vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deportare

7 articole
Internațional

Germania, mai dură cu migranții: Berlinul va deporta sirieni, chiar dacă nu au cazier judiciar

Germania se pregăteşte să deporteze tineri sirieni chiar şi în absenţa unui cazier judiciar, a anunţat Ministerul de Interne de la Berlin. Decizia marchează o schimbare majoră în politica germană de azil, după o pauză de peste un deceniu. Procesarea cererilor de azil siriene, reluată oficial O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne german a confirmat că autoritățile au început din nou procesarea cererilor de azil provenite de la cetățeni sirieni. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Este pentru prima dată din 2012 când Germania face acest pas, după ce războiul civil din Siria determinase suspendarea oricărei forme de deportare directă către Damasc. Berlinul vizează „tinerii apți de muncă” Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a declarat pentru publicația Bild că obiectivul imediat este returnarea în Siria a „tinerilor apți de muncă” care solicită azil în Germania. Oficialul a subliniat că aceste deportări vor necesita, totuși, un acord prealabil cu noul guvern sirian instalat la Damasc. Schimbare de direcție după căderea regimului Assad Potrivit agenției dpa, schimbarea de poziție a Berlinului este legată de răsturnarea regimului lui Bashar al-Assad, survenită în decembrie 2024. Până atunci, Germania se limita la transferarea solicitanților sirieni către alte state membre ale Uniunii Europene, în funcție de țara prin care au pătruns prima dată în blocul comunitar. Noua coaliție Merz adoptă o linie dură în privința migrației Guvernul de centru-dreapta condus de cancelarul Friedrich Merz, aflat la putere din luna mai, a promis o abordare mai strictă în materie de imigrație. Printre priorități se numără respingerea cererilor de azil ale persoanelor cu antecedente penale și o reducere a fluxului migrator, în special din zonele de conflict. Refuzul azilului pentru sirienii care își vizitează țara natală Ministrul Alexander Dobrindt a mai anunțat că Germania intenționează să refuze azilul sirienilor care, deși susțin că fug de pericol, se întorc ulterior în Siria pentru a-și vizita familia. În opinia sa, aceste cazuri demonstrează că persoanele respective nu se mai află într-o situație de risc real, ceea ce le face neeligibile pentru protecție umanitară.

Germania reia deportările către Siria (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
SUA oferă bani pentru deportare voluntară (sursa: Facebook/Department of Homeland Security)
Internațional

SUA îi plătesc pe migranți să plece singuri din țară: 1.000 de dolari de om

SUA oferă bani pentru deportare voluntară. Administrația Trump a anunțat, prin Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), că va oferi 1.000 de dolari și asistență pentru călătorie migranților care aleg să părăsească voluntar Statele Unite. SUA oferă bani pentru deportare voluntară Inițiativa de a oferi bani pentru autodeportare vizează reducerea costurilor legate de deportările forțate. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Potrivit DHS, costul mediu pentru arestarea, detenția și deportarea unui migrant fără statut legal se ridică la aproximativ 17.000 de dolari. În acest context, încurajarea autodeportării este considerată o soluție mai eficientă și mai rentabilă pentru autoritățile americane. „Dacă vă aflați aici ilegal, autodeportarea este cea mai bună, mai sigură și mai rentabilă modalitate de a părăsi Statele Unite”, a declarat Kristi Noem, secretar pentru securitate internă. Numărul deportărilor, sub cel din mandatul Biden De la preluarea mandatului în ianuarie, administrația Trump a deportat 152.000 de persoane, potrivit DHS. Acest număr este sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul anterior, când administrația Biden deportase 195.000 de persoane între februarie și aprilie. În ciuda promisiunilor lui Donald Trump de a deporta milioane de migranți, datele arată că ritmul deportărilor a fost mai scăzut decât în timpul predecesorului său. Măsuri suplimentare: amenzi, închisori Pentru a încuraja plecarea voluntară, administrația a amenințat cu sancțiuni financiare și a folosit centre de detenție controversate, inclusiv Guantanamo Bay și locații din El Salvador. În martie, a fost lansată o aplicație numită CBP Home, destinată facilitării procesului de autodeportare. Aplicația este o variantă adaptată a fostei CBP One, utilizată anterior pentru gestionarea accesului legal în SUA în timpul administrației Biden. Migranții „buni” ar putea reveni legal în viitor Donald Trump a sugerat că persoanele care aleg să plece voluntar ar putea avea șansa de a reveni legal în SUA. „Dacă sunt buni, dacă îi vrem înapoi, vom lucra cu ei pentru a-i aduce înapoi cât mai repede posibil”, a declarat acesta. Totuși, DHS nu a oferit detalii concrete despre mecanismele prin care migranții eligibili ar putea reveni în mod legal în țară.

Trump vrea deportări rapide, fără procese (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Este nevoie de deportări în masă fără procese, spune Trump, iritat că e împiedicat de Curtea Supremă

Trump vrea deportări rapide, fără procese. Președintele american Donald Trump a declarat că are dreptul legal de a expulza migranții fără procese, în ciuda unei decizii recente a Curții Supreme care a blocat temporar deportarea unor zeci de venezueleni. Trump vrea deportări rapide, fără procese Declarația a fost făcută marți, în contextul în care liderul de la Casa Albă promovează o politică dură anti-imigrație încă de la începutul celui de-al doilea mandat. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Administrația Trump a invocat Legea inamicilor străini din 1798, un act rar folosit, pentru a justifica deportarea imediată a unor migranți acuzați că ar fi membri ai organizației infracționale Tren de Aragua. Conform acestei legi, președintele are puterea de a expulza cetățeni străini în perioada unui conflict, chiar și fără un proces individual. Curtea Supremă blochează temporar deportările Curtea Supremă a Statelor Unite a emis un ordin prin care interzice deportarea migranților vizați până la o decizie definitivă. Intervenția vine în urma unei petiții depuse de Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU), care susține că migranții nu au avut parte de un proces echitabil. Trump atacă sistemul judiciar În declarațiile sale, Trump a afirmat că Venezuela și alte țări „își golesc închisorile în Statele Unite”, trimițând „asasini, traficanți de droguri și bolnavi mintal”. Acesta a adăugat că procesele juridice individuale sunt imposibile pentru fiecare migrant și că amânarea deportărilor ar pune în pericol siguranța națională. Migranți trimiși în închisoarea CECOT În paralel cu disputa juridică, autoritățile americane au deportat deja peste 200 de venezueleni și salvadorieni, mulți fiind trimiși în închisoarea de maximă securitate CECOT din Salvador. Acțiunea face parte dintr-o serie mai amplă de măsuri anti-imigrație susținute de Trump în actualul mandat.

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Curtea Supremă a SUA blochează planurile lui Trump și suspendă deportarea migranților venezueleni

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat sâmbătă, 18 aprilie, deportarea migranților venezueleni acuzați că ar aparține unei organizații infracționale. Curtea Supremă a SUA suspendă deportările Decizia Curții Supreme vine ca răspuns la un recurs de urgență formulat de avocați specializați în drepturile omului, care încearcă să împiedice expulzarea migranților aflați într-un centru de detenție din Texas. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Administrația condusă de Donald Trump a invocat luna trecută Alien Enemies Act, o lege veche de peste 200 de ani, pentru a justifica arestarea și deportarea migranților acuzați de apartenență la Tren de Aragua, o bandă latino-americană cunoscută pentru activități infracționale violente. Persoanele vizate urmau să fie transferate într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador. Ordinul Curții: nicio deportare până la o nouă decizie Potrivit ordinului emis de Curtea Supremă, „Guvernul este obligat să nu expulzeze niciun membru din această categorie de deținuți în Statele Unite până la o nouă decizie din partea acestei Curți”. Măsura blochează temporar planurile administrației Trump de a relua deportările în baza acestei legi istorice. Tatuajele, motiv de deportare Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) a susținut că migranții au fost notificați vineri seara că deportarea lor este iminentă. În plus, avocații mai multor venezueleni deja expulzați afirmă că aceștia nu au comis infracțiuni și nu sunt membri ai bandei Tren de Aragua, fiind reținuți și trimiși în exil doar pe baza tatuajelor lor. Promisiunile lui Trump privind imigrația Donald Trump, aflat în plină campanie electorală, a reiterat promisiunea de a deporta milioane de migranți fără documente legale. În acest context, el a acuzat Venezuela că „invadează” Statele Unite prin trimiterea unor presupuşi membri ai grupării criminale. O lege controversată Alien Enemies Act din 1798 a fost folosit de-a lungul istoriei americane doar în contexte de război, în special împotriva cetățenilor japonezi și germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aplicarea sa în prezent pentru deportarea migranților sud-americani ridică serioase semne de întrebare privind respectarea drepturilor omului și proporționalitatea măsurilor adoptate.

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți. Un număr de 17 state europene au cerut vineri Comisiei Europene reguli care să înlesnească returnarea migranţilor ilegali către ţările lor de origine, potrivit unei scrisori consultate de Reuters şi elaborate înaintea summitului european din 17-18 octombrie, pe agenda căruia ar urma să se regăsească şi problema migraţiei. Uniunea Europeană nu mai vrea migranți Scrisoarea adresată Comisiei Europene este semnată de 14 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv Franţa, Germania şi Italia, şi de trei state nemembre care fac parte din spaţiul Schengen, respectiv Elveţia, Norvegia şi Liechtenstein. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Iniţiativa survine după un şir de alegeri în statele UE dominate de chestiunea migraţiei ilegale şi care au relevat creşterea popularităţii partidelor care cer un control mai strict asupra acestui fenomen. "Mesajul principal cu care suntem toţi de acord este un semnal clar pentru Comisie că avem nevoie de un sistem european de returnări mai strict, cu obligaţii mai clare pentru cei returnaţi şi cu mai puţină interpretare din partea Curţii de Justiţie a UE", a explicat un diplomat al uneia dintre ţările semnatare. Reglementările actuale, loc de interpretări Acestea din urmă consideră că reglementările actuale lasă prea mult loc de interpretări ale judecătorilor europeni în locul guvernelor alese ale statelor membre, adaugă acelaşi diplomat, care a vorbit cu condiţia anonimatului. Comisia Europeană încă nu a comentat asupra scrisorii, dar migraţia este aşteptată să fie o temă principală de dezbateri în campania electorală pentru alegerile legislative ce vor avea loc în Germania în septembrie 2025 şi să domine agenda viitoarei Comisii Europene.

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară (sursa: dw.com)
Internațional

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară. Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni că va intensifica deportările şi va reduce imigraţia ilegală, în timpul unei vizite în oraşul Solingen, unde vineri trei persoane au fost înjunghiat mortal. Scholz: "Terorism împotriva noastră, a tuturor"" "Acesta este terorism, terorism împotriva noastră, a tuturor", a declarat Scholz după ce a depus o coroană de flori la locul atacului, în memoria victimelor. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Atacul, despre care anchetatorii cred că a fost comis de sirian suspectat de apartenenţă la Statul Islamic, a alimentat tensiunile în Germania în privinţa regulile de azil şi de deportare, precum şi a infracţiunilor cu violenţă, înaintea alegerilor ce vor avea loc în septembrie în trei landuri estice. "Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura că aceia care nu pot şi nu au permisiunea să stea în Germania sunt repatriaţi şi deportaţi", a spus cancelarul. Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară El l-a descris pe suspect drept "un caz Dublin", referindu-se la regulamentul UE ce prevede că solicitanţii de azil trebuie să îşi depună cererile în prima ţară membră a UE în care ajung. Potrivit media din Germania, autorităţile plănuiau deportarea sirianului în Bulgaria anul trecut, însă aceasta nu s-a realizat pentru că, atunci când au încercat să o pună în aplicare, bărbatul nu a fost găsit în centrul pentru refugiaţi unde era cazat. Scholz a mai promis luni înăsprirea legislaţiei privind portul armelor letale, la trei zile după atacul cu cuţit de la Solingen, declarându-se convins că un proiect de lege în acest sens va fi aprobat rapid de parlament. Înjunghieri mortale la Solingen Trei persoane au fos ucise şi opt rănite în atacul comis vineri într-o piaţă din centrul oraşului Solingen, în timpul Festivalului Diversităţii, organizat pentru a sărbători 650 de ani de existenţă a localităţii. Poliţia l-a arestat pe presupusul agresor, un sirian de 26 de ani, care, la ordinul unui judecător, a rămas în custodia poliţiei. Parchetul federal a preluat cazul şi îl investighează pe suspect pentru omor şi posibilă apartenenţă la gruparea jihadistă Statul Islamic. Se caută vinovații pentru întârzierea deportării Tot luni, agenţia germană DPA a relatat că secretarul general al Partidului Social-Democrat german (SPD), Kevin Kühnert, a respins apelurile opoziţiei de a se limita imigraţia din Siria şi Afganistan. În urma atacului, opoziţia germană şi-a intensificat retorica antiimigraţie, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), cerând oprirea imediată a primirii de refugiaţi din Siria şi Afganistan. Social-democratul Kühnert a respins luni această cerere. Multe dintre propunerile lui Merz contravin Legii fundamentale germane, care statuează dreptul la azil, a afirmat el la televiziunea ARD. "Răspunsul nu poate fi să le trântim uşa în faţă oamenilor care fug ei înşişi de islamişti pentru că sunt persecutaţi pentru modul lor de viaţă", a explicat social-democratul. În schimb, trebuie clarificat de ce suspectul, care ar fi trebuit să fie deportat în Bulgaria anul trecut, nu a fost returnat, a spus politicianul social-democrat. Kühnert a spus că, din câte se cunoaşte, Bulgaria era pregătită să îl accepte pe sirian. "Landurile federale sunt responsabile în Germania cu deportările, iar în acest caz ar fi fost vorba de Renania de Nord - Westfalia", a declarat el, referindu-se la landul vestic în care se află oraşul Solingen. Reguli mai dure pentru refugiați Kühnert a mai spus că guvernul - SPD, Verzii şi FDP - lucrează la soluţii pentru a înlesni deportarea celor care comit infracţiuni grave, inclusiv spre Siria şi Afganistan. Mai multă atenţie este necesară în ce priveşte radicalizarea, domeniu în care Germania nu face progrese bune în acest moment, a adăugat el. Opoziţia a continuat luni să facă presiuni pentru modificarea legii azilului. Grupul parlamentar al CDU şi CSU a cerut convocarea unei şedinţe speciale a comisiei pentru afaceri interne, în această săptămână, care să ia în discuţie atacul de la Solingen, a anunţat vicepreşedintele CSU Andrea Lindholz la postul RTL/ntv. În timpul reuniunii, ministrului de interne Nancy Faeser i se va cere să spună ce măsuri are în plan guvernul şi cum intenţionează să îmbunătăţească situaţia de securitate, a subliniat Lindholz.

CPI: Mandat de arestare pentru Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

CPI: Mandat de arestare pentru Putin

CPI: Mandat de arestare pentru Putin. Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, a anunțat vineri instituția într-un comunicat de presă. CPI: Mandat de arestare pentru Putin Putin "este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și cea de transfer ilegal al populației (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă", potrivit CPI. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Lvova-Belova este oficialul rus aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. „Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus a fi responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transfer ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin din 24 februarie 2022. Există motive rezonabile de a crede că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus.", arată CPI în comunicatul citat. Lvova-Belova a adoptat un copil ucrainean "Maria Alekseevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în cadrul președinției Federației Ruse, este presupus a fi responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal al populației (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Există motive rezonabile de a crede că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru aceste crime, pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alte persoane.", a adăugat Curtea. Citește și: Frustrare la Kremlin după ce Ucraina a început să primească avioane de vânătoare de la Slovacia și Polonia: Le vom distruge pe toate În mai 2022, Putin a semnat un decret privind o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse pentru orfanii din Ucraina. Ca urmare a acestui decret, Lvova-Belova a spus că a adoptat un copil ucrainean.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră