sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: delta dunarii

10 articole
Investigații

Oamenii apelor Deltei mor de sete

Oamenii apelor Deltei mor de sete. 5,5 milioane de euro, bani împrumutați de România de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, au fost cheltuiți de Apele Române pe construcția unor stații de alimentare cu apă potabilă a locuințelor din Delta Dunării. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Prima stație a fost construită în 2008, iar ultima în 2018. Bani cheltuiți degeaba. Pentru că autoritățile locale și Consiliul Județean Tulcea, condus de pesedistul Horia Teodorescu, nu au alocat fondurile necesare pentru realizarea unei rețele de alimentare cu apă potabilă. Astfel, apa potabilă este un lux pentru cele câteva mii de români care trăiesc în Delta Dunării, înconjurați de apele dulci ale Dunării. La Periprava, apa costă dublu față de București Apa potabilă este un lux în satul Periprava, o localitate din Delta Dunării. Localnicii aduc apa potabilă în bidoane de la Tulcea, cu bărcile rapide ale Navrom. La magazinul din sat, o sticlă de apă plată sau minerală se vinde scump, dublu față de cât plătesc bucureștenii în hipermaket-uri. Citește și: VIDEO Canalul Bîstroe, deschis traficului pentru nave cargo și petroliere maritime. Invazia rusă a dus la suspendarea discuțiilor sub egida ONU despre impactul de mediu asupra Deltei Dunării Criza apei potabile este întâlnită în majoritatea localităților din Delta Dunării. Mii de români, localnici în Delta Dunării, așteaptă de aproape 28 de ani să se bucure de luxul de a avea apa potabilă în propriile locuințe. Prima inițiativă de a construi o rețea de apă potabilă în Delta Dunării a aparținut Guvernului Văcăroiu în anul 1996. HG emisă de Văcăroiu Atunci, s-a emis o Hotărâre de Guvern care prevedea începerea lucrărilor pentru "alimentarea cu apă potabilă a localităților Ceatalchioi, Partizani, Gorgova, Caraorman, Pătlăgeanca, Periprava, Tudor Vladimirescu, C.A. Rosetti, Letea și Sfiștofca din Delta Dunării". Tot atunci, premierul Nicolae Văcăroiu a alocat 800 de milioane lei vechi din fondul de rezervă al guvernului pentru demararea lucrărilor. Zece ani mai târziu, Executivul a contractat un credit de 298,5 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru o serie de investiții, inclusiv pentru "instalarea sistemelor de purificare a apei (stații de captare și tratare a apei potabile - n.r.) în mai multe localități din Delta Dunării", care să asigure accesul populației la apă potabilă. Apele Române, 27 de milioane de lei Întreaga responsabilitate a proiectului a fost plasată Administrației Naționale Apele Române care, după ce a primit banii împrumutați de statul român, s-a ocupat de organizarea licitațiilor pentru contractarea lucrărilor de construcție a stațiilor de captare și tratare a apei potabile. Licitațiile pentru proiectare au fost câștigate de Aquaproiect SA, iar cele pentru construcție, de Deltacons SA, controlată de afaceristul Alexandru Stroie, un apropiat al pesedistului Horia Teodorescu, actualul președinte al Consiliului Județean Tulcea. Valoarea cumulată a contractelor a fost de peste 27 milioane lei, echivalentul a 5,5 milioane euro. Între timp, firma Deltacons a intrat în faliment. Stații recepționate între 2008 și 2018 Administrația Națională Apele Române (ANAR) a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că stațiile de apă din localitățile Partizani și Gorgova au fost recepționate în decembrie 2008. Stația din localitatea Tudor Vladimirescu, în anul 2012, iar cele din Ceatalchioi, Caraorman, Pătlăgeanca și Periprava, în iunie 2018. În plus, ANAR a mai transmis că proiectul derulat de Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral prevedea doar execuția alimentărilor cu apă, nu și racordarea la rețeaua de apă: "Sursa de finanțare a fost temeinic accesată și utilizată pentru asigurarea primului pas, respectiv realizarea a stațiilor de alimentare cu apă, ulterior fiind necesar a se realiza și racordarea acestora la rețeaua de apă, de către instituțiile abilitate". Primăriile au preluat investiția Șase din cele șapte stații de apă potabilă au fost predate ulterior administrațiilor locale de către Administrația Națională Apele Române. O situație aparte o reprezintă stația de apă potabilă din Periprava, un sat de graniță ce aparține de comuna C.A. Rosetti. Aici, pe un teren de câțiva zeci de metri pătrați au fost amplasate trei containere și s-a construit o clădire în care se captează apa potabilă. Pe unul dintre containere este amplasată o pancartă pe care este scris numele proiectului finanțat din banii împrumutați de la BDCE. Stația de tratare a apei de la Periprava nu are apă (sursa: Petru Zoltan) Periprava, no man's land "Alimentarea cu apă a localității Periprava a fost construită pe un teren al primăriei (cu acordul acesteia), dar după recepționarea lucrărilor, nu s-a putut intabula lucrarea deoarece primăria nu și-a dat acordul. În prezent, s-au reluat demersurile cu primăria în vederea intabulării, ulterior urmând predarea către aceasta a alimentării cu apă", se menționează în răspunsul transmis de Apele Române. Antonel Pocora a câștigat alegerile în comuna C.A. Rosetti în urmă cu patru ani pe listele PSD. Deși este considerat de președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, unul dintre cei mai buni primari social-democrați, nu și-a bătut prea mult capul cu stația de apă. Întrebat de către DeFapt.ro de ce nu a preluat stația de apă de la Apele Române, Antonel Pocora a aruncat vina pe fostul primar. "S-a opus, probabil, fostul primar. În 2018 era un alt primar. Din ce știu eu a refuzat preluarea stației pentru că nu avea cu cine să o întrețină, nu avea oameni, mă rog", a declarat primarul. Se așteaptă salvarea de la CJ Tulcea Primarul Antonel Pocora a adăugat că problema cu apa potabilă a fost preluată de Aquaserv, compania Consiliului Local Tulcea, în care deține 10% din acțiuni și Consiliul Județean Tulcea. "Între timp, am intrat în Asociația Apă Canal la nivel județean. Prin asociație se implementează un proiect de reabilitarea a rețelor de apă. Noi suntem prinși în acel proiect, dar se ocupă Aquaserv Tulcea", a spus primarul. Tot pesedistul Antonel Pocora a explicat de ce a fost tergiversată preluarea stației de apă plătită de statul român cu bani împrumutați. "Noi, în situația în care nu aveam, nu aveam de ce să o preluăm. Să o preluăm ca să ce să facem cu ea? Știți ce înseamnă să dai drumul la o stație de apă? Înseamnă personal calificat pe care noi nu îl avem. Având în vedere că noi nu aveam capacitatea să gestionăm acea stație de apă, am așteptat proiectul mare în care operatorul regional va prelua stația", a menționat primarul. Oamenii apelor Deltei mor de sete Dar de la județ i s-a promis că localnicii din comuna C.A. Rosetti vor avea apă potabilă la un an după ce vor începe lucrările. Până atunci, trebuie să primească în custodie stația de apă de la Apele Române, apoi să o predea către Aquaserv. Întrebat dacă el are apă potabilă, primarul Antonel Pocora a spus că are apă potabilă așa cum are toată lumea. "Noi ne folosim de niște ochiuri din zonă în care există apă dulce și ne aprovizionăm cu găleata. De unde să am apă, nu are nimeni apă potabilă. Să sperăm că va veni, totuși, apa", a spus râzând primarul.

Oamenii apelor Deltei mor de sete (sursa: Petru Zoltan)
Șeful APIA, demis pentru că a tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Șeful APIA, demis tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu

Șeful APIA, Ionuț Lupu, a fost demis, în această seară, de ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, pentru că a tăiat subvențiile dubioase, pentru stuf, de milioane de euro, de care beneficiau firmele familiei baronului Paul Stănescu. Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Oficial Barbu l-ar fi demis pe Lupu „din cauza întârzierii plăţilor către fermieri şi a blocajului din sistem”. Presa a scris încă din 2023 că firmele baronului Paul Stănescu, secretar general al PSD și susținător politic al ministrului Agriculturii, încasează banii care ar trebui accesați de locuitorii Deltei Dunării. Șeful APIA, demis pentru că a tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu „Miza numirii lui Florin Barbu, zis «Busi», în fruntea ministerului Agriculturii: familia secretarului general PSD Paul Stănescu, protectorul lui «Busi», este acționară la al doilea mare beneficiar de subvenții agricole. Florin Barbu a fost omul de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum face parte din gruparea Paul Stănescu. Presa scrie că ar fi nepotul liderului PSD”, arăta DeFapt.ro încă din iunie 2023. „Un român născut la Cluj și plecat la sfârșitul anilor 80 la studii în Germania, fiul lui Paul Stănescu, și doi preoți, ajung împreună în două firme care controlează aproape tot stuful din Deltă. Firmele au cerut deja de la APIA subvenții. Este vorba despre zone de 36.000 de hectare, potrivit șefului APIA Tulcea. O suprafață uriașă, la care majoritatea agricultorilor nici nu îndrăznesc să viseze”, relata Pro TV, în octombrie 2023. „Un tun de 5 milioane de euro, la un pas să fie aprobat de instituțiile statului. Printre beneficiari se numără nimeni altul decât fiul liderului PSD Paul Stănescu. Concret, două firme cu care acesta are legături strânse au cerut subvenție pentru recoltarea stufului din Delta Dunării. O premieră în agricultură, făcută posibilă prin concursul Parlamentului, ministerului Agriculturii și altor instituții. Toate și-au dat mâna pentru a băga milioane de euro în buzunarele unor băieți deștepți. Acum întreaga procedură este verifică de Agenția pentru Plăți în Agricultură, dar și de comisia europeană”, arăta Digi 24, la 16 ianuarie. Ministrul PSD Florin Barbu a fost cel care a promovat o modificare legislativă ce transformă terenurile din Deltă în pășuni pentru care se pot primi subvenții, conform unei anchete „România, te iubesc!”. „Agenția pentru Plăți în Agricultură a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro în afacerea legată de stuful din Delta Dunării, cerută de firme care erau controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu și un fost consilier al senatorului social-democrat”, scria, la 19 ianuarie 2024, Hotnews. Însă, tot în ianuarie, a început contraofensiva celor vizați de anchete. „Cele două firme pe care Lupu a pus ochii au primit avizul Centrului Judeţean Tulcea din cadrul Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură, însă banii au fost blocați. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul altor firme, care se ocupă tot cu recoltatul stufărișului și pentru care APIA a livrat subvențiile”, susținea un site apropiat PSD, stiripesurse.ro, la 29 ianuarie. Trei săptămâni mai târziu, Ionuț Lupu a fost demis.

Ilustrul cercetător pesedist plătit cu un salariu uriaș: Marian Tudor (foto centru)
Eveniment

Ilustrul cercetător pesedist plătit cu un salariu uriaș

Ilustrul cercetător pesedist plătit cu un salariu uriaș pentru meritele sale științifice: Marian Tudor, director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunarii” (I.N.C.D.D.D. Tulcea), a câștigat, în anul fiscal 2019, puțin sub 540.000 de lei. El a fost plătit ca: director al institutului - 221.000 de lei, brut - „expert proiect” - 256.000 de lei - și membru în consiliul de administrație al INCDD, încă 49.000 de lei, brut. Citește și: Câte zeci de institute de cercetare finanțează România de la buget: activitate obscură, sursă de sinecuri în CA-uri. Salariu uriaș al directorului institutului pentru silvicultură În medie, lunar, el a câștigat 45.000 de lei pe lună, brut. Marian Tudor era, la acel moment, și consilier municipal PSD. INCDD avea, potrivit bugetului pe 2022, 124 de angajați, salariul mediu fiind 12.911 de lei. Bugetul INCDD era puțin sub 20 de milioane de lei, din care aproape 16 milioane de lei erau salariile. Marian Tudor Ilustrul cercetător pesedist plătit cu un salariu uriaș Soția sa lucrează la același institut de cercetare și, în anul fiscal 2019, a câștigat 168.000 de lei, brut, de la același institut. Firma lui Marian Tudor, Tudomar SRI, care oferă servicii de curățeni, i-a mai adus dividende de 75.000 de lei. În anul fiscal 2022, veniturile din familia Marian Tudor s-au mai echlibrat în favoarea soției: el a luat de la INCDD circa 322.000 de lei, iar ea - 201.000 lei. Cei doi dețin o avere consistentă: trei apartamente - dintre care unul în București - și o casă de vacanță, plus numeroase terenuri, printre care 4,72 hectare în intravilanul comunei Nufăru, nu departe de Tulcea, și 0,28 hectare chiar în Tulcea. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Directorul INCDD a făcut facultatea de biologie la Universitatea Ovidius din Constanța, unde și-a luat și dooctoratul.

Școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni sunt ruine Foto: Info Sud Est
Eveniment

Școlile renovate cu banii europeni sunt ruine

Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul denumit ITI Delta Dunării sunt ruine, scrie, azi, Info Sud-Est. Citește și: Baronul PSD de Tulcea face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează. Conflict de interese evident, ANI nu-l deranjează pe baron ITI Delta Dunării este denumirea programului european de „Investiții Teritoriale Integrate”, iar banii au fost gestionați de facto Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, scria tot Info Sud-Est acum doi ani. Azi, această publicație arată ce dezastru a rămas în urma puținelor investiții demarate în Deltă. Școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni sunt ruine „O treime din școlile, grădinițele și căminele culturale care ar fi trebuit să fie renovate, dotate sau construite de la zero cu bani europeni din ITI Delta Dunării sunt ruine, nefinalizate, nu sunt construite deloc sau nu au fost date în folosință pentru că nu au încă dotările necesare. În toate cazurile termenele asumate în contractele cu UE au fost depășite. În multe situații durează peste 5 ani pentru ca o clădire publică cu o suprafață între 200 și 500 de mp (școală, grădiniță, cămin) să fie renovată. În alte cazuri, peste 7 ani. Am găsit inclusiv o situație în care o primărie a construit mai repede o școală de la zero decât a renovat un cămin”, arată Info Sud-Est. În februarie 2021, aceeași publicație scria că: „Teodorescu și oamenii din jurul lui au beneficiat de banii ITI DD. Compania baronului PSD a obținut fonduri pentru o unitate turistică, dar la adresa pensiunii funcționează o clinică medicală deținută de protejata sa, deputatul PSD Mirela Furtună, care în ultimii ani a agonisit o avere considerabilă. Deși mecanismul ITI DD era destinat «cu prioritate» pentru Delta Dunării, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, în decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiți mai puțini bani decât în renovarea bisericilor. Fostul ministru Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul în România, recunoaște că există ”anumite blocaje și chiar abateri de la strategia ITI DD”, iar unele proiecte sunt mult întârziate”. Județ în ruină, baronul și iubita, foarte bogați DeFapt a scris că baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Datele sunt sintetizate pe site-ul sicap.ai și de aici se poate constata că toate contractele au fost acordate prin „procedură simplificată”. Citește și: Averea uriașă a unei obscure deputate PSD: cu doi angajați a făcut profit de două milioane de lei, rata profitabilității – 63%. Deputata este „mama copilului” președintelui CJ Tulcea Deputata PSD Mirela Furtună, pe care Horia Teodorescu o definește drept „mama copilului său”, este și ea beneficiară a unei averi consistente, precum și a unor contracte cu statul.

Averea uriașă a unei obscure deputate PSD, Mirela Furtună Foto: Facebook
Eveniment

Averea uriașă a unei obscure deputate PSD

Averea uriașă a unei obscure și controversate deputate PSD din Tulcea, Mirela Furtună: cu doar doi angajați a făcut un profit de două milioane de lei la una din firmele ei, rata profitabilității fiind de 66%. Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Tedorescu (PSD), o definește pe Furtună ca fiind „mama copilului meu”. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE Horia Teodorescu este născut în 1958, Mirela Furtună, în 1980. Furtună a fost consilieră la cabinetul său, când Teodorescu era președintele CJ Tulcea. Horia Teodorescu, președinte PSD al CJ Tulcea Averea uriașă a unei obscure deputate PSD Declarația de avere a lui Furtună arată că, în anul fiscal 2022 a încasat dividende de 1,67 milioane de lei de la Delta Genetics SRL. Potrivit datelor de pe listafirme.ro, firma nu a avut activitate din 2012 în 2020. În 2021, când Furtună era deputat PSD, înflorește brusc: cu doar doi angajați are o cifră de afaceri de 4,5 milioane de lei și un profit de 2,7 milioane de lei, adică atinge o uriașă rată de profitabilitate, de 60%. În 2022, tot cu doi angajați, are o cifră de afaceri de 3,1 milioane de lei și un profit de peste 1,9 milioande lei, adică are o rată de profitabilitate de circa 63%. În declarația de interese a deputatei Furtună este declarat un contract cu statul, respectiv Direcția de Sănătate Publică Tulcea, a acestei firme, în valoare de 204.000 lei în 2022 și 548.000 lei în 2021. Furtună mai este acționară la o firmă, SC Lucas Medical Center, care a avut contracte cu CNAS Tulcea în valoare totatlă de peste 1,2 milioane de lei. Ca și Delta Genetics, și această firmă a înflorit din 2020. Cu cinci angajați, a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 2,2 milioane de lei și un profit de 1,372 milioan lei, adică circa 60% rată de profitabilitate. Antena 3 scria în octombrie 2020 că Furtună, „mama copilului” baronului PSD de Tulcea Horia Teodorescu a făcut o avere impresionantă dintr-un simplu salariu de bugetar, cu care întreținea și un copil - în declarația de avere nu figurează o pensie alimentară. „Prosperitatea deputatului Mirela Furtună pare să meargă mână în mână cu funcţiile înalte. Cu indemnizaţia de parlamentar drept singura sursă de venit indicată, ea a agonisit 3 terenuri în Tulcea, unul în Bucureşti, 2 apartamente şi o casă”, arăta Antena 3. Postul controlat de Dan Voiculescu nu menționează și faptul că, în 2018, și-a cumpărat un Land Rover. Mirela Furtună, alături de Ciolacu Foto: Facebook „Dacă acum mulți ani când eram mică, le ziceam tuturor...” În ianuarie 2015, Agenția Națională de Integritate anunța: „Agenția Națională de Integritate a constatat existența stării de incompatibilitate în cazul lui FURTUNĂ MIRELA, consilier al Președintelui Consiliului Județean Tulcea, întrucât, în luna ianuarie 2013, societatea comercială în cadrul căreia persoana evaluată deține calitatea de asociat unic și administrator a încheiat un contract de lucrări, în valoare de 76.960,48 Lei, cu Consiliul Județean Tulcea (...) Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază”. Însă ANI nu a comunicar cum s-a încheiat evaluarea. Foto: captură video Mirela Furtună scrie în CV-ul ei că ar fi absolvit, la 27 de ani, facultatea de istorie a Universității Ovidius din Constanța. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie În 2016, PressOne a intrat în posesia documentului în care Mirela Furtună povestea cum își dorea „de mică” să ajungă în Parlament: „Dacă acum mulți ani când eram mică, le ziceam tuturor că voi ajunge într-o zi în Parlamentul României (în condițiile în care era foarte greu în locul în care m-am născut, respectiv Tulcea, un oraș izolat și cu puține șanse de a accede), acum când am ajuns (ocupând funcția de consilier parlamentar), vreau mai mult și mi-aș dori să schimb Parlamentul României cu cel European”, povestea Furtună.

Numărul turiştilor din Deltă a scăzut cu 20% Foto: Facebook
Mediu

Numărul turiştilor din Deltă a scăzut cu 20

Numărul turiştilor din Deltă a scăzut cu circa 20% în acest sezon, a arătat Daniel Iluşcă, preşedintele Asociaţiei Patronale în Turism Delta Dunării (APTDD). Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase El a propus ca membrii Guvernului să-și facă vacanțele aici, pentru a promova această destinație. Ultimul concediu, mediatizat de presă, al premierului Ciolacu a fost în Dubai, alături de Sorin Grindeanu și Laura Vicol, la 1 decembrie, de Ziua Națională a României. Numărul turiştilor din Deltă a scăzut cu 20% „Gradul de ocupare nu e cel dorit. August şi septembrie sunt luni bune pentru Deltă, indiferent de situaţie, dar pot spune că e o scădere cu până la 20% faţă de anii precedenţi. Dacă vorbim de rezultatul financiar, trebuie să ţinem cont că au crescut costurile cu energia, alimentele, combustibilul, cu salariile, dar am păstrat tarifele de anul trecut, iar profitul nici nu mai există. Suntem însă optimişti că am putea prelungi acest sezon turistic", a afirmat preşedintele APTDD. Iluşcă a remarcat şi faptul că vizitatorii Deltei sunt mai atenţi cu banii cheltuiţi în destinaţiile de vacanţă. "Turiştii nu mai cheltuie la fel de mult ca în anii trecuţi. Dacă într-un sejur făceau zilnic câte o excursie, acum fac în tot sejurul o singură excursie. Dacă înainte luau mic dejun, prânz, cină, acum iau doar cina, să spunem, sau mănâncă un fel la prânz şi unul, la cină. Dacă înainte, la complex, opreau 20 de rapide, acum opresc cinci. Lucrurile s-au diminuat mult şi se vede din fluxul de ambarcaţiuni pe care le întâlneşti pe canale şi lacuri", a mai spus preşedintele APTDD, Daniel Iluşcă. În opinia lui, una dintre soluţiile pentru a salva turismul din Deltă ar fi ca guvernanţii să-şi petreacă vacanţa în Rezervaţie. "Să facă membrii Guvernului concediile în Deltă, ar fi un exemplu. Decât să-l facă undeva în extern, să vină cu familiile, să guste şi să simtă frumuseţile Deltei şi posibilităţile care există aici de petrecere a timpului liber. E un exemplu poate simplu, dar e o formă de a încuraja turismul. E cea mai bună publicitate", a menţionat preşedintele Daniel Iluşcă.

Braconajul piscicol în Deltă, fără oprire (sursa: Facebook/Poliția de Frontieră Română)
Mediu

Braconajul piscicol în Deltă, fără oprire

Braconajul piscicol în Deltă, fără oprire. Poliţiştii de frontieră, independent sau în cooperare cu lucrători din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, au descoperit, în perioada 1-6 mai, 278 kilograme de peşte, de diferite specii, provenit din pescuit ilegal, în cadrul acţiunilor de prevenire şi combatere a braconajului piscicol în Delta Dunării. Braconajul piscicol în Deltă, fără oprire Potrivit unui comunicat al Poliţiei de Frontieră, 29 exemplare de sturion au fost redate mediului natural, iar poliţiştii au întocmit 12 dosare penale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În perioada de referinţă, au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor, 480 metri plase monofilament, 1.811 metri plase pescuit comercial în valoare de 10.650 lei, 280 metri setcă în valoare de 1.400 lei, şapte vintire în valoare de 1.500 lei, trei ambarcaţiuni în valoare de 14.500 lei, trei motoare barcă în valoare de 29.000 lei, două autovehicule în valoare de 52.000 lei, un rezervor benzină în valoare de 300 lei. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni la regimul braconajului piscicol, sub coordonarea Parchetului de pe Lângă Judecătoria Tulcea.

Banii pentru studii despre Bîstroe, necheltuiți (sursa: defapt.ro)
Mediu

Banii pentru studii despre Bîstroe, necheltuiți

Banii pentru studii despre Bîstroe, necheltuiți. Mălin Mușatescu, fost guvernator al Rezervației Deltei Dunării (2017 - 2019) acuză un talmeș-balmeș greu de înțeles în Ministerul Mediului, din cauza căruia s-ar fi pierdut finanțări importante pentru realizarea de studii de impact. Banii pentru studii despre Bîstroe, necheltuiți Mușatescu spune că studiile ar fi acoperit impactul mai multor activități umane în arii protejate din România, dar că cei mai mulți bani erau destinați studiilor de impact referitoare la canalul Bîstroe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Banii au fost dați de premierul Ponta prin HG (Hotărâre de Guvern - n.r.) Ministerului Mediului, dar la scurtă vreme după aceea, ministerului i-a fost schimbat numele și banii nu au mai putut fi folosiți pe acea HG. Iar Mediul nu a făcut nimic pentru a atrage atenția", a spus fostul guvernator în Deltei, în exclusivitate pentru Defapt.ro. Citește și: VIDEO „Extratereștri” deasupra Kievului: o explozie de origine necunoscută, dar cu siguranță nu militară, a provocat un fenomen puternic luminos deasupra capitalei ucrainene

Dinescu, zvonistică antiamericană Foto: Facebook
Eveniment

Dinescu, zvonistică antiamericană

Poetul Mircea Dinescu, distribuie, pe pagina sa de Facebook, zvonistică antiamericană și propagandă pro-rusă. „Se prefigurează o bază militară americană în Rezervația de Îngeri din Delta Dunării. Doamne, cu ce ți-am greșit!?”, se intitulează un videoclip difuzat, ieri, pe această rețea socială. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În decembrie 2022, presa anunța că jurnalistul Ionuț Cristache, realizatorul podcastului EVZ Play va face echipă cu Mircea Dinescu, într-o nouă emisiune la Prima News. Dinescu, zvonistică antiamericană „Dacă zvonul care se aude că-n Deltă va fi plantată o cazarmă americană, o zonă din asta de...care să înlocuiască rezervația de pelicani cu o rezervație de avioane și de tancuri, înseamnă că noi ne punem singuri capul pe butuc”, a spus Dinescu. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe În ianuarie, el a preluat propaganda distribuită de Antena 3 despre preoții români din Ucraina care ar fi asaltați de serviciile de securitate ale Kievului. „În ciuda faptului că e rudă îndepărtată cu Iisus Hristos, Volodimir Zelenski disprețuiește creștinismul, închipuindu-și că Mântuitorul îi face o concurență neloială pe scena lumii, șubrezindu-i narcisismul apocaliptic și visceral cu o armă miraculoasă pe care nu o au în rastel nici Putin nici Joe Biden: dragostea față de aproapele. Vîlvătaia de pe turla Bisericii Ortodoxe Românești din Ucraina vestește ieșirea actorului din Istorie, căci cine îndrăznește să ridice mîna împotriva Sfântului ocrotitor al copiilor abandonați, Mihail Jar, starețul Mânăstirii Bănceni, pe jar și pe cenușă se va sfîrși. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a scris Dinescu într-o gazetă locală.

Guvernatorul Deltei nu știe nimic despre adâncirea Bâstroe Foto: Captură video
Eveniment

Guvernatorul Deltei nu știe nimic despre adâncirea Bâstroe

Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov, a declarat, la Digi 24, că nu știe nimic despre adâncirea canalului Bâstroe: „Am urmărit cu angajații proprii, aceste lucrări au fost sporadice”. El nu exclude ca asemenea lucrări să se fi desfășurat în zone pe care nu le putea observa, dar arătat că pentru a se disloca volume atât de mari de aluviuni încât să se adâncească șenalul respectiv ar fi fost nevoie de barje care să le transporte. Guvernatorul Deltei nu știe nimic despre adâncirea Bâstroe „Aceste barje nu s-au observat. Ca timp, lucrările au fost de durată foarte scurtă", a subliniat Marinov, la Digi 24. Demnitarul a afirmat că până azi nu știa nimic despre acest scandal. „Despre lucrările care fac subiectul discuțiilor de azi, respectiv lucrări de adâncire, nu avem niciun fel de informații, nici recente, nici din anii trecuți. Pentru prima oară aud acum că au avut loc lucrări de adâncire. Noi cunoșteam că sunt lucrări pentru a menține adâncimile șenaului lor așa cum se întâmpla când existau astfel de probleme. Anul trecut cotele apelor Dunării au fost extrem de scăzute, s-au impus lucrări de mentenanță pe șenalul respectiv. Din informările pe care le am și din ce am urmărit cu angajații proprii, pot spune că aceste lucrări au fost sporadice, nu au durat mai mult de 24 – 48 de ore și s-au desfășurat pe distanțe foarte scurte. Asta cunoaștem noi", a spus Marinov. Impactul asupra mediului, doar după ce se va ști ce lucrări s-au făcut Însă el a punctat capacitatea limitată de a supraveghea canalul Bâstroe: „Au fost observate doar acele lucrări de întreținere pentru că ce putem noi vedea e doar pe Brațul Chilia. Ce se întâmplă pe Bâstroe de la confluența canalului cu Chilia până la vărsarea în mare e imposibil să putem vedea. Dacă lucrurile se confirmă, nu e nimic normal și încalcă orice prevedere a convențiilor internaționale la care suntem parte, dar să așteptăm să vedem dacă aceste lucruri se confirmă sau nu”. Guvernatorul a spus că, evident, lucrările au impact asupra mediului, dar cât de mare ar fi acesta nu poate fi clar în absența unor studii: „Ceea ce se întâmplă, felul în care influențează biodiversitatea și ecosistemele din Delta Dunării putem afla doar în baza unor studii extrem de elaborate. Cu siguranță implicații sunt. Nefiindu-ne prezentat niciun fel de proiect asupra căruia să ne dăm o părere, nu avem ce comenta pe acest aspect". Puteți citi și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră