vineri 31 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

dnsc

4 articole
Eveniment

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, blocată de un atac cibernetic

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) anunță că a fost vizată, miercuri, de un atac cibernetic de tip ransomware, iar ca măsură de precauţie unele dintre serviciile ANP, printre care telefonia pentru deţinuţi, portalul programare vizite, conexiunile VPN între locaţii, au fost oprite. Practic, vizitarea deținuților este suspendată, ANP anunțând că „în vederea menținerii legăturii persoanelor private de libertate cu familiile și aparținătorii acestora vor fi identificate alternative în cel mai scurt timp posibil”. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Nu este clar nici cum se va organiza transportul deținuților către instanțe de judecată: „Cu privire la prezentarea persoanelor custodiate la instanțele de judecată, pentru ziua de azi vor fi respectate termenele stabilite anterior, urmând ca în zilele următoare să se realizeze în sistem videoconferință, cu anunțarea prealabilă a instanțelor de judecată”, a arată ANP.  După Cadastru, a căzut și Administrația Penitenciarelor „În data de 29 iulie 2026, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a fost vizată de un atac cibernetic de tip ransomware asupra mai multor stații de lucru și servere care aparțin ANP. Echipa IT a ANP a contactat imediat Directoratul Național de Securitate CIbernetică (DNSC), care a intervenit cu celeritate pentru limitarea impactului acestui atac, fiind izolate fizic toate echipamentele.   În acest moment specialiștii IT ai ANP și DNSC lucrează pentru remedierea problemei, dar și pentru investigarea atacului, în acest sens urmând a fi depusă, în cursul zilei, și o plângere la DIICOT.   Ca măsuri de precauție, unele dintre serviciile ANP precum IMS Web, Infokiosk, telefonia pentru persoanele private de libertate, portal programare vizite, conexiunile VPN între locații și site-ul www.anp.gov.ro sunt oprite pentru moment. În vederea menținerii legăturii persoanelor private de libertate cu familiile și aparținătorii acestora vor fi identificate alternative în cel mai scurt timp posibil. Cu privire la prezentarea persoanelor custodiate la instanțele de judecată, pentru ziua de azi vor fi respectate termenele stabilite anterior, urmând ca în zilele următoare să se realizeze în sistem videoconferință, cu anunțarea prealabilă a instanțelor de judecată. În ceea ce privește transferul persoanelor private de libertate la unitățile penitenciare, momentan cursele sunt stopate, situațiile excepționale fiind organizate și realizate punctual, dacă situația va impune.   Vom reveni cu detalii pe măsură ce vom dispune de mai multe informații”, se arată pe pagina de Facebook a ANP. 

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, blocată de un atac cibernetic
DNSC, CSAT, COSC, SRI, Cyberint: instituții care trebuiau să asigure securitatea cibernetică a instituțiilor României, inclusiv Cadastrul
Politică

DNSC, CSAT, COSC, SRI, Cyberint: instituții care trebuiau să asigure securitatea cibernetică a instituțiilor României, inclusiv Cadastrul

România are, din 2023, o așa-numită lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României, 58/2023, unde amalgam de instituții au responsabilități privind apărarea instituțiilor statului de atacurile hackerilor. Obiectivul legii este „asigurarea rezilienței și protecției rețelelor și sistemelor informatice ce susțin funcțiile de apărare, securitate națională, ordine publică și guvernare” - deci inclusiv sistemul folosi de Cadastru, ANCPI.  Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Principalul responsabil este însă Directoratul Național de Securitate Cibernetică, DNSC, instituție care în 2024 a cheltuit peste 40 de milioane de lei, din care peste 23 de milioane de lei pe salarii - a căror valoare nu mai este publicată din 2023.  Amalgam de instituții cu competențe vagi, lipsite de răspundere clară Cum funcționează mecanismul de protecție cibernetică, potrivit acestei legi: în fruntea sistemului se află CSAT, care coordonează Sistemul național de securitate cibernetică, SNSC Activitățile SNSC sunt coordonate unitar, la nivel operațional, de către COSC - Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, din care fac parte toate serviciile speciale, ministerele Apărării, Internelor, Externele, DNSC sau ORNISS. Conducerea COSC este asigurată de un președinte - consilierul prezidențial pentru probleme de securitate națională și un vicepreședinte - consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate națională Responsabil pentru așa-numitul „spațiu cibernetic național civil” - deci inclusiv Cadastrul - este Directoratul Național de Securitate Cibernetică, DNSC. Această instituție stabilește standardele, colectează alertele și intervine pentru remediere și analiză post-incident în cazul atacurilor cibernetice majore asupra instituțiilor publice. Instituțiile sunt obligate prin lege să efectueze audituri de securitate cibernetică tehnice efectuate de furnizori certificați sau de DNSC.  DNSC dezvoltă și asigură managementul Platformei naționale pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică, denumită în continuare PNRISC. „SRI este autoritate competentă la nivel național în domeniul cyber intelligence, precum și pentru cunoașterea, analizarea, prevenirea și contracararea incidentelor și atacurilor cibernetice care reprezintă amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa securității naționale a României” Sunt considerate amenințări la adresa siguranței naționale și „amenințări cibernetice sau atacuri cibernetice asupra infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național”.  Există și un așa-numit „Sistem Național de Alertă Cibernetică, denumit în continuare SNAC, constă într-un ansamblu de măsuri tehnice și procedurale destinate prevenirii, descurajării și combaterii acțiunilor sau inacțiunilor ce se pot constitui în vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității cibernetice a României”.  Până acum, doar directorul DNSC, Dan Cîmpean, a avut intervenții publice, la Digi 24 și Antena 3. „Ce e foarte important de precizat pentru aceste atacuri recente: deci cel de la ANCPI, atacul de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și clonarea site-ului ghișeu.ro. În primul rând, sunt niște incidente necorelate. Asta este concluzia noastră de la Directorat. Deci nu au legătură unul cu celălalt”, a spus el, la Antena 3.  „Un aspect pe care vreau să-l precizez, pentru că a fost un pic de confuzie care a apărut și în mass-media. Practic, nu au scos date la vânzare, doar au ilustrat, au prezentat mostre ale datelor pe care au reușit să le sustragă”, a mai susținut Cîmpean. 

Mesajele politice ale lui Călin Georgescu de pe TikTok nu sunt de competența Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, care se ocupă de securitate cibernetică, nu de dezinformare, spune instituția
Eveniment

Mesajele politice ale lui Călin Georgescu de pe TikTok nu sunt de competența Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, care se ocupă de securitate cibernetică, nu de dezinformare, spune instituția

DNSC nu se ocupă de dezinformare. Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) nu are responsabilități în combaterea dezinformării, a explicat Mihai Rotariu, coordonatorul Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media al DNSC. Instituția se concentrează exclusiv pe analiza și gestionarea atacurilor cibernetice care afectează integritatea, confidențialitatea sau disponibilitatea datelor, fără a interveni în evaluarea articolelor sau informațiilor din mediul online ce nu sunt legate de securitatea cibernetică. DNSC nu se ocupă de dezinformare DNSC este o autoritate civilă ce colaborează cu alte instituții naționale responsabile de securitatea cibernetică. Citește și: Aroganța și informațiile false l-au îngropat pe Ciolacu: PSD a transferat zeci de mii de voturi lui Simion, crezând că liderul social-democrat va lua peste 30% „În cazul atacurilor cibernetice, care afectează integritatea, disponibilitatea sau confidențialitatea datelor, DNSC intervine. În rest, nu putem lua măsuri cu privire la afirmațiile sau propaganda unor candidați politici. Alte instituții ale statului sunt abilitate în această zonă”, a declarat Rotariu. Contextul campaniei prezidențiale și al dezinformării Declarațiile DNSC vin pe fondul unor informații recente apărute în mass media, conform cărora anumiți candidați la alegerile prezidențiale din România ar fi utilizat „ferme de troli” și conturi false pe rețelele sociale pentru promovare. DNSC subliniază că aceste aspecte nu intră în sfera sa de competență.

Efectul pervers al dezbaterii despre fermele de boți ale lui Geoană: Facebook ar fi restricționat conturile liderilor politici români
Politică

Efectul pervers al dezbaterii despre fermele de boți ale lui Geoană: Facebook ar fi restricționat conturile liderilor politici români

Efectul pervers al dezbaterii despre fermele de boți ale lui Mircea Geoană a fost că Facebook a restricționat conturile tuturor liderilor politici români și le-a diminuat vizibilitatea, afirmă surse politice. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier Cel mai avantajat din această situație ar fi Marcel Ciolacu care, spre deosebire de competitorii săi, este puternic susținut de mass-media tradițională și își poate permite să piardă vizibilitate pe rețelele sociale. Efectul pervers al dezbaterii despre fermele de boți Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că există anumite informaţii despre o clădire din Bucureşti unde funcţionează o fermă de troli care ar activa în favoarea lui Mircea Geoană, iar autorităţile ar trebui să verifice. Restricțiile erau vizibile, în această seară. De exemplu, nici una din ultimele trei postări ale lui Marcel Ciolacu pe Facebook nu atingea o mie de like-uri, la ora redactării acestei știri. Mesajele lui George Simion pe rețeaua controlată de Mark Zuckerberg aveau sub 5.000 de like-uri, în condițiile în care acesta ajungea adesea la 15-30.000 de aprecieri. Și la Elena Lasconi, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană se putea observa o reducere a numărului de like-uri. „Ca și cum am suna ambulanța, fără să spunem nimic despre pacient” Miercuri, Dan Cîmpean, director DNSC, a declarat pentru Digi24 că „nu avem fabrici de trolli în România” și că verificări tehnice de rutină se fac, în cazul de față nefiind vorba de o solicitare oficială. „Tehnic vorbind, fabricile de trolli, și trolii în general, nu sunt de competența noastră. Noi ne ocupăm mai mult de ce înseamnă rețelele de boți, deci acele rețele care execută atacuri de tip aero service, rețelele care propagă malware, viruși troieni etc. care ne infectează computerele, care ne fură datele. Ne ocupăm evident, în permanent de acestea. Dacă conținutul generat de o infrastructură tehnică este de natură să nu fie legat de software, nu este un cod, nu este un virus, nu este un malware, e simplu, nu este domeniul nostru. Depinde foarte mult de natura informației. Vorbesc ca persoană pur tehnică, acum, fără a avea detalii concrete, să avem măcar un capăt de ață, o adresă de IP, un nume de domeniu sau o indicație cât de vagă legată de ceea ce se crede că ar cauza problema respectivă, noi nu putem să lansăm o indicație tehnică. E ca și cum am suna ambulanța, dar fără să spunem nimic despre pacient și la ce adresă poștală se află”, a adăugat directorul DNSC.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră