sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: discuții

8 articole
Internațional

Trump, discuții cu Zelenski și Putin

Trump, discuții cu Zelenski și Putin. Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să se întâlnească săptămâna viitoare la Casa Albă cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și să poarte o discuție telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin. Scopul acestor întâlniri este găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului din Ucraina. Trump, discuții cu Zelenski și Putin În cadrul conferinței de presă susținute în Biroul Oval, unde s-a întâlnit cu premierul japonez Shigeru Ishiba, Donald Trump a declarat: Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) „Probabil mă voi întâlni cu președintele Zelenski săptămâna viitoare și de asemenea voi vorbi cu președintele Putin. Aș dori ca acest război să se încheie.” Plan secret pentru pace? Atât Trump, cât și Keith Kellogg, trimisul său special pentru Ucraina și Rusia, au precizat că lucrează la un plan pentru încheierea conflictului, însă nu au oferit detalii despre conținutul acestuia. Trump a afirmat de mai multe ori că dorește să discute cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pentru a pune rapid capăt războiului. Totuși, până în prezent, nu a prezentat o propunere concretă și a avut declarații contradictorii privind poziția sa față de acest conflict. Mesajele contradictorii ale lui Trump privind războiul Luna trecută, Trump a amenințat Rusia cu noi sancțiuni și taxe vamale dacă nu acceptă un acord de pace cu Ucraina. Însă, la doar o zi după, l-a criticat pe Zelenski pentru că a ales să lupte împotriva Rusiei, în loc să încheie un acord cu Moscova. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA Ministerul rus de Externe a transmis că Statele Unite trebuie să-și definească mai clar politica privind încheierea conflictului. „După această clarificare, Moscova își va putea fundamenta propria poziție în funcție de acțiunile specifice ale Washingtonului”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Trump, discuții cu Zelenski și Putin (sursa: Facebook/The White House)
Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare. Discuţiile dintre Rusia şi SUA privind reluarea inspecţiilor în cadrul noului tratat de reducere a armelor nucleare START, care urmau să înceapă marţi la Cairo, au fost amânate, au anunţat Ministerul de Externe rus şi ambasada SUA la Moscova. Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare Reprezentanţi ai SUA şi Rusiei urmau să se întâlnească la Cairo începând de marţi, 29 noiembrie, timp de o săptămână, pentru a analiza posibilitatea reluării inspecţiilor în cadrul noului tratat START, care au fost suspendate în martie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. "Sesiunea programată a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START între SUA şi Rusia la Cairo (29 noiembrie - 6 decembrie) nu va avea loc la aceste date. Evenimentul este amânat sine die", a menţionat diplomaţia rusă. MAE rus nu a oferit nicio altă explicaţie, dar ambasada SUA la Moscova a declarat că decizia respectivă a fost luată exclusiv de Rusia, potrivit Kommersant. Ultima reuniune a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START a avut loc în octombrie 2021. Suspendare în august La începutul lunii august, Rusia a anunţat suspendarea inspecţiilor americane la obiectivele sale militare în cadrul noului tratat START. Acest tratat este ultimul acord bilateral de acest tip între principalele două puteri nucleare din lume. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Semnat în 2010, tratatul limitează arsenalele celor două ţări la cel mult 1.550 de ogive desfăşurate de o parte şi de cealaltă, în scădere cu aproape 30% comparativ cu limita precedentă fixată în 2002. Tratatul limitează, de asemenea, numărul de lansatoare şi bombardiere grele la 800. În ianuarie 2021, preşedintele rus Vladimir Putin a prelungit înţelegerea cu cinci ani, până în 2026.

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător. Rusia şi Statele Unite vor aborda dezarmarea nucleară într-o reuniune la Cairo între 29 noiembrie şi 6 decembrie, în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului Noul START, sau START 3, a declarat joi viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov, care a negat din nou orice intenţie a Rusiei de a folosi armele nucleare în urma conflictului din Ucraina, precizând şi situaţiile în care Moscova ar putea recurge la astfel de arme, potrivit TASS. Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător "Avem în continuare contacte cu americanii, inclusiv în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului START. Din 29 noiembrie până pe 6 decembrie se ve desfăşura o reuniune la Cairo", a spus diplomatul rus. Această întâlnire survine după ce directorul Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei, Serghei Narîşkin, şi directorul CIA, William Burns, au avut luni o întâlnire la Ankara, unde printre altele au discutat şi despre riscurile nucleare în creştere şi tensiunile internaţionale rezultate în urma intervenţiei militare ruse în Ucraina. O purtătoare de cuvânt a preşedinţiei SUA a confirmat că discuţia celor doi şefi ai serviciilor de spionaj s-a desfăşurat în cadrul canalelor de comunicare pe care Washingtonul le menţine deschise cu Rusia "asupra gestiunii riscurilor", în special cel nuclear şi al celorlalte care privesc stabilitatea strategică. "Contactul l-a iniţiat partea americană" "Contactul l-a iniţiat partea americană, s-a desfăşurat prin intermediul serviciilor speciale. Temele discutate acolo au un caracter delicat", a spus Riabkov despre întâlnirea din capitala turcă. Acesta a susţinut că statele occidentale încearcă să acuze Rusia de "intenţii inexistente" de a folosi arme nucleare. "Indiferent cât de fermi am fi pe această temă, explicând lucruri evidente, încearcă să ne impute unele intenţii inexistente, ceea ce este doar o reflectare a orientării către demonizarea Rusiei", a spus viceministrul rus de Externe, citat de TASS. Serghei Riabkov a insistat că Rusia poate folosi armele nucleare doar într-o serie bine precizată de situaţii. "Am subliniat în mod repetat că folosirea armelor nucleare este posibilă în două situaţii: când asupra noastră sau a aliaţilor noştri are loc un atac cu arme nucleare ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui act de agresiune cu arme convenţionale împotriva Rusiei situaţia a ajuns într-un punct în care însăşi existenţa statului nostru este ameninţată", a explicat viceministrul rus de Externe. Dialog suspendat după invadarea Ucrainei O dată ce Rusia a lansat agresiunea militară asupra Ucrainei, Washingtonul a suspendat dialogul cu Moscova asupra controlului armamentelor, iar apoi Rusia a interzis în august vizitele americane în amplasamentele arsenalului său de arme nucleare. Preşedinţii american şi rus, Joe Biden şi Vladimir Putin, au prelungit în februarie anul trecut cu cinci ani ultimul tratat asupra dezarmării nucleare semnat în 2010. Citește și: Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE. Măsura, inexplicabilă, fiindcă Ungaria a blocat sancțiunile europene împotriva șefului bisericii ortodoxe ruse Acest tratat din 2010, denumit Noul START, cuprinde un sistem de inspecţie al arsenalelor, reduce cu 30% numărul de ogive nucleare (până la 1.550 pentru fiecare parte), limitează la 700 numărul rachetelor balistice intercontinentale şi la 800 pe cel al echipamentelor de lansare a rachetelor intercontinentale, incluzând în acestea din urmă şi submarinele sau bombardierele strategice.

Pelosi, pretextul Chinei pentru poluare masivă (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pelosi, pretextul Chinei pentru poluare masivă

Pelosi, pretextul Chinei pentru poluare masivă. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, consideră "imposibilă" rezolvarea "problemelor celor mai presante" ca încălzirea climatică fără un dialog "eficient" între China şi SUA, a declarat vineri purtătorul său de cuvânt, citat de France Presse. Pelosi, pretextul Chinei pentru poluare masivă "Potrivit secretarului general, este imposibil să se rezolve problemele cele mai presante în lume fără un dialog şi o cooperare eficientă între cele două ţări", a declarat Stephane Dujarric, întrebat într-o întâlnire cu presa despre reacţia ONU cu privire la anunţul făcut de Beijing de a-şi îngheţa cooperarea cu Washingtonul în unele domenii, între care încălzirea climatică. Suspendarea dialogului asupra schimbărilor climatice de către China cu SUA este "iresponsabilă", a declarat vineri un purtător de cuvânt al Casei Albe, citat de AFP. "Sunt sigur că aţi văzut anunţurile Chinei de astăzi: ei vor să întrerupă discuţiile cu SUA într-o serie de subiecte importante, inclusiv schimbarea climatică", a declarat purtătorul de cuvânt al executivului american pentru probleme de securitate naţională, John Kirby. China, cel mai mare poluator "Ei cred că ne pedepsesc închizând aceste canale de comunicare", a notat el. "De fapt, ei pedepsesc lumea întreagă pentru care schimbarea climatică nu cunoaşte limite geografice şi nici frontiere", a adăugat Kirby. "Credem că este fundamental iresponsabil". "Cel mai mare poluator de gaze cu efect de seră din lume refuză acum să discute măsuri cruciale pe care este necesar să le ia pentru a combate criza climatică, ceea ce îi afectează pe partenerii noştri, de la creşterea apelor în insulele Pacificului până la incendii în Europa", a subliniat purtătorul de cuvânt citat. "Chinezii pot să facă mult pentru a reduce tensiunile încetându-şi exerciţiile militare provocatoare în jurul Taiwanului şi potolindu-şi tonul", a continua Kirby. Contacte militare, menținute, asigură SUA El a asigurat de asemenea că SUA vor continua să menţină contacte militare "la cel mai înalt nivel" cu China, în pofida faptului că Beijingul a suspendat mai multe acorduri de cooperare, în special în acest domeniu. Citește și: Pericolul unui nou Cernobîl, mai probabil decât oricând: centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de ruși, a fost lovită de obuze. Moscova și Kievul se acuză reciproc "Aceste canale de comunicare pe care ei le-au închis nu elimină complet posibilitatea ca cei mai înalţi responsabili militari ai noştri să-şi vorbească dacă este nevoie", a adăugat el.

Blocaj total între SUA și Rusia (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

Blocaj total între SUA și Rusia

Blocaj total între SUA și Rusia. Secretarul de stat american, Antony Blinken, şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, au avut vineri prima lor discuţie telefonică de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în care au abordat situaţia din această ţară, criza alimentară şi un posibil schimb de deţinuţi între Washington şi Moscova. Blocaj total între SUA și Rusia "Am avut o discuţie sinceră şi directă", a spus Blinken la o conferinţă de presă, potrivit AFP. El declarase miercuri că doreşte să-l contacteze pe omologul său rus pentru a discuta despre oferta SUA pentru eliberarea de către Rusia a baschetbalistei Brittney Griner şi a fostului soldat american Paul Whelan. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Aceştia ar putea fi eliberaţi în schimbul lui Viktor Bout, un traficant de arme rus încarcerat în SUA. Dar, conform mesajelor transmise de Blinken şi Lavrov după discuţia lor, ei nu au ajuns la niciun acord în acest sens. În ce priveşte agresiunea rusă contra Ucrainei, Blinken a precizat că l-a atenţionat pe omologul său rus că lumea nu va recunoaşte "niciodată" anexarea unor teritorii ucrainene de către Rusia. Acuzații reciproce Potrivit unui comunicat al MAE rus, citat de agenţiile Reuters şi EFE, Lavrov i-a transmis lui Blinken că ajutorul militar occidental oferit Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul şi a susţinut că Rusia îşi va atinge chiar şi în aceste condiţii obiectivele "operaţiunii militare speciale". Pe de altă parte, pe tema crizei alimentare, criză care potrivit Washingtonului este amplificată de blocada rusească asupra exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră - blocadă a cărei ridicare este aşteptată în urma unui acord încheiat recent -, Lavrov i-a reproşat omologului său american că Washingtonul alimentează o astfel de criză prin sancţiunile împotriva Rusiei care o împiedică pe aceasta să exporte cereale şi îngrăşăminte.

Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul declanșat de Moscova. Sursă imagine: NEXTA Twitter
Internațional

Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina după război

Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova: Rusia nu încetează focul în Ucraina. Mai mult, Serghei Lavrov susține că Rusia nu a atacat Ucraina. Citește și: VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova. Kuleba: Nici un progres privind încetarea focului „Am evocat o încetare a focului, dar nu s-a realizat niciun progres în acest sens”, a anunțat ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, în faţa presei. El a afirmat că situaţia cea mai dificilă este la Mariupol şi că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu s-a angajat în privinţa deschiderii unui coridor umanitar acolo. Kuleba a adăugat că a decis totuşi împreună cu omologul său rus să „continue discuţiile în acest format”, relatează Agerpres, citând Reuters și AFP. Ucraina a vrut să obțină „încetarea imediată a focului”, „ameliorarea situaţiei umanitare la Mariupol, Harkov, Sumî, Volnovaha şi alte oraşe ucrainene”, dar și retragerea trupelor rusești din țară. Foreign Minister Kuleba met with his Russian counterpart Lavrov in an attempt to broker a 24-hour ceasefire & a humanitarian corridor to the southern port city of Mariupol, encircled by Russian troops. https://t.co/lsPDdYhnaK— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 10, 2022 Lavrov susține că Rusia nu a invadat Ucraina Ministrul de Externe al Rusiei a susținut că în Ucraina este „o operațiune specială” și că „se va continua cu planul”. Întrebat dacă Rusia are în plan să atace și alte țări, Lavrov a susținut că nu și că poziția Rusiei este că nu a atacat Ucraina. Lavrov a acuzat Occidentul că „acționează periculos” că trimite arme Ucrainei și că acest lucru încalcă „așa-zisele principii și valori”. Joi a avut loc întâlnirea celor doi miniștri de Externe, în Antalya, Turcia, în prezența ministrului turc de Externe Mevklut Cavusoglu. Lavrov visibly nervous at the press conference pic.twitter.com/W5uBJUbrDE— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022

Bennett, cu avionul Mossad la Moscova (sursa: Sputnik)
Eveniment

Bennett, cu avionul Mossad la Moscova

Bennett, cu avionul Mossad la Moscova. Premierul israelian Naftali Bennet s-a întâlnit sâmbătă la Kremlin cu preşedintele rus Vladimir Putin, o întâlnire misterioasă în plin Sabat evreiesc (ziua odihnei săptămânale instituită de religia iudaică - n.r.), care continuă să fie învăluită în secret, scrie duminică agenţia de presă israeliană TPS. Bennett, cu avionul Mossad la Moscova Bennett a decolat chiar de Sabat, dimineaţa devreme, către Moscova la bordul unui avion folosit de obicei de Mossad, agenţia de informaţii externe a Israelului, după ce vorbise cu Putin miercuri, a doua oară într-o săptămână. Ministrul construcţiilor şi locuinţelor Zeev Elkin, care are o experienţă semnificativă în întâlnirile cu Putin, a fost şi el prezent la întrevedere şi a ajutat la translaţie. Miercuri, Elkin s-a întâlnit cu ambasadorul rus în Israel. După ce ambasadorul ucrainean în Israel a cerut o reuniune de urgenţă, Elkin l-a invitat la cină la el acasă, vineri seară. Citește și: Rusia ocupă, pas cu pas, coasta Mării Negre și se apropie de Odessa. De aici, până la granița cu România mai sunt circa 150 km În vizita sa la Moscova, Bennett a mai fost însoţit şi de consilierul pe probleme de securitate naţională şi director al Consiliului Securităţii Naţionale, Eyal Hulata, şi de consilierul diplomatic Shimrit Meir. Ministrul apărării Benny Gantz, şeful diplomaţiei Yair Lapid şi ministrul finanţelor Avigdor Liberman au fost puşi la curent în avans cu privire la călătoria lui Bennett. Zelenski a transmis că nu a rezultat "nimic nou" După întâlnirea cu Putin de la Kremlin, Bennett a vorbit de două ori cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu şeful statului francez Emmanuel Macron. Consilierul de presă al lui Zelenski, Serghei Nikiforov, a declarat că "nimic nou nu a rezultat în urma reuniunii" de la Kremlin şi că Kievul aşteaptă o întâlnire directă între Zelenski şi Putin. Apoi, Bennett a zburat la Berlin pentru a-l întâlni pe cancelarul german Olaf Scholz. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a declarat că, în discuţia de 90 de minute, accentul a fost pus pe rezultatele convorbirilor pe care Bennett le-a avut cu Putin la Moscova. Scholz şi Bennett au căzut de acord să rămână în contact strâns şi s-au angajat să acţioneze pentru încheierea conflictului din Ucraina cât mai repede cu putinţă, potrivit lui Hebestreit. Acordul nuclear de la Viena, printre teme Bennett s-a întors în Israel la primele ore ale zilei de duminică. Conţinutul şi rezultatul navetei diplomatice a lui Bennett încă nu sunt cunoscute, remarcă TPS. Potrivit unei surse din Ierusalim, întrevederea lui Bennett cu Putin a durat circa trei ore şi a fost coordonată cu SUA, Germania şi Franţa, pe fondul menţinerii unui dialog constant cu Ucraina. Bennett a vorbit cu Putin despre situaţia comunităţilor israeliene şi evreieşti ca urmare a conflictului din Ucraina şi despre progresele negocierilor pe teme nucleare de la Viena. Bennett a exprimat opoziţia Israelului privind revenirea la acordul nuclear cu Iranul, potrivit sursei citate. O altă sursă de la Washington a declarat că Bennett a vorbit vineri cu consilierul pe probleme de securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, şi l-a informat că va zbura la Moscova a doua zi pentru o întâlnire cu Putin. Bennett nu a cerut acordul părţii americane, ci doar a informat Casa Albă, iar Sullivan nu a avut nimic de obiectat, dar nici nu a părut încântat de idee, potrivit sursei citate. Oficiali ai Casei Albe au adus clarificări şi au spus că sunt sceptici în legătură cu şansele lui Bennett de a-l influenţa pe Putin, potrivit sursei citate. Nu este clar de ce Bennett, evreu practicant, a simţit nevoia urgentă să zboare sâmbătă la Moscova, remarcă TPS. Majoritatea comentatorilor au declarat că acţiunile lui Bennett sunt îndrăzneţe, dar foarte riscante. Linia ciudat-neutră a Israelului La nivel diplomatic, Israelul a încercat să păstreze o linie aparent neutră şi să nu se facă prea mult remarcat, dând dovadă de un oarecare sprijin pentru Ucraina şi aliniindu-se cu Occidentul, încercând totodată să nu înfurie Moscova, cu care are relaţii şi cu care îşi coordonează acţiunile militare împotriva ţintelor teroriste în interiorul Siriei. Potrivit TPS, Israelul a condamnat anemic invazia Rusiei în Ucraina, acuzând-o de gravă încălcare a ordinii internaţionale, dar nu şi a dreptului internaţional. Israelul nu a anunţat deocamdată niciun fel de sancţiuni împotriva Rusiei. Bennett a declarat de mai multe ori că executivul pe care îl conduce "adoptă o politică măsurată şi responsabilă" faţă de criza din Europa.

Dîncu, discuții cu Austin III, Zelenski - cu Biden (sursa: mapn.ro)
Eveniment

Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden

Oficialii americani au avut discuții cu omologi din state ale Mării Negre în aceeași zi, în contextul crizei de la granițele Ucrainei: Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a avut joi o discuţie telefonică cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III. Elefantul ucrainean din încăpere Potrivit unui comunicat al MApN, temele aflate pe agenda de discuţii au inclus evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, postura NATO pe flancul estic, respectiv suplimentarea prezenţei SUA în regiune. În cadrul dialogului aplicat, cei doi oficiali au abordat, în principal, dezvoltările recente de securitate la nivel regional din perspectiva desfăşurărilor masive şi a potenţialului ofensiv al Federaţiei Ruse în jurul Ucrainei şi la Marea Neagră, precizează sursa citată. Pe acest fond, ministrul român al Apărării a subliniat necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive. Dîncu - cu Austin, Zelenski - cu Biden "În acest sens, a fost exprimată necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare şi echilibrate în cadrul prezenţei înaintate pe flancul estic al Alianţei. De asemenea, demnitarul român a salutat anunţul preşedintelui Biden privind determinarea SUA de a disloca forţe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în sprijinul securităţii şi apărării României", arată MApN. Conform sursei citate, în final, ministrul Vasile Dîncu a apreciat efortul şi implicarea secretarului apărării al SUA în definirea şi asigurarea implementării angajamentului suplimentar al Washington-ului în sprijinul consolidării prezenţei aliate în România şi a reafirmat determinarea ţării noastre în privinţa consolidării Parteneriatului Strategic dintre cele două state şi a implementării liniilor de efort agreate în cadrul Foii de parcurs privind cooperarea SUA - România în domeniul apărării, în perioada 2020 - 2030. Zelenski: "S-a convenit asupra acţiunilor comune pentru viitor" Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut joi o conversaţie lungă cu preşedintele american Joe Biden, cu care a discutat despre acţiuni comune în vederea reducerii tensiunilor cu Rusia, informează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro "S-a discutat despre eforturile diplomatice recente de detensionare şi s-a convenit asupra acţiunilor comune pentru viitor. I-am mulţumit preşedintelui Joe Biden pentru asistenţa militară continuă. Posibilităţi de sprijin financiar pentru Ucraina au fost de asemenea discutate", a scris preşedintele Ucrainei într-o postare pe Twitter. Washingtonul sprijină Ucraina în confruntarea cu Moscova, după ce Rusia a dislocat zeci de mii de militari în apropierea graniţei cu Ucraina în ultimele săptămâni. Rusia neagă însă că are intenţia să îşi atace vecinul. Ajutor economic suplimentar pentru Ucraina Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Joe Biden i-a repetat joi omologului său ucrainean Volodimir Zelenski că Statele Unite şi aliaţii săi vor răspunde "hotărât" în cazul unei invazii ruseşti şi a vorbit despre o asistenţă economică sporită, potrivit unui comunicat de presă. Preşedintele SUA "ia în considerare un ajutor economic suplimentar" pentru Ucraina, a mai spus Casa Albă. SUA au declarat că pregătesc sancţiuni economice severe în cazul unui atac asupra Ucrainei, au livrat echipament militar Kievului şi sunt, de asemenea, dispuse să îşi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, dacă este necesar. O intervenţie militară americană în Ucraina, care nu este membră a NATO, este însă exclusă. Totodată, preşedintele Joe Biden l-a asigurat pe omologul său ucrainean că ambasada americană la Kiev continuă să fie "deschisă şi complet operaţională". Noi discuţii în formatul Normandia Washingtonul a luat decizia de a repatria familiile personalului diplomatic, decizie pe care Ucraina a criticat-o, considerând-o disproporţionată. În convorbirea telefonică de joi, cei doi preşedinţi au reiterat principiul conform căruia în această criză nu va exista nicio "decizie cu privire la Ucraina fără Ucraina". Casa Albă precizase anterior că aceasta este a treia convorbire dintre preşedinţii american şi ucrainean din luna decembrie. Preşedintele Joe Biden şi-a exprimat, totodată, sprijinul pentru discuţiile purtate în formatul Normandia (Rusia şi Ucraina, cu medierea Franţei şi a Germaniei). După recenta reuniune la nivel de consilieri politici care a avut loc la Paris, următoarea discuţie este programată să aibă loc la Berlin, în a doua săptămână a lunii februarie, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră