Efectul pervers al dezbaterii despre fermele de boți

Efectul pervers al dezbaterii despre fermele de boți ale lui Mircea Geoană a fost că Facebook a restricționat conturile tuturor liderilor politici români și le-a diminuat vizibilitatea, afirmă surse politice. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier Cel mai avantajat din această situație ar fi Marcel Ciolacu care, spre deosebire de competitorii săi, este puternic susținut de mass-media tradițională și își poate permite să piardă vizibilitate pe rețelele sociale. Efectul pervers al dezbaterii despre fermele de boți Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că există anumite informaţii despre o clădire din Bucureşti unde funcţionează o fermă de troli care ar activa în favoarea lui Mircea Geoană, iar autorităţile ar trebui să verifice. Restricțiile erau vizibile, în această seară. De exemplu, nici una din ultimele trei postări ale lui Marcel Ciolacu pe Facebook nu atingea o mie de like-uri, la ora redactării acestei știri. Mesajele lui George Simion pe rețeaua controlată de Mark Zuckerberg aveau sub 5.000 de like-uri, în condițiile în care acesta ajungea adesea la 15-30.000 de aprecieri. Și la Elena Lasconi, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană se putea observa o reducere a numărului de like-uri. „Ca și cum am suna ambulanța, fără să spunem nimic despre pacient” Miercuri, Dan Cîmpean, director DNSC, a declarat pentru Digi24 că „nu avem fabrici de trolli în România” și că verificări tehnice de rutină se fac, în cazul de față nefiind vorba de o solicitare oficială. „Tehnic vorbind, fabricile de trolli, și trolii în general, nu sunt de competența noastră. Noi ne ocupăm mai mult de ce înseamnă rețelele de boți, deci acele rețele care execută atacuri de tip aero service, rețelele care propagă malware, viruși troieni etc. care ne infectează computerele, care ne fură datele. Ne ocupăm evident, în permanent de acestea. Dacă conținutul generat de o infrastructură tehnică este de natură să nu fie legat de software, nu este un cod, nu este un virus, nu este un malware, e simplu, nu este domeniul nostru. Depinde foarte mult de natura informației. Vorbesc ca persoană pur tehnică, acum, fără a avea detalii concrete, să avem măcar un capăt de ață, o adresă de IP, un nume de domeniu sau o indicație cât de vagă legată de ceea ce se crede că ar cauza problema respectivă, noi nu putem să lansăm o indicație tehnică. E ca și cum am suna ambulanța, dar fără să spunem nimic despre pacient și la ce adresă poștală se află”, a adăugat directorul DNSC.