Alt șef din magistratură se pensionează: Scutea

Încă un șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani, fost procuror general. Ea a condus Parchetul General până în 2023, dar, după ce nu a mai fost susținută de ministrul Cătălin Predoiu pentru un nou mandat, a făcut cerere de pensionare. Vârsta standard de pensionare pentru femei este de circa 62 de ani. Declarațiile ei de avere arartă că, în timp ce era procuror general, a câștigat sume impresionante dând statul în judecată pentru drepturile ei salariale. Alt șef din magistratură se pensionează: Gabriela Scutea, 50 de ani Scutea a cerut Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia act de eliberarea sa din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 18.08.2023, a doamnei SCUTEA GABRIELA, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, având gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (unanimitate)”, se arată în ordinea de zi a ședinței de joi, 3 august, a Secției pentru procurori a CSM. Scutea a împlinit 50 de ani la 31 iulie și are 26 de ani de activitate în magistratură. În 2022, ea a câștigat de la statul român, circa 370.000 de lei - 260.000 de lei de la Parchetul General și 120.000 lei de la CSM. În plus, după ce a dat statul român în judecată, a mai obținut circa 35.000 de lei „diferențe salariale hotărâri judecătorești”. În consecință, pensia ei specială ar putea fi de circa 25.000 de lei pe lună. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale În 2021, tot prin hotărâri judecătorești, ea a obținut 163.000 de lei în plus la salariu. Și-n 2020 ea a câștigat bani de la stat după ce l-a dat în judecată, dar nu le-a prevăzut pe toate, distinct, în declarația de avere. În 2019, așa numitele „diferențe salariale” au însumat sub 20.000 de lei.