sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deportare

3 articole
Internațional

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți. Un număr de 17 state europene au cerut vineri Comisiei Europene reguli care să înlesnească returnarea migranţilor ilegali către ţările lor de origine, potrivit unei scrisori consultate de Reuters şi elaborate înaintea summitului european din 17-18 octombrie, pe agenda căruia ar urma să se regăsească şi problema migraţiei. Uniunea Europeană nu mai vrea migranți Scrisoarea adresată Comisiei Europene este semnată de 14 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv Franţa, Germania şi Italia, şi de trei state nemembre care fac parte din spaţiul Schengen, respectiv Elveţia, Norvegia şi Liechtenstein. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Iniţiativa survine după un şir de alegeri în statele UE dominate de chestiunea migraţiei ilegale şi care au relevat creşterea popularităţii partidelor care cer un control mai strict asupra acestui fenomen. "Mesajul principal cu care suntem toţi de acord este un semnal clar pentru Comisie că avem nevoie de un sistem european de returnări mai strict, cu obligaţii mai clare pentru cei returnaţi şi cu mai puţină interpretare din partea Curţii de Justiţie a UE", a explicat un diplomat al uneia dintre ţările semnatare. Reglementările actuale, loc de interpretări Acestea din urmă consideră că reglementările actuale lasă prea mult loc de interpretări ale judecătorilor europeni în locul guvernelor alese ale statelor membre, adaugă acelaşi diplomat, care a vorbit cu condiţia anonimatului. Comisia Europeană încă nu a comentat asupra scrisorii, dar migraţia este aşteptată să fie o temă principală de dezbateri în campania electorală pentru alegerile legislative ce vor avea loc în Germania în septembrie 2025 şi să domine agenda viitoarei Comisii Europene.

Uniunea Europeană nu mai vrea migranți (sursa: Facebook/European Commission)
Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară (sursa: dw.com)
Internațional

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară

Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară. Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni că va intensifica deportările şi va reduce imigraţia ilegală, în timpul unei vizite în oraşul Solingen, unde vineri trei persoane au fost înjunghiat mortal. Scholz: "Terorism împotriva noastră, a tuturor"" "Acesta este terorism, terorism împotriva noastră, a tuturor", a declarat Scholz după ce a depus o coroană de flori la locul atacului, în memoria victimelor. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Atacul, despre care anchetatorii cred că a fost comis de sirian suspectat de apartenenţă la Statul Islamic, a alimentat tensiunile în Germania în privinţa regulile de azil şi de deportare, precum şi a infracţiunilor cu violenţă, înaintea alegerilor ce vor avea loc în septembrie în trei landuri estice. "Vom face tot ceea ce putem pentru a ne asigura că aceia care nu pot şi nu au permisiunea să stea în Germania sunt repatriaţi şi deportaţi", a spus cancelarul. Sirianul ucigaș din Germania, filieră bulgară El l-a descris pe suspect drept "un caz Dublin", referindu-se la regulamentul UE ce prevede că solicitanţii de azil trebuie să îşi depună cererile în prima ţară membră a UE în care ajung. Potrivit media din Germania, autorităţile plănuiau deportarea sirianului în Bulgaria anul trecut, însă aceasta nu s-a realizat pentru că, atunci când au încercat să o pună în aplicare, bărbatul nu a fost găsit în centrul pentru refugiaţi unde era cazat. Scholz a mai promis luni înăsprirea legislaţiei privind portul armelor letale, la trei zile după atacul cu cuţit de la Solingen, declarându-se convins că un proiect de lege în acest sens va fi aprobat rapid de parlament. Înjunghieri mortale la Solingen Trei persoane au fos ucise şi opt rănite în atacul comis vineri într-o piaţă din centrul oraşului Solingen, în timpul Festivalului Diversităţii, organizat pentru a sărbători 650 de ani de existenţă a localităţii. Poliţia l-a arestat pe presupusul agresor, un sirian de 26 de ani, care, la ordinul unui judecător, a rămas în custodia poliţiei. Parchetul federal a preluat cazul şi îl investighează pe suspect pentru omor şi posibilă apartenenţă la gruparea jihadistă Statul Islamic. Se caută vinovații pentru întârzierea deportării Tot luni, agenţia germană DPA a relatat că secretarul general al Partidului Social-Democrat german (SPD), Kevin Kühnert, a respins apelurile opoziţiei de a se limita imigraţia din Siria şi Afganistan. În urma atacului, opoziţia germană şi-a intensificat retorica antiimigraţie, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), cerând oprirea imediată a primirii de refugiaţi din Siria şi Afganistan. Social-democratul Kühnert a respins luni această cerere. Multe dintre propunerile lui Merz contravin Legii fundamentale germane, care statuează dreptul la azil, a afirmat el la televiziunea ARD. "Răspunsul nu poate fi să le trântim uşa în faţă oamenilor care fug ei înşişi de islamişti pentru că sunt persecutaţi pentru modul lor de viaţă", a explicat social-democratul. În schimb, trebuie clarificat de ce suspectul, care ar fi trebuit să fie deportat în Bulgaria anul trecut, nu a fost returnat, a spus politicianul social-democrat. Kühnert a spus că, din câte se cunoaşte, Bulgaria era pregătită să îl accepte pe sirian. "Landurile federale sunt responsabile în Germania cu deportările, iar în acest caz ar fi fost vorba de Renania de Nord - Westfalia", a declarat el, referindu-se la landul vestic în care se află oraşul Solingen. Reguli mai dure pentru refugiați Kühnert a mai spus că guvernul - SPD, Verzii şi FDP - lucrează la soluţii pentru a înlesni deportarea celor care comit infracţiuni grave, inclusiv spre Siria şi Afganistan. Mai multă atenţie este necesară în ce priveşte radicalizarea, domeniu în care Germania nu face progrese bune în acest moment, a adăugat el. Opoziţia a continuat luni să facă presiuni pentru modificarea legii azilului. Grupul parlamentar al CDU şi CSU a cerut convocarea unei şedinţe speciale a comisiei pentru afaceri interne, în această săptămână, care să ia în discuţie atacul de la Solingen, a anunţat vicepreşedintele CSU Andrea Lindholz la postul RTL/ntv. În timpul reuniunii, ministrului de interne Nancy Faeser i se va cere să spună ce măsuri are în plan guvernul şi cum intenţionează să îmbunătăţească situaţia de securitate, a subliniat Lindholz.

CPI: Mandat de arestare pentru Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

CPI: Mandat de arestare pentru Putin

CPI: Mandat de arestare pentru Putin. Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, a anunțat vineri instituția într-un comunicat de presă. CPI: Mandat de arestare pentru Putin Putin "este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și cea de transfer ilegal al populației (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă", potrivit CPI. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Lvova-Belova este oficialul rus aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. „Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus a fi responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transfer ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin din 24 februarie 2022. Există motive rezonabile de a crede că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus.", arată CPI în comunicatul citat. Lvova-Belova a adoptat un copil ucrainean "Maria Alekseevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în cadrul președinției Federației Ruse, este presupus a fi responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal al populației (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Există motive rezonabile de a crede că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru aceste crime, pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alte persoane.", a adăugat Curtea. Citește și: Frustrare la Kremlin după ce Ucraina a început să primească avioane de vânătoare de la Slovacia și Polonia: Le vom distruge pe toate În mai 2022, Putin a semnat un decret privind o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse pentru orfanii din Ucraina. Ca urmare a acestui decret, Lvova-Belova a spus că a adoptat un copil ucrainean.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră