România ar trebui să suspende eforturile de reducere a deficitului bugetar, în 2027. Însă, în 2028 va fi an electoral și este și mai puțin probabil ca un Guvern să ajusteze deficitul. Citește și: Șeful CNAIR, acuzat din nou că blochează deschiderea unor noi segmente de autostradă. Suspiciuni că sabotează guvernarea Bolojan Tanczos Barna a girat bugetul pe 2025 și, la instalare, guvernul Bolojan a găsit cheltuieli ascunse de miliarde de lei. De exemplu, cheltuielile cu dobânzile erau mult subevaluate, la 42 de miliarde de lei, deși se putea estima ușor că vor ajunge la 55 de miliarde de lei.  UDMR vrea deficit mare Însă, acum, Tanczos Barna dorește ca România să mențină un deficit uriaș. „Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă", a declarat Tanczos Barna, miercuri seară, la Euronews România. El a explicat că în anul 2027 România nu va mai avea PNRR şi "dispar din bugetul de investiţii peste 40 de miliarde de lei".   "Anul acesta au fost din fonduri europene sau din împrumuturi ieftine, din PNRR. Deci fără investiţii semnificative într-o perioadă de regres economic, economia va suferi şi mai mult şi consumul va scădea şi mai mult şi încasările la bugetul de stat o să fie şi mai mici. Noi nu ne putem uita doar la partea de încasări, cei care au făcut contabilitate ştiu că pe debit şi pe credit fişa contului trebuie să fie una echilibrată. Noi avem nevoie şi de încasări, economia privată trebuie susţinută pe de o parte printr-un consum stabil intern, pe de altă parte prin investiţii şi comenzi din partea statului, acolo unde poate. Deci nu suntem într-o situaţie bună, nu suntem într-o situaţie plăcută, motiv pentru care în continuare cred că rolul statului este primordial în asemenea perioade de criză", a argumentat Tanczos Barna.   Deficitul este estimat să fie sub 6% în 2026, dar ar trebui să coboare sub 5% în 2027.    Tanczos Barna a mai spus că este nevoie de "o soluţie de finanţare alternativă" pentru a echilibra dobânzile foarte mari pe care statul le plăteşte în urma împrumuturilor din anii trecuţi.   "Mai avem o problemă uriaşă, din punctul meu de vedere: noi aici, cu ghilimelele de rigoare, ne certăm pentru 50 de milioane de lei din bugetul de stat, pentru o schemă de finanţare pentru cartofi, pentru usturoi, pentru ovine şi plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă, altfel grosul banilor care se produc în economia reală se vor duce pentru dobânzile pe care le plătim în continuare", a explicat vicepremierul interimar.

La două luni după demiterea guvernului Bolojan, dobânzile la care se împrumută statul au scăzut
Politică

La două luni după demiterea guvernului Bolojan, dobânzile la care se împrumută statul au scăzut

Rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani a scăzut, în această lună, la doar 6,69%, arată Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Citește și: Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile Și analistul BCR Vlad Ioniță consemnează, într-un raport al Erste Bank, acest fapt: “Execuția bugetară favorabilă în primele cinci luni ale anului a ancorat randamentele pieței într-un mediu altfel volatil, marcat de incertitudine geopolitică și impas politic intern. În ciuda incertitudinii politice persistente, randamentele pe 10 ani s-au stabilizat în jurul valorii de 6,7-6,8%“. Decuplarea de la țuțuroiul cu bani publici îi înnebunește Cum explică Rădulescu acest fapt: “În sfârșit, să vedem cum evoluează cel mai important indicator al credibilității externe a României: rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani. În luna martie ratele dobânzilor au atins un maxim de 7,27%. La jumătatea lui aprilie coborâseră până la 6,71%, pentru a urca din nou la 7,28% înaintea moțiunii de cenzură. La 2 luni de la demiterea guvernului, dobânda de pe piață a scăzut până la 6,69% în această lună. De ce? Oricât se zvârcolesc detractorii actualului guvern, oricât de mult rău au făcut țării trântind un guvern care funcționa foarte bine, piețele internaționale se uită la cifre, iar aceste cifre arată mai mult decât încurajator“. “Probabil, decuplarea de la țuțuroiul cu bani publici îi înnebunește așa de tare pe unii, încât, ca orice drogat în sevraj, ar face totul să-și primească înapoi doza de drog. Indiferent de costul acesteia“, mai apreciază Rădulescu.  Comentând scăderea dobânzilor la titlurile de stat, sociologul Remus Ștefureac scrie: “Oare piețele chiar apreciază un guvern interimar limitat în “creativitatea” măsurilor, cu marja redusă de implementare a unor decizii “politice”? Sau explicația acestor evoluții este legată de alți factori?   Și atunci, cât de relevantă este această criză politică pentru evoluția economiei?   Cum ar fi să ne găsim în fața unor triple EFECTE NEAȘTEPTATE ale moțiunii și crizei politice:   1. aruncarea pe o trambulină politică a premierului Ilie Bolojan+PNL, 2. clarificarea clivajelor politice din România (PNL+USR vs. AUR+PSD sau vs. AUR vs. PSD) si 3. Regenerarea economiei sub efectul eliberarii din chingile populismului și “creativității” politice pe fondul unui guvern limitat în acțiune“, a scris Ștefureac. 

Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Va fi o criză teribilă”
Politică

Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Va fi o criză teribilă”

Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu: „Din cauza incompetenței totale a actualului guvern, va fi o criză teribilă de gaz, de petrol și de alimente, la care se adaugă economia României, care va intra în colaps total”, a profețit fostul candidat la președinția României, în fața sediului Înalta Curte de Casație și Justiție. Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea „Tot ceea ce am spus s-a adeverit”, a mai susținut el. Demontăm avalanșa de minciuni apocaliptice aruncate de Călin Georgescu În realitate, multe din afirmațiile sale făcute azi sunt false, fapt ușor de dovedit.  „Va fi o criză teribilă de alimente”: în 2025, România a avut a doua cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani. Cocereal estimează că în 2026 producţia totală de cereale şi oleaginoase va fi de 28,6 milioane de tone, uşor sub nivelul de 29,6 milioane de tone din anul trecut. Producția României va fi pe locul IV din UE.  „Va fi o criză teribilă de gaz”: în 2027 va începe producția în perimetrul Neptun Deep.  Neptun Deep este estimat să producă aproximativ 8 miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaze naturale anual, după atingerea platoului de producție prevăzut pentru anul 2027, adică circa 80% din consumul actual al României.  „Guvernul a închis toate liniile de cărbune fără alternativă”: fals. În 2026, capacitatea instalată pe cărbune din România este de ordinul a aproximativ 1.700–1.900 MW net, în scădere față de 2020–2023, dar încă parțial funcțională prin amânări agreate cu UE în cadrul PNRR. „Toate minele din țara românească ar trebui deschise pentru prosperitatea și binele poporului român” - fals. Iată ce explica, cu date, fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu (PNL): „Adevărul e simplu: cărbunele e cea mai scumpă sursă de energie. Mult mai scumpă decât hidro, gaz, nuclear sau regenerabile. Un MWh produs din lignit ajunge la 800-900 lei. Din huilă, chiar și 2.200 lei. În timp ce energia de pe piață costă doar 400-600 lei/MWh. Dacă revenim la cărbune, prețul energiei crește pentru toată lumea – și pentru familii, și pentru industrie”.  „România s-a împrumutat la Comisia Europeană de 16,8 miliarde de euro cu dobândă de 3% pe 30 de ani prin programul SAFE pentru proiecte militare”: parțial fals. Termenul de rambursare este de 45 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani, timp în care nu se rambursează principalul. Dobânda este de „maximum” 3%, costul final depinde de condițiile din piață la momentul emiterii obligațiunilor de către UE. Dacă ratele dobânzilor la nivel global scad, și dobânda aplicată programului SAFE poate fi mai mică. „Energia este de cinci ori mai scumpă”: fals. Prețul energiei electrice a crescut, de la an la an, cu 57%, nu de cinci ori, ceea ce ar fi însemnat 500%.  În sfârșit, este complet falsă afirmația că „Mulținaționalele din România pleacă din țară anual cu cel puțin trei bugete ale României”. Bugetul României în 2025 a fost de aproximativ 662–680 de miliarde de lei (venituri) și circa 800+ miliarde de lei (cheltuieli). Când Georgescu spune „pleacă cu trei bugete ale României”, contextul pare să implice că multinaționalele repatriează în exterior o sumă de câteva trilioane de lei/an, adică de ordinul a 2–3 ori totalul bugetului de stat, ceea ce este evident în afara oricăror estimări de profituri private din România.

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”
Eveniment

Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță. Procesul, judecat la instanța „A sunat Lia”

Cu ce amenzi sadice îl amenință Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pe premierul Ilie Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați în instanță: acestea vor fi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, personal, dacă vor mai fi membri ai Guvernului la data când ÎCCJ va câștiga.  În plus, Guvernul va plăti dobânzi penalizatoare cămătărești de 2% pe zi. Pentru comparație, dobânda la titlurile de stat Tezaur, cu termen de scadență la cinci ani, este de doar 7%. Inflația în România este de circa 9,8%.  Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Cu ce amenzi sadice îl amenință Savonea pe Bolojan dacă nu achită salariile câștigate de magistrați Azi, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnătura Liei Savonea, a dat în judecată Guvernul și Ministerul de Finanțe cerând ca, prin bugetul de stat pe acest an, să i se pună la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. La presiunea PSD, guvernul Bolojan a tăiat cheltuielile de personal alocate ICCJ prin bugetul pe 2026 și a redirijat banii către diverse proiecte sociale.  Procesul se va judeca la Curtea de Apel București, celebră pentru conferința de presă în timpul căreia a sunat Lia Savonea, ca să le spună vorbitoarelor ce să comunice în legătură cu Cătălin Predoiu. „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, i-a spus judecătoarea Ionela Tudor președintei Curții, Liana Arsenie.  Amenzile și dobânzile pe care le cere ICCJ în caz că  va câștiga procesul depășesc visele cămătarilor: „stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare” „aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere”  Anexele care arată cât are Guvernul de plătit către judecătorii care au dat statul în judecată pentru a-și mări salariile nu sunt publice, dar se estimeaază că ar fi vorba de circa două miliarde de euro. 

Șoc: bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 - presă. Au scăzut cheltuielile de personal și cele cu dobânzile, față de ianuarie 2025
Eveniment

Șoc: bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 - presă. Au scăzut cheltuielile de personal și cele cu dobânzile, față de ianuarie 2025

Bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026, susține Ziarul Financiar. Potrivit acestei publicații, au scăzut cheltuielile de personal și cele cu dobânzile, față de ianuarie 2025. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Datele oficiale privind execuția bugetară ar trebui anunțate oficial în această seară sau vineri. Șoc: bugetul ar fi pe excedent, în prima lună din 2026 ZF scrie că excedentul este de aproape un miliard de lei. “Practic, veniturile de 55,1 mld. lei au fost mai mari decât cheltuielile care s-au ridicat la 54,3 mld. lei. În luna ianuarie 2025, deficitul era de 0,6% din PIB adică 11 mld. lei“, arată publicația economică. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut cu 12% pentru că, atât timp cât bugetul pe 2026 nu este adoptat, nivelul de cheltuieli este plafonat la 1/12 din cheltuielile aferente anului anterior. Chetluielile de personal au scăzut cu 3%, iar cele cu dobânzile cu 8%.  ZF estimează că și februarie ar putea aduce excedent bugetar, pentru că cheltuielile sunt limitate de neadoptarea bugetului pe 2026. 

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută - Bloomberg
Economie

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută - Bloomberg

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută, anunță agenția Bloomberg, citată de site-ul Profit. „Dobânda la împrumuturile pe 10 ani a scăzut cu 6 puncte de bază și a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, aproximativ 6,4% pe an, conform Bloomberg. Scăderea randamentului cu 0,06 pp este ușor peste variația medie de 0,01-0,02 pp pentru o zi fără evenimente semnificative, dar nu este o îmbunătățire majoră”, arată această agenție.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Tot azi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că a notificat, atât informal, cât şi printr-un e-mail la nivel tehnic, Comisia Europeană cu privire la decizia CCR pe pensiile magistraţilor iar un al doilea demers iniţiat este o scrisoare prin care va încerca să justifice întârzierea îndeplinirii jalonului, din motive mai debrabă procedurale şi nu de fond. Întrebat care sunt şansele ca ţara noastră să recupereze 231 de milioane de euro din PNRR, oficialul a spus că nu poate vorbi în procente şi a subliniat că, în trecut, au existat state membre care, prin depăşirea de termene, nu au primit banii. „Comisia Europeană nu comentează până nu văd până la capăt desăvârşit jalonul. Asta înseamnă să vedem legea promulgată", a mai spus Dragoş Pîslaru.

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială, arată consilierul premierului
Economie

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială, arată consilierul premierului

Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și dobânzi, arată Ionuț Dumitru, consilierul premierului Bolojan. El se opune propunerii UDMR ca administrațiile locale să poată reduce noile impozite pe casă și mașină, puternic majorate.  Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Circa 90% din încasările la buget se duc pe salariile bugetarilor, pensii și asistență socială „Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa. Din acești 28% din PIB, noi finanțăm cam în felul următor: în 2024, spre exemplu, aveam salarii în sectorul public de aproape 11% din PIB, ele au mai scăzut anul trecut, pentru că au fost înghețate salariile și probabil că vor scădea și anul ăsta, pentru că și în 2026 sunt înghețate salariile în sectorul public. Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii. Evident că noi astfel de situație dacă mai adaugi alte cheltuieli, obligatorii, cum sunt cheltuielile cu dobânzile pe care le-ați menționat dumneavoastră, circa 3% din PIB, ca să ne dăm seama cât de mare este acest procent, este maximul de deficit bugetar pe care îl permit reglementările europene. Adică noi avem un maxim de deficit bugetar în care trebuie să ne încadrăm, de 3% din PIB și 3% din PIB, noi îl consumăm doar cu dobânzi”, a arătat Ionuț Dumitru.  „Presiunea pe fiecare cetățean e foarte mare. Anul trecut inflația a fost de aproape 10%. Ultima picătură a fost cu aceste taxe mărite. Am cerut ca între limita inferioară și cea superioară cerută de Guvern primarii să aibă posibilitatea, până la aprobarea bugetului, să revină asupra deciziei și să dea o reducere de până la 50%”, a spus, marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor. 

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar
Politică

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar

Premierul Ilie Bolojan acuză aliații - referindu-se, probabil, la PSD - că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele: „Orice fel de scandal gratuit, folosit doar pentru promovare internă, are un cost, pe care îl plătim direct sau indirect sub formă de dobânzi mai mari, decizii întârziate și pierdere de credibilitate”, a declarat el la RFI, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.  Citește și: Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fondurile SAFE: cărător de geantă al lui Radu Oprea (PSD), cu dosar la DNA În plus, pentru prima oară, Bolojan a vorbit despre un guvern minoritar, fără să respingă complet această ipoteză. Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele „Am mai ajuns la guverne minoritate în crize. Nu exclud că se pot întâmpla astfel de lucruri în perioada următoare, dar e de dorit să avem stabilitate politică (...) Nu am vrut să spun că e o ipoteză de lucru, ci doar că dacă apar crize politice, guvernarea se poate face cu guvern minoritar și eu nu încurajez această soluție”, a spus el. Când moderatorul emisiunii i-a spus că PSD a blocat reformele, Bolojan nu a respins afirmația, ci a comentat: „Cu siguranță, dacă am fi respectat protocolul de coaliție și programul de guvernare, multe măsuri care nu au fost adoptate ar fi fost deja adoptate. E o problemă de politici de responsabilitate”.  „Problema sunt oamenii care trebuie să respecte un contract. Aici este vorba despre responsabilitate și seriozitate. Nu cred că o modificare de protocol schimbă lucrurile, ci o analiză mai serioasă și un comportament pe măsură: respectarea angajamentelor dintre parteneri, a actului de guvernare”, a mai spus el.     

ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE
Economie

ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE

România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE, arată datele publice ale Ministerului de Finanțe.  De altfel situația a fost prezentată și de fostul președinte Traian Băsescu, la Digi 24. „Dobânda la împrumuturi crește cu o viteză impresionantă. Deci, anul acesta, în 2025, am plătit cam 11 miliarde de euro dobânzi. Iar perspectiva este de creștere, având în vedere dobânzile mari la care s-a făcut împrumutul. (...) Dacă noi plătim 10-11 miliarde în fiecare lună (Nota Redacției: probabil a vrut să spună „în fiecare an”)  ca dobânzi, practic, cele 60 de miliarde de miliarde de euro de la Uniunea Europeană îi plătim la dobânzi”, a spus Băsescu. Citește și: VIDEO Un nepalez a salvat o fetiță din apele înghețate ale lacului din Parcul Romanescu, Craiova Fostul ministru de Finanţe Marcel Boloş afirma, în septembrie, că l-a anunţat de „cel puţin şase ori” pe premierul Marcel Ciolacu că „deficitul bugetar se duce în cap”. Informările au început din 18 august 2024.   „Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a declarat Marcel Boloş. România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Ce arată datele ministerului de Finanțe la finalul primelor 11 luni din 2025: Cheltuielile cu dobânzile au fost de 48,8 miliarde de lei, deci circa 9,7 miliarde de euro - 2,6% din PIB. Estimarea pentru final de an este 55 de miliarde de lei, circa 11 miliarde de euro, așa cum spunea Băsescu. Față de 2024, cheltuielile cu dobânzile, în primele 11 luni din 2024, au fost cu 13,48 miliarde lei mai mari.  Toate sumele primite de la bugetul UE în primele 11 luni din 2025 au totalizat 7,67 miliarde euro, deci cu două miliarde euro mai puțin decât cheltuielile cu dobânzile. Estimarea pentru 2025 a fost de 13,15 miliarde de euro atrași din fonduri UE, dar este puțin probabil ca această țintă să fie atinsă. Din PNRR ar fi trebuit să fi atras 3,6 miliarde euro, dar după 11 luni erau doar 622,5 milioane de euro.  Ce a arătat, azi, Traian Băsescu, în ceea ce privește perspectivele de viitor. „Acest lucru poate genera o dificultate majoră la un moment dat, pentru că, vă dau un exemplu, în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, exercițiul financiar 2028-2034, avem circa 60 de miliarde. Dacă noi plătim 10-11 miliarde în fiecare lună (Nota Redacției: probabil a vrut să spună „în fiecare an”)  ca dobânzi, practic, cele 60 de miliarde de miliarde de euro de la Uniunea Europeană îi plătim la dobânzi. Este aproape greu de imaginat cum o să ne descurcăm.  Deci încetezi să-ți crești datoria când ajungi la deficit bugetar zero. Cât timp ai deficit, fie și celebrul 3%, asta înseamnă că-ți crești datoria. Îți crești datoria, crești și dobânda pe care o plătești. Ori dacă datoria se rostogolește, dobânda nu se rostogolește, se plătește anual, se plătește cu precizie și riscul de a fi declarat în încetare de plăți vine de la neplata dobânzii, în principal, pentru că asta e, de fapt. Va trebui să împrumutăm nu numai pentru datorie, dar noi împrumutăm bani și ca să plătim dobânda”, a explicat fostul președinte al României. 

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie, România se împrumută mai ieftin
Politică

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie, România se împrumută mai ieftin

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, un bilanț optimist al guvernării sale: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie, România se împrumută mai ieftin, plățile din PNRR au accelerat.  Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Potrivit premierului, în luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. El a anunțat și că „deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”. Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie „Măsurile de redresare pe care le-am luat până acum funcționează. Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună. În trimestrul al III-lea, față de aceeași perioadă a anului trecut: Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%. De la 79,2 miliarde lei am ajuns la 89,1 miliarde lei. O creștere de 9,9 miliarde lei. Impozitul pe venit – creștere cu 16,5%. Încasările din TVA – creștere cu 14,8%. Veniturile din accize – creștere cu 11%. Contribuțiile sociale încasate în trimestrul III au crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde lei în plus. Cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie cu 630 de milioane de lei.   În luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. Comparativ, în primul semestru, cheltuielile de personal au crescut cu aproximativ 10% față de același semestru din 2024.   Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro.   Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi.   Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei. Titlurile în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10 ani. Titlurile în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de puncte de bază la 10 ani.   Reducerea dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite pentru investiții, educație sau sănătate.   Investițiile au crescut și devin principalul motor al economiei, conform ultimului raport al Comisiei Europene. Investițiile vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate în derulare.   Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”, a scris Ilie Bolojan. 

Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Nu cu gemul trebuie să luptăm, ci cu evaziunea fiscală”. Șeful Executivului spune procentul imens pe care îl vom plăti pe dobânzi în 2026
Economie

Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Nu cu gemul trebuie să luptăm, ci cu evaziunea fiscală”. Șeful Executivului spune procentul imens pe care îl vom plăti pe dobânzi în 2026

Premierul Ilie Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Noi nu cu gemul din bucătărie trebuie să ne luptăm, ci cu evaziunea fiscală, cu fraudele mari, cu neplata taxelor, asta este misiunea ANAF și asta vom face în perioada următoare”, a spus el la Radio România Actualități.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Nu cu gemul trebuie să luptăm, ci cu evaziunea fiscală” Moderatoarea îl întrebase: „De ce a venit președintele ANAF să ne vorbească despre un TVA care nu există, și anume cel pe gem, zacuscă și gogonele în saramură, în loc să vorbească despre TVA-ul care există și nu este colectat, despre TVA-ul care este fraudat?”. Pe de altă parte, șeful Guvernului a spus cât va plăti România în 2026 pentru dobânzi: 3% din PIB.  „Dobânzile pentru banii pe care-i împrumută România an de an, cresc în fiecare an - gândiți-vă că anul acesta se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, deci aproximativ 55 de miliarde de lei, iar anul viitor, pentru că și anul acesta s-au luat credite și, indiferent ce guvern este, și anul viitor vor trebui luate creditele, pentru că nu poți recupera asemenea diferențe între cheltuieli și venituri într-un an, îți trebuie un număr de ani să ajungi la o valoare rezonabilă, anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din Produsul Intern Brut”, a afirmat Bolojan. 

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor - surse
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor - surse

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească - presă
Eveniment

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească - presă

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească, arată datele publicate azi de Ziarul Financiar, care a obținut informații privind execuția bugetară la final de august. Guvernul Bolojan s-a instalat la 23 iunie 2025. Citește și: Șocant: electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL - sondaj INSCOP După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Potrivit datelor ZF, cheltuielile de personal au crescut cu 7% în primele opt luni din 2025, față de primele opt luni din 2024. Totuși, este evident că creșterea cheltuielilor de personal se temperează: ea a fost de 11,3% în primele cinci luni, 10,1% la șase luni și 7,9% la șapte luni.  Publicația mai arată că cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea fiind de 45%.  Deficitul la opt luni este de 4,5%, la fel ca în 2024, dar în termeni nominali este mai mare cu șase miliarde de lei față de perioada similară din 2024.  Veniturile au crescut, în în primele opt luni, cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%, indică aceste date preliminare.  „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%. Dar neavând datele în momentul acesta, Ministerul de Finanțe va comunica în perioada următoare estimările, odată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, spunea Ilie Bolojan la 2 septembrie. 

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB. Cheltuielile de personal continuă să crească
Economie

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB. Cheltuielile de personal continuă să crească

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB. Cheltuielile de personal continuă să crească, ele ajungând la 5,3% din PIB în primele șapte luni din 2025, față de 5,2% în primele șapte luni din 2024. Creșterea acestor cheltuieli a fost de 7,9%, peste inflație.  Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie.  Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Cheltuielile cu dobânzile au crescut exploziv, cu 44,8% față de primele șapte luni din 2024. De altfel, premierul Bolojan recunoștea că ele vor ajunge la 10 miliarde de euro în 2025.  Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În afară de creșterile de pensii,  cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră