sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deficit excesiv

5 articole
Eveniment

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul prezentat la 10 octombrie 2024. Citește și: Eșecul autostrăzilor promise de Grindeanu: „Nimic pe Sibiu-Pitești”, „Doar 10 kilometri pe A7 Ploiești-Mizil, poate”, nimic pe Mizil-Buzău Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles. Pe de altă parte, din cauza deficitului excesiv, Comisia Europeană era să adopte măsura dură a suspendării plăților, dar a renunțat la 24 iulie 2024. „De la înființarea programului de redresare și reziliență, a existat un singur caz relevant pentru aplicarea articolului 10 din Regulamentul RRF. La 19 iunie 2024, Comisia a propus o decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE ca urmare a faptului că România nu a întreprins acțiuni eficiente ca răspuns la o recomandare formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, și anume o recomandare în temeiul procedurii de deficit excesiv din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Recomandarea în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE a fost adoptată de Consiliu la 18 iunie 2021 și recomanda României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024. În 2023, se considera că UE se afla încă într-o situație de recesiune economică gravă pentru UE în ansamblu, clauza generală de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere fiind încă activată. Din acest motiv, Comisia nu a propus suspendarea angajamentelor sau a plăților din fondurile UE către România după ce Consiliul a adoptat decizia în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE la 26 iulie 2024”, se arată în raportul Comisiei.

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Foto: stiripesurse.ro
Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB

Deficitul bugetar la 11 luni, adică în perioada ianuarie - noiembrie 2023, a explodat la 4,64% din PIB, față de 4,19% în perioada similară din 2022. Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 se încheiase cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB „La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB (...) Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, spunea ministrul de Finanțe Marcel Boloș, în septembrie. Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că Guvernul a cheltuit aproape 2% din PIB pe plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 miliarde lei (1,9% din PIB), cu 2,88 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 11% față de primele 11 luni din 2022, deși rata inflației s-a temperat la doar 6,7% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 538,5 mld lei și au crescut în termeni nominali cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 33,9% din PIB la 34,0% din PIB. Citește și: Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 mld lei, cu 2,88 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6%.

Dezinformare Ciolacu-Boloș, demontată de un document al Finanțelor Foto: Facebook
Politică

Dezinformare Ciolacu-Boloș, demontată document

O dezinformare Ciolacu-Boloș, folosită ca pretext pentru creșterea taxelor și impozitelor, este demontată de un document intern al Finanțelor, în care se prezintă calendarul declanțării procedurii de deficit excesiv și se concluzionează: „Decizia de suspendare a fondurilor europene nu va deveni efectivă până la începutul anului 2025”. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă În documentul obținut de DeFapt.ro, elaborat de ministerul de Finanțe, condus chiar de Marcel Boloș, se arată că și termenul acesta, „începutul anului 2025”, poate fi considerabil amânat „din cauza obligației de a informa Parlamentul European cu privire la astfel de suspendări”. „Acesta a fost cazul Spaniei și Portugaliei în 2016, când întârzierea a fost de așa natură încât au fost implementate măsuri eficiente de către aceste state înainte ca Comisia să poată propune suspendarea fondurilor UE”, se explică în acest document. Dezinformare Ciolacu-Boloș, demontată de un document al Finanțelor Iată calendarul sancționării României pentru deficit excesiv: 15 noiembrie 2023: Rectificare bugetară. „Exista un risc ca, odată cu rectificarea bugetară, publicarea deficitului prognozat (actualizat) pentru 2023, care va reflecta o deviație semnificativă față de ținta inițială, poate constitui o baza pentru COM de a accelera PDE la începutul anului 2024”, arată nota. 3-4 iunie 2024: Recomandările specifice de țară (RST) ale Consiliului UE. „În primăvara anului 2024, COM va întreprinde o evaluare măsurilor eficiente implementate de RO (...) Pe baza informațiilor disponibile în prezent, pare puțin probabil ca România să îndeplinească vreunul dintre aceste obiective (...) În cazul în care în primăvara anului 2024 COM constată no effective action, aceasta recomandă Consiliului UE să adopte o decizie privind no effective action în temeiul art. 126 alin (8) TFUE, urmată de o nouă recomandare în temeiul art. 126 alin (7) din TFUE, care să înlocuiască recomandarea existentă. Ca parte a recomandării revizuite, României i se va acorda un termen între trei și șase luni pentru a prezenta un raport privind acțiunile întreprinse ca răspuns la noua recomandare de la articolul 126(7).Un scenariu probabil este ca recomandarea revizuită de la art.126 (7) să amâne termenul limită pentru corectarea deficitului excesiv și să stabilească noi ținte de deficit mai fezabile (pentru 2024-25)”. Octombrie/noiembrie 2024: „Dacă un stat membru persistă să nu pună în practică recomandările Consiliului, Comisia este obligată să propună Consiliului suspendarea totală sau parțială a angajamentelor/plăților din cadrul MRR” Cum au scăpat Spania și Portugalia În finalul documentului, se arată că: „În cazul în care măsurile efective nu vor fi specificate și implementate până în termenul acordat de max 6 luni, se poate anticipa că totuși decizia de suspendare a fondurilor europene nu va deveni efectivă până la începutul anului 2025. După adoptarea deciziei Consiliului cf. art.126 (8), propunerea COM de suspendare a MRR și a altor fonduri UE poate fi înaintată cu o întârziere considerabilă, din cauza obligației de a informa Parlamentul European cu privire la astfel de suspendări. Acesta a fost cazul Spaniei și Portugaliei în 2016, când întârzierea a fost de așa natură încât au fost implementate măsuri eficiente de către aceste state înainte ca Comisia să poată propune suspendarea fondurilor UE”. „Suspendarea angajamentelor” va fi cuantificată la maximum 25% din angajamente sau 0,25% din PIB-ul nominal. Nivelul suspendării angajamentelor/plăților care urmează să fie impuse trebuie să țină seama de circumstanțele economice și sociale ale statului membru în cauză, în special de nivelul șomajului, nivelul de sărăcie sau excluziunea socială în comparație cu media UE și impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză, mai arată experții Finanțelor. Minciuna lui Ciolacu: „Automat va duce la blocarea fondurilor europene” Aceste informații vin în contradicție cu declarațiile făcute de premierul Ciolacu și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. „„România va ajunge la un deficit mai mare decât deficitul de anul trecut, de peste 6,2% dacă România nu ia măsuri. Automat va duce la blocarea fondurilor europene”, spunea Ciolacu, în august 2023. După cum arată Finanțele, nici nu se pune problema unei blocări „automate”. Presa a publicat, recent, o dispută între Marcel Boloș și europarlamentarul Rareș Bogdan, în care ministrul de Finanțe susținea - în fața liderilor coaliției - că fondurile europene se vor bloca la 1 decembrie 2023. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Rareș Bogdan către Boloș: „ Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!” „Marcel Boloș: De trei zile nu dorm, speram ca luna septembrie să nu o închid pe deficit! Am un minus de 7,5 miliarde de lei la încasare pe luna septembrie. O să opresc toate plăţile până la finalul anului, pentru că o să ni se suspende fondurile europene de la 1 decembrie! Rareș Bogdan: Marcele, te rog frumos, nu suntem la televizor aici. Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați! E o întreagă procedură aici, supravegherea ar începe peste 9 luni, nu ne taie nimeni fondurile! Nicidecum nu se suspendă pe loc!”, relatează Antena 3 discuția.

Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, spune Corina Crețu către Boloș și Ciolacu Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Nu există pericolul suspendării fondurilor europene

Fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar Pro România, îi face mincinoși pe Ciolacu și Boloș: „Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează”, a declarat ea pentru Agerpres. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Afirmația ei vine în flagrantă contradicție cu declarațiile premierului Marcel Ciolacu și a ministrului de Finanțe Marcel Boloș, care au spus că dacă România nu crește taxele și impozitele pentru a reduce deficitul bugetar va pierde fonduri UE de zeci de miliarde de euro. Ciolacu sperie electoratul cu „blocarea fondurilor europene” „România va ajunge la un deficit mai mare decât deficitul de anul trecut, de peste 6,2% dacă România nu ia măsuri. Automat va duce la blocarea fondurilor europene, la costuri mult mai mari de împrumut pentru acoperirea deficitului și, cum e și normal, va duce mult mai devreme decât alegerile din 2024, la instabilitate politică”, afirma Ciolacu, în 7 august 2023. „Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, a arătat și Boloș, în septembrie 2023, susținând că s-ar suspenda sume în valoare totală de 75 de miliarde de euro. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Acum, Corina Crețu explică de ce această amenințare este falsă. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene „În privinţa posibilităţii suspendării fondurilor structurale, prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează", a declarat Corina Creţu. Europarlamentarul a spus că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru un deficit bugetar mai mare faţă de România, ca urmare a sprijinului oferit Ucrainei de la începerea războiului. „România a arătat solidaritate faţă de Ucraina, de la declanşarea războiului, iar după estimările făcute, ajutorul oferit Ucrainei depăşeşte 3,5% din deficitul bugetar. De asemenea, exportul de grâne din Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate care dă acces produselor ucrainene la piaţa internă fără respectarea standardelor europene au grevat fermierii români şi a adus prejudicii sectorului agricol român. Comisia Europeană a arătat flexibilitate pentru alegerea măsurilor de atingere a obiectivelor fiscale de către România, îngrijorarea CE fiind determinată de gradul excesiv de îndatorare care a depăşit 50% din PIB", a susţinut Creţu. Parlamentarul european a subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea modului de colectare a taxelor având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, potrivit Eurostat.

România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Economie

România nu bani PNRR fără reforma pensiilor speciale

Avertismentul lui Marcel Boloș, ministrul PNL de Finanțe: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare. Același blocaj ar apare fără reforma sistemului public de pensii și reforma privind guvernanţa companiilor de stat, arată el, într-o postare pe Facebook. România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale „Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. „Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor. Marcel Boloş consideră că gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv şi pledează pentru practici prudente de gestionare a datoriilor, precum optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. România are nevoie de investiții „Trebuie să ne concentrăm pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, încurajarea inovaţiei şi antreprenoriatului şi atragerea investiţiilor atât interne, cât şi străine. Mai mult, gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv. Este nevoie de practici prudente de gestionare a datoriilor, cum ar fi optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul de Interne a discutat cu Patriarhul Daniel să schimbe rânduiala bisericească pentru înmormântarea unui interlop. Este vorba despre celebrul caz „Emi Pian” Dacă dăm dovadă de responsabilitate fiscală, ne putem consolida credibilitatea în cadrul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces la sprijin financiar suplimentar şi noi oportunităţi de investiţii. În tot acest proces, aşa cum precizează şi BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin cele două exerciţii bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbţie se suprapun şi în anul 2023) are o importanţă majoră. Cel mai bun exemplu este anul trecut, când investiţiile în infrastructură, în cercetare şi inovare şi sprijinul pentru IMM-uri nu numai că au stimulat activitatea economică, dar au schimbat vieţi de-a dreptul”, a mai afirmat demnitarul liberal.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră