vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dizolvare

8 articole
Economie

Firmele se închid masiv: creștere cu 32% în 2025 a dizolvărilor, în special în comerț

Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Datele sunt furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și reflectă un ritm accelerat al dispariției firmelor de pe piață. Bucureștiul conduce topul dizolvărilor de firme Capitala rămâne zona cu cele mai multe firme dizolvate: 9.396 de companii au fost radiate în primele zece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 35,43% față de perioada similară din 2024. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Pe următoarele locuri se situează județele: Cluj – 2.641 de firme (plus 42,6%) Ilfov – 2.439 (plus 28,37%) Constanța – 2.273 (plus 21,88%) Timiș – 1.929 (plus 19,29%) Brașov – 1.740 (plus 47,21%) Iași – 1.729 (plus 24,48%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai reduse valori ale dizolvărilor de companii au fost înregistrate în: Ialomița – 250 (plus 31,58%) Covasna – 266 (plus 45,36%) Mehedinți – 320 (plus 39,74%) Călărași – 322 (plus 21,51%) Harghita – 340 (plus 7,26%) Chiar dacă numărul de dizolvări este mic în aceste județe, toate au înregistrat creșteri față de anul anterior. Creșteri semnificative în județe precum Maramureș, Olt și Alba Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate s-au consemnat în: Maramureș – plus 67,8% Olt – plus 62,25% Alba – plus 56,06% Vâlcea – plus 55,38% Important de menționat este că în niciun județ nu s-au înregistrat scăderi ale numărului de dizolvări. Domenii afectate: comerțul, construcțiile și serviciile profesionale Domeniul cu cele mai multe dizolvări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 10.509 dizolvări, în creștere cu 7,72% față de anul precedent. Alte domenii afectate: Construcții – 3.924 dizolvări (plus 9,55%) Activități profesionale, științifice și tehnice – 3.884 (plus 12,58%) Transport și depozitare – 3.211 (plus 18,66%) Situația din luna octombrie 2025 În luna octombrie au fost raportate 5.407 dizolvări de firme, dintre care: București – 1.191 Ilfov – 306 Cluj – 298 Constanța – 204 Iași – 203 Timiș – 203

Numărul firmelor dizolvate, în creștere (sursa: Pexels/Pixabay)
Numărul firmelor dizolvate în România a crescut (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

Romgaz s-a retras din procesul Greenpeace (sursa: Facebook/Greenpeace Romania)
Eveniment

Romgaz a renunțat să mai ceară dizolvarea Greenpeace România, ONG-ul acuză compania de rea-credință

Romgaz s-a retras din procesul Greenpeace. Romgaz, prin filiala sa Romgaz Black Sea Limited, a anunțat miercuri că renunță temporar la cererea de dizolvare a Fundației Greenpeace CEE România, aflată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București. Romgaz s-a retras din procesul Greenpeace Decizia vine în urma rectificării datelor de identificare de către organizația de mediu în toate dosarele privind proiectul Neptun Deep. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Romgaz susține că acțiunea în justiție a fost motivată de neplata unor cheltuieli de judecată în valoare de 150.000 de lei, conform unei sentințe definitive din 2025. Executarea silită ar fi fost împiedicată de o strategie deliberată de evitare a responsabilității patrimoniale, prin indicarea eronată și repetată a datelor de identificare. Erori în serie: cif fiscal, cont bancar și sediu greșite Timp de peste un an, în toate cele șase procese intentate de Greenpeace împotriva proiectului Neptun Deep, organizația ar fi indicat incorect codul de TVA în locul codului fiscal, omițând, de asemenea, contul bancar și numărul de înregistrare din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor. În plus, a continuat să menționeze o adresă veche, deși modificarea sediului fusese înregistrată oficial. Corectarea datelor, abia după cererea de dizolvare Doar la 2 iunie 2025, după ce Romgaz a formulat cererea de dizolvare, Greenpeace a rectificat oficial datele de identificare în toate dosarele. Organizația a susținut că a fost vorba despre o „eroare materială”, însă Romgaz consideră că patternul repetitiv al acestor omisiuni indică o strategie premeditată. Totuși Greenpeace Romania susține că a cerut judecarea în continuare a cazului și insistă că Romgaz nu are argumente. Romgaz: Respectăm dreptul la acțiune, dar cerem transparență „Respectăm dreptul oricărei organizații de a acționa în justiție, dar acest drept implică și transparență și responsabilitate juridică”, precizează Romgaz. Compania va continua să monitorizeze corectitudinea datelor și conduita procesuală a Greenpeace și nu exclude reluarea acțiunii de dizolvare dacă va considera necesar. Romgaz reafirmă sprijinul pentru proiectul Neptun Deep Compania subliniază că își va apăra ferm proiectele strategice, printre care Neptun Deep, considerat esențial pentru independența energetică a României. Romgaz își reafirmă angajamentul de a implementa acest proiect în conformitate cu legea și cu interesul public. Romgaz – lider în sectorul energetic românesc SNGN Romgaz SA este cel mai mare producător de gaze naturale din România, cu o istorie ce începe în 1909. Controlată majoritar de statul român (70%), compania este listată la Bursa de Valori București. Romgaz activează în explorarea, producția, depozitarea și transportul gazelor naturale, precum și în producerea de energie electrică, prin centrala de la Iernut. În 2022, Romgaz a devenit acționar unic al Romgaz Black Sea Limited, după achiziționarea participației de 100% a fostei ExxonMobil Exploration and Production România Limited, care deține 50% din drepturile și obligațiile aferente perimetrului Neptun Deep.

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,4% în primele 10 luni din 2024, ajungând la 35.436, comparativ cu 31.526 în aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ În topul dizolvărilor București și județele dezvoltate sunt pe primele locuri. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Cele mai multe dizolvări au fost raportate în: București – 6.938 firme (creștere de 4,68% față de ianuarie-octombrie 2023); lfov – 1.900 firme (+31,03%); Constanța – 1.865 firme (+24,34%); Cluj – 1.852 firme (+12,38%); Timiș – 1.611 firme (+2,60%); Iași – 1.389 firme (+28,85%). Aceste regiuni reflectă o activitate economică intensă, dar și provocările cu care se confruntă firmele în aceste zone. Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme dizolvate au fost în: Covasna – 183 firme (+15,82%) și Ialomița – 190 firme (+7,95%). Au urmat Mehedinți – 229 firme (+10,10%); Caraș-Severin – 257 firme (+12,23%); Călărași – 265 firme (singurul județ cu o scădere, de -1,49%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor a fost cel mai afectat, cu 9.756 dizolvări raportate la nivel național. Față de aceeași perioadă din 2023, acest domeniu a înregistrat o creștere de 10,49% a dizolvărilor. Alte domenii cu un număr ridicat de dizolvări: construcții – 3.582 firme (+19,48%); ctivități profesionale, științifice și tehnice – 3.450 firme (+13,08%); industria prelucrătoare – 2.979 firme (+9,24%). Dizolvările din luna octombrie: București, lider național Doar în luna octombrie 2024 s-au înregistrat 5.342 dizolvări de firme. Cele mai multe au fost în: București – 754 firme; Cluj – 295 firme; Ilfov – 267 firme; Timiș – 266 firme; Iași – 236 firme; Constanța – 221 firme. Statistica ONRC evidențiază o creștere consistentă a numărului de dizolvări în 2024, afectând în principal comerțul, construcțiile și activitățile profesionale. Deși Bucureștiul și județele dezvoltate domină clasamentul, fenomenul se resimte la nivel național, reflectând un mediu economic tot mai dificil pentru afaceri.

Firmele românești, afectate masiv în 2024 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Firmele românești, afectate masiv în 2024

Firmele românești, afectate masiv în 2024. În prima jumătate a anului 2024, antreprenorii români au făcut câțiva pași înapoi în fața provocărilor economice și legislative. Firmele românești, afectate masiv în 2024 Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor nou înmatriculate a scăzut semnificativ, în timp ce numărul companiilor care și-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate a crescut considerabil. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE Mai mult, s-a înregistrat și o creștere a numărului de profesioniști care au intrat în insolvență în acest an. În total, în România și-au suspendat activitatea în prima jumătate a acestui an 10.412 firme (cu 31% mai mult decât în primul semestru din 2023), în timp ce totalul firmelor dizolvate a crescut cu 15,5%, iar cel al firmelor radiate cu peste 34%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment Foto: Agrisuport.ro
Eveniment

PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment

Ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: aceasta a înregistrat pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat. O opinie separată din auditul independent pentru anul 2023 arăta că acționarii societății - ministerul Agriculturii deține 100% din acțiuni - ar trebui să ia în considerare dizolvarea societății. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Florin Barbu (PSD) este ministru al Agirculturii din iunie 2023, iar predecesorul său a fost Petre Daea, tot membru al PSD. PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment Potrivit datelor din raportul de audit pe 2023, în acel an Casa de Comerț Unirea a înregistrat pierderi de aproape 45,6 milioane de lei, adică peste nouă milioane de euro. Pierderile cumulate din anii precedenți au fost de 11,5 milioane de lei. Raportul de audit are o opinie „cu rezerve” care arată că, până la 28 martie 2024, nu exista un plan de afaceri care să genereze un profit din care să poată fi acoperite pierderile. Opinia cu rezerva mai precizează că, după primele trei luni din 2024, societatea continua să aibă pierderi din exploatare. Auditul mai arăta că sunt operațiuni pentru care nu există suficiente documente justificative, iar ANAF ar putea să nu recunoască dreptul de deducere a TVA. În ianuarie 2024, ministrul Agriculturii spunea că a trimis corpul de control la Casa de Comerț Unirea, care vindea produse de import. Raportul a fost finalizat în martie și ar fi ajuns la Parchet. Potrivit datelor furnizate de MADR la solicitarea Agerpres, controlul a scos la iveală faptul că din suma totală de mărfuri facturată de Casa Unirea pe parcursul anului 2023, în valoare de aproximativ 79,6 milioane de lei, societatea a încasat aproximativ 26,6 milioane de lei până la data de 10 ianuarie 2024. Astfel, Casa Unirea înregistrează facturi neîncasate în valoare de aproximativ 53 de milioane de lei, rezultate din derularea contractelor cadru de furnizare de produse. „Busi” de la Agricultură, fan Ceaușescu Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA este o societate națională înființată în 2018, în primul mandat al ministrului Agriculturii, Petre Daea, cu scopul de a valorifica producția agricolă națională. În martie 2024, ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, supranumit „Busi” îl lăuda pe „președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu”: „Nu vreau sa exagerez, președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu, nu spunea degeaba că stuful e aurul verde al României”, a spus el la Euronews. Florin Barbu a fost omul de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum este în gruparea Paul Stănescu. Barbu are studii de economie la Craiova și zero pregătire profesională în materie de agricultură.

Dezvoltatorii care au vrut să desființeze Salvați Bucureștiul au relansat organizația Foto: Facebook ASB
Eveniment

Dezvoltatorii vrut desființeze Salvați Bucureștiul relansat organizația

Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: aceasta a primit donații în valoare de 130.000 de lei în doar șase zile. Asociația a făcut acest anunț pe facebook, apreciind că va reuși astfel să scape de dizolvare. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Dezvoltatorul imobiliar One Mircea Eliade Properties a obținut în instanță dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul. Decizia a fost dată de Judecătoria Sectorului 5, pe 20 decembrie, nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile. Dezvoltatorii care au vrut să desființeze Salvați Bucureștiul au relansat organizația „Mulțumim tuturor care ne-au ajutat în aceste zile. Suntem impresionați de solidaritatea cu cauza noastră de care au dat dovadă atât de mulți oameni. Peste 550 de persoane au donat peste 130.000 lei Asociației Salvați Bucureștiul din 22 decembrie până azi. Sumele care rămaseră de executat au fost deja recuperate din contul Asociației de către executorii judecătorești angajați de One, care a recuperat astfel toate cheltuielile de judecată dispuse în favoarea sa și în favoarea Auchan România. Suntem încrezători că Tribunalul București va admite apelul și va pastra în ființă Asociația Salvați Bucureștiul”, a scris Asociația Salvați Bucureștiul pe Facebook. Citește și: Anchetă New York Times despre violențele sexuale inimaginabile comise de teroriștii Hamas: femei împușcate în vagin, minore violate și ucise, viol în grup cu 100 de participanți Decizia de dizolvare a ONG-ului înființat de Nicușor Dan, acum primar al Capitalei, a venit după ce Asociaţia Salvaţi Bucureştiul nu a mai avut bani să-i plătească dezvoltatorului cheltuieli de judecată, într-un dosar în care mai multe organizaţii civice au contestat construirea unui ansamblu imobiliar în Cartierul Floreasca.

One, creditat de finanțistul lui Putin (sursa: one.ro)
Investigații

One, creditat de "finanțistul lui Putin"

One, creditat de "finanțistul lui Putin". One United și-a finanțat cu 50 de milioane de euro turnurile din Floreasca printr-un credit de la o bancă prezidată de un foarte apropiat al lui Putin, Dmitri Pankin. Asociații dizolvate pentru sute de mii de lei Mai multe organizații neguvernamentale, printre care și Asociația Salvați Bucureștiul, au contestat în instanță proiectul imobiliar One Mircea Eliade dezvoltat de companiile One și Auchan România în cartierul Floreasca. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare” care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Asociațiile au pierdut procesele și, ca urmare, au fost obligate de instanță să plătească daune de 300.000 lei. Asociația Salvați Bucureștiul a plătit deja o mare parte din bani. Mai este, însă, un rest de plată de 60.000 lei - pentru această sumă s-a solicitat dizolvarea. "Cu buna știință a Auchan, One a cumpărat de la Auchan și creanța de 130.000 lei a Auchan și a solicitat dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul și pentru această sumă", se arată într-un comunicat al ONG-ului, citat de Hotnews. One, creditat de "finanțistul lui Putin" Finanțarea proiectului de birouri One Tower, parte din proiectul mixt One Floreasca City al dezvoltatorului imobiliar One United, a fost asigurată și dintr-un credit de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre în valoare de 50 de milioane de euro. Comunicatul BSTDB referitor la creditul One United (sursa: bstdb.org) Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), cu sediul în Salonic, este o instituție financiară internațională fondată în anul 1994 de 11 state membre în organizația de Cooperare Economică Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte un procentaj de 16,5% din numărul total de acțiuni. România 14%, Ucraina și Bulgaria, câte 13,5%, Azerbaidjan, 5%, Albania, 2%, Armenia, 1%, Georgia și Moldova, câte 0,5%. România a semnat acordul de înființare în decembrie 1994, însă banca a devenit operațională în iunie 1999, cu o lună înainte ca Vladimir Putin să fie numit premier al Rusiei. Capitalul autorizat al băncii este de 3,45 miliarde de euro. Dmitri Pankin, fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și coleg cu președintele rus Vladimir Putin la primăria din Sankt Petersburg, conduce Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Aceeași bancă a finanțat generos și ALRO Slatina, companie rusească.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră