sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: datorii

65 articole
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Încă un spital de stat în faliment Foto: Brasov.net
Firmele cuplului Andra - Măruță, datorii enorme (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Firmele cuplului Andra - Măruță, datorii enorme

Firmele cuplului Andra - Măruță, datorii enorme. Soții Andra și Cătălin Măruță au împreună patru firme extrem de profitabile. În același timp, firmele aveau datorii uriașe la finalul anului fiscal 2022. Firmele cuplului Andra - Măruță, datorii enorme Plan B Music SRL, în care Cătălin Măruță deține 20% din părțile sociale și Andra, 80%, avea la finalul lui 2022 și datorii de 3,1 milioane de lei. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Ocean Music SRL, la care Măruță are 80% din părțile sociale și Andra, 20%, avea datorii la sfârșitul lui 2022 de 4,8 milioane de lei. În Studio 78 SRL, Măruță are 90% din părțile sociale, Andra – 10%. Datoriile firmei: peste 3,4 milioane de lei. La Andra Records SRL, soții Măruță își împart în mod egal părțile sociale. În 2022, firmea avea datorii de 4,5 milioane de lei. În total, cele patru firme cumulau datorii de 15,8 milioane de lei la finalul lui 2022. În aprilie 2023, Andra și Măruță au decis să-și lichideze o firmă pe care o dețineau împreună, Sunny Music SRL. La o lună distanță, în mai 2023, cei doi au deschis firma Avocado Music SRL.

Datoriile astronomice ale primarului Robert Negoiță către primăriile PSD și ANAF Foto: Inquam/George Calin
Politică

Datoriile primarului Negoiță către primăriile PSD

Datoriile astronomice ale primarului Robert Negoiță către primăriile PSD și ANAF și cum au crescut acestea de la an la an: asociația „Dăruiește Viața” a construit un spital cu mai puțini bani decât sumele pe care prietenul lui Marcel Ciolacu le are de plătit către stat. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Datoriile primarului Negoiță către primăriile PSD În majoritatea declaraţiilor de avere depuse de Robert Negoiţă pe parcursul anilor, în dreptul datoriei către ANAF este menţionat faptul că „deciziile de impunere au fost contestate în instanţă, litigiul aflându-se în prezent suspendat în faza procedurilor administrative prealabile”. Declarația de avere din 2014 a primarului Negoiță Din 2022, din declarațiile de avere depuse de acesta în calitate de primar al Sectorului 3 lipsește această mențiune. Primarul Sectorului 3 are o datorie mică, de 5.814 lei (de la 1.111 lei în 2014) față de primăria Constanța - nu este clar de ce nici măcar această sumă nu este plătită. Însă cele mai mari datorii sunt față de ANAF, primăria Sector 4 - condusă de pesedistul Daniel Băluță - primăria Voluntari - condusă de pesedistul Florentin Pandele, care i-a fost și naș al unui copil - și primăria Popești Leordeni, condusă de Petre Iacob, de la Pro România, formațiunea condusă de Victor Ponta, cu care Negoiță a fost aliat în 2020. Cum au crescut datoriile lui Negoiță Cum au evoluat datoriile lui Negoiță către diverse instituții ale statului român: Datoria către ANAF era de 202 milioane de lei în anul fiscal 2011, potrivit declarației de avere din 2012. Ea a ajuns, în 2022 - potrivit declarației din 2023 - la 268,9 milioane de lei. Datorie către primăria Voluntari: 168.019 lei în 2011, 462.581 de lei în 2022 Datoria către primăria Sector 4: 21.105 lei în 2011, 651.965 lei în anul fiscal 2022 Datoria către primăria Popești Leordeni: de la peste două milioane de lei în 2011 la 3,6 milioane de lei în 2022 Datorie primăria Afumați, condusă acum de liberalul Ganriel Dumănică: de la 3.267 de lei în 2011 la 37.542 de lei în 2022 Datoria către primăria Constanța a evoluat de la 421 de lei în 2011 la 5.814 lei în 2023. Până în 2020, această primărie a aparținut PSD, iar din 2020 primar este liberalul Vergil Chițac Foto: Stiri pe surse Interesant este faptul că Negoiță pare să-și fi achitat datoriile către o singură primărie: cea a Sectorului 3. În 2021, era dator la instituția unde este primar cu suma de 125.500 de lei. În următorul an, datoria a dispărut. Primarul care vrea să credem că trăiește cu 46 lei/zi În iunie 2023, edilul-șef al Sectorului 3 declara pentru Europa Liberă, despre datoriile către ANAF: „Suntem în proces, pe civil, dar de un an şi ceva-doi nu se găseşte expert independent (care să expertizeze speţa, n.r.). Nu prea vor oamenii să se bage, pentru că le e frică. S-au angajat şi n-au făcut, se pare că s-ar găsi din nou cineva, dar să vedem, pentru că situaţia este destul de complicată”. DeFapt.ro a arătat, ieri, că primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 46 de lei pe zi, are salariu mai mare decât Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, Emil Boc, primar al Clujului, sau Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Negoiță a declarat că el trăiește cu 46 de lei pe zi, cu care ar cumpăra două pâini, două sticle de lapte, o caserolă cu humus și una cu fasole bătută.

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari Foto: Facebook
Economie

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu Foto: Ziaristii.com
Eveniment

Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu

Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 47 de lei pe zi, are salariu mai mare decât Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, Emil Boc, primar al Clujului, sau Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6. Citește și: Simona Halep, datorii enorme, de peste 12 milioane de euro, după ce a intrat în afaceri acum un an, la patru luni după ce a fost suspendată Recent, Robert Negoiță a declarat că el trăiește cu 46 de lei pe zi, cu care ar cumpăra două pâini, două sticle de lapte, o caserolă cu humus și una cu fasole bătută. „Mănânc puțin și foarte simplu. (…) Pare puțin credibil, dar cei care mă cunosc știu modul meu de viață”, a spus Negoiță. Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, arată că a încasat un salariu net anual de 185.736 de lei. Sectorul pe care-l administrează are circa 550.000 de locuitori. Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, a încasat în 2022, doar 164.631 de lei. Județul Bihor are ușor peste 550.000 de locuitori. Emil Boc, primarul Clujului, a avut un salariu anual, în 2022, de 164.465 de lei. Orașul are circa 290.000 de locuitori. Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, a încasat, în 2022, net, 164.268 de lei. Acest sector are circa 330.000 de locuitori. Spre deosebire de cei trei administratori locali din PNL, Robert Negoiță are o avere uriașă: el deține, printre altele, aproape 10 hectare de teren agricol în apropiere de București și patru case. Pe de altă parte, el are o datorie de 268 de milioane de lei la ANAF. Din declarațiile sale de avere se poate observa că datoriile lui Negoiță la ANAF au crescu de la an la an: în 2016 erau de 234 de milioane de lei, în 2020 ajunseseră la 250 de milioane, iar în anul fiscal 2022 erau la nivelul maxim de 268 de milioane de lei.

Simona Halep, datorii: 12 milioane euro (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Simona Halep, datorii: 12 milioane euro

Simona Halep, datorii: 12 milioane euro. Sportiva era creditată de presă ca derulând afaceri imobiliare în ultimii ani, printre care și un aparthotel în Mamaia Nord. A intrat în afaceri la 1 februarie 2023 De fapt, Simona Halep nu deținea, nici măcar parțial, vreo firmă. Citește și: VIDEO Mouratoglou admite, în premieră, că i-a distrus cariera Simonei Halep: Eu i-am dat suplimentul contaminat Abia la 1 februarie 2023, la patru luni de la suspendarea dictată de ITIA, sportiva a intrat în două firme. Una din acestea se numește New Concept Imob SRL și, acum un an, era deținută integral de către fratele Simonei, Nicolae. Sportiva a intrat în firmă după ce fratele său i-a cesionat 80% din părțile sociale ale firmei. Cealaltă firmă se numește SH Resort SRL și era deținută acum un an de Nicolae Halep și de Stere Halep, tatăl Simonei. Acesta din urmă avea 80% din părțile sociale ale firmei, pe care i le-a cedat fiicei sale. Nicolae Halep, care este și managerul sorei sale, este administratorul ambelor firme. Simona Halep, datorii: 12 milioane euro SH Resort SRL operează un aparthotel din Mamaia Nord. În 2022, firma a avut venituri de 4,6 milioane de lei și un profit net de peste 852.000 de lei. Firma, însă, avea la finalul lui 2022 și datorii mari: peste 15,5 milioane de lei, așadar mai mult de trei milioane de euro. Citește și: Bizar: experții din cazul Halep au sugerat că sportiva se dopa inclusiv în decembrie 2022, deși era suspendată provizoriu de aproape două luni și nu participa la nici o competiție Bilanțul SH Resort SRL la finalul lui 2022 (sursa: mfinante.ro) O firmă, datorii triple față de cealaltă New Concept Imob SRL are datorii mai mari de trei ori decât SH Resort SRL. Potrivit bilanțului pe 2022, firma avusese venituri de puțin peste 710.000 lei și cheltuieli de peste 2,5 milioane de lei, așadar o pierdere de 1,8 milioane de lei. Citește și: Cazul Halep: Funeriu confirmă că raportul pe baza pașaportului biologic „este extrem de dubios”. DeFapt.ro a arătat că raportul sugera că Halep s-a dopat și suspendată fiind Tot la finalul lui 2022, firma avea datorii de 46,6 milioane de lei, adică peste nouă milioane de euro. Este probabil ca datoriile să fie, de fapt, creditare asigurată de către Simona Halep acestor firme. La veniturile actuale ale acestor firme, această investiție nu va fi recuperată prea curând de sportivă. Bilanțul pe 2022 al New Concept Imob SRL (sursa: mfinante.ro) Miercuri dimineață a început procesul Simonei Halep de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne. Fostul lider mondial a atacat în instanță suspendarea de patru ani primită pentru dopaj din partea Agenției Internaționale pentru Integritatea Tenisului (ITIA).

Încă un spital de stat în faliment
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: SJU Brașov are datorii uriașe, are probleme să asigure hrana pacienților și, timp de o săptămână, mai operează doar urgențe. Conform unor surse citate de Agerpres, spitalul are datorii de trei milioane de lei. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Încă un spital de stat în faliment „Datoriile pe care le SCJU le are la furnizori pune în pericol inclusiv asigurarea hranei pacienţilor”, arată agenția de presă. Spitalul Clinic Județean Brașov a sistat activitatea operatorie în cazul bolnavilor cronici. Potrivit unui comunicat trimis de Spitalul Clinic Județean Brașov către Consiliul Medical al unității sanitare, măsura este valabilă cel puțin până luni, 5 februarie, și a fost luată pentru că „există sincope în aprovizionarea și finanțarea spitalului”, potrivit directorului medical, doctorul Florin Orțan, citat de radiobrasovfm.ro. Conducerea unității medicale a arătat că spitalul are datorii din septembrie anul trecut şi că, pe fondul problemelor apărute cu furnizorii, a existat o „deficienţă de comunicare" cu şeful blocului operator, secţia cu cele mai mari consumuri de materiale. „Sincope în aprovizionare înseamnă că furnizorii nu mai asigură un flux continuu de materiale şi acest fapt se datorează arieratelor în care spitalul este din septembrie. De asemenea, schimbările de medic şef la bloc operator, secţia cu cele mai mari consumuri materiale, a dus la o deficienţă în comunicare cu managementul instituţiei", a precizat purtătorul de cuvânt al SCJU Braşov, Marius Leonte. Peste 400 de posturi vacante „Șeful blocului operator și-a dat demisia în urmă cu ceva vreme. Șeful blocului operator fiind, de fapt, șeful de secție de la blocul operator. Și atunci fluxul de informație între management și situația de blocul operator a fost puțin deranjat. Între timp am identificat pe altcineva, ca șef al blocului operator. Pentru că să știți că nu se mai înghesuie nimeni să fie șef, pentru că nu ai beneficii, lumea doar trage de tine. Nu există diferențieri salariale", a explicat și directorul medical Florin Orțan. Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov a fost nevoită să desfiinţeze linia de gardă de Oftalmologie după ce a rămas cu doar doi medici în această specialitate. Spitalul a rămas fără această linie de gardă chiar în Ajunul Crăciunului, arăta purtătorul de cuvânt al spitalului, Marius Leonte. La 10 ianurie, Leonte arăta că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov avea peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar.

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL (sursa: Facebook/PNL Neamt)
Investigații

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL. Peste 7,2 milioane de lei este suma pe care firma deținută integral de Florin Adrian Hopșa, Uber Nord Est SRL, o datorează ANAF. Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL Firma este în insolvență acum și nu are bunuri care să acopere suma imensă pe care Fiscul o are de recuperat. Citește și: VIDEO Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF Florin Adrian Hopșa este șeful reprezentanței Registrului Auto Român din județul Neamț. Unde a ajuns cu susținerea PNL, partid al cărui membru este. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Același partid l-a făcut și consilier județean la Neamț. Declarația de avere depusă în 2023 în această calitate arată că Hopșa a câștigat, în 2022, 13.707 lei din "pariuri sportive". Șeful RAR Neamț menționează în declarația de interese că deține Uber Nord Est SRL.

Șef RAR, țeapă ANAF cu Uber (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șef RAR, țeapă ANAF cu Uber

Șef RAR, țeapă ANAF cu Uber. Misiune imposibilă pentru Administraţia Finanţelor Publice Iaşi, care trebuie să recupereze peste opt milioane de lei de la SC Uber Nord Est. Șef RAR, țeapă ANAF cu Uber Firma îi aparţine lui Florin Adrian Hopşa, şeful filialei Neamţ a Registrului Auto Român. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Supervizor.ro, platforma care supraveghează firmele cu datorii la stat, se referă la datoria companiei de transport ca la o "ţeapă trasă Fiscului". Și arată că "lichidatorul judiciar MARKA’S (Simona CHIRILĂ) ignoră sau nu cunoaşte Decizia nr. 14/2022 a ÎCCJ… şi afirmă cu seninătate că nu deţine probe în vederea susţinerii unei acţiuni privind antrenarea răspunderii". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț Foto: Facebook
Justiție

Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț

Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu Potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2023, în anul fiscal 2022 el a încasat doar 92.190 de lei, plus 23.969 de lei „diferențe salariale și dobânzi”. Citește și: Judecătorul Danileț se pensionează la numai 48 de ani, invocând presiunile puse asupra sa de CSM prin sancțiuni ilegale Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț Însă, în declarația din 2022, care acoperă anul fiscal 2021, Danileț declară un salariu anual, încasat la Tribunalul Cluj Napoca, de 194.585 de lei, plus „diferențe salariale” de 46.530 de lei. Judecătorul avea și un contract cu Fundația World Vision, un ONG care acţionează mai ales în mediul rural, pentru copii, de unde a câștigat 2.476 de lei, a încasat circa 11.500 de lei din diferite drepturi de autor, plus 5.000 de lei de la o universitate din Iași. Însă magistratul declară și datorii, una de 672.000, plătibilă până în 2050, și alta de 96.000, plătibilă din 2020 în 2024, pentru două persoane care poartă numele său de familie, potrivit datelor publice din declarația de avere. Ele figurează ca „întreținere lunară”. „Am depus cererea de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii și sper să fie aprobată, pentru ca apoi președintele României să semneze decretul de eliberare din funcție”, a declarat, vineri, pentru Bihoreanul, judecătorul Cristi Danileț, care a precizat că în luna ianuarie a anului trecut a adunat 25 de ani de vechime în magistratură. Pensia va fi de minimum 15.000 de lei „Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură”, a scris pe Facebook Danileț. Întrebat cu privire la motivele care l-au determinat să solicite pensionarea, Danileț a arătat că „în principal” este vorba despre faptul că s-a săturat să facă naveta la Cluj de la Oradea, unde s-a stabilit din 2020, dar și că în prezent există condiții „mai bune” pentru magistrații care se retrag din activitate. La un salariu lunar de 20.000 de lei, cam cât a câștigat Danileț în 2021, pensia se va apropia de 16.000 de lei, echivalentul a 80% din leafă.

Mii de primării, aproape de faliment (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mii de primării, aproape de faliment

Mii de primării, aproape de faliment. Două comune ieşene au fost salvate de executare silită după ce au primit din fondul de rezervă al guvernului aproape un milion de euro. Mii de primării, aproape de faliment Ambele administraţii au acumulat în ultimii trei ani penalităţi uriaşe pentru neplata la timp a unor facturi. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În lipsa obişnuitei rectificări bugetare pe care o făcea de obicei în august, Executivul a umblat la salteaua guvernamentală, de unde a scos zilele trecute 1,58 miliarde de lei ca să-i împartă la aproape toate unităţile administrativ-teritoriale. Mai exact, la 3.044 din cele 3.228 de UAT-uri. Printre acestea se numără toate cele 98 din judeţul Iaşi. Iaşiului i-a fost repartizată suma de 51,3 milioane de lei, mai puţin decât în Prahova (56,5 milioane), Olt, Dolj şi Suceava. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deși primește o subvenție uriașă de la stat, PSD nu-și plătește facturile la Vaslui Foto: Ziarul de Vaslui
Politică

PSD nu-și plătește facturile

Deși primește o subvenție uriașă de la stat, PSD nu-și plătește facturile: organizaţia din Vaslui, notificată să evacueze sediul pentru o datorie imensă la chirie. SC GOSCOM SA Vaslui a notificat Organizaţia municipală a PSD Vaslui să evacueze sediul în care funcţionează, situat în centrul municipiului reşedinţă, pentru neplata sumei de peste 16.000 de lei reprezentând chiria restantă pentru perioada mai - octombrie 2023. Citește și: Ce vrea Javier Milei, președintele libertarian ales în Argentina noaptea trecută: terapie de șoc, desființarea Băncii Naționale și înlocuirea monedei naționale cu dolarul american Doar în primele nouă luni ale anului, PSD a primit de la bugetul statului 76 de milioane de lei, din care a cheltuit doar 62 de milioane de lei, arată datele Autorității Electorale Permanente. PSD nu-și plătește facturile „Neplata chiriei timp de trei luni consecutiv atrage rezilierea de drept a contractului de închiriere şi plata de daune. În cazul in care nu veţi înţelege să achitaţi obligaţiile pe care le aveti faţă de SC GOSCOM VASLUI SA, până la termenul limită, vă punem în vedere că în data de 20 noiembrie 2023, ora 10:00 să predaţi spaţiul care formează obiectul contractului de închiriere, urmând ca pentru recuperarea integrală a debitului restant să depunem cerere de chemare în judecată la Judecătoria Vaslui", se arată în notificarea GOSCOM. Preşedintele Organizaţiei Municipale a PSD Vaslui, Valeriu Caragaţă, a declarat că nu se pune problema evacuării şi că vor fi găsite soluţii pentru razolvarea pe cale amiabilă şi cu respectarea legislaţiei în vigoare a situaţiei create. "Vom căuta soluţii pentru rezolvarea acestei probleme şi nu cred că ar trebui să se pună problema evacuării. (...) A fost o sincopă în desfăşurarea activităţii noastre, dată fiind situaţia specială din ultimele luni", a declarat, pentru Agerpres, Valeriu Cargaţă. Liderul PSD Vaslui a adăugat că personal consideră că în această situaţie ar trebui să se pună în aplicare prevederile legii 14/2003 privind funcţionarea partidelor politice, care stipulează rezolvarea cu celeritate a chestiunilor legate de funcţionare. În ultima perioadă, probleme au fost înregistrate şi la sediul Organizaţiei Judeţene a PSD care a fost debranşat de la utilităţi pentru neplata unor facturi restante ăn valoare de peste 20.000 de lei. În acest caz, preşedintele interimar al PSD Vaslui, europarlamentarul Dragoş Benea, le-a cerut parlamentarilor social-democraţi care au cabinetele parlamentare în sediul partidului să contribuie în mod egal la plata facturilor restante.

Ciolacu a băgat spitalele în faliment Foto: PSD
Eveniment

Ciolacu a băgat spitalele în faliment

Guvernul Ciolacu a băgat spitalele în faliment: CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, azi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe. Ieri, fostul ministru de Finanțe Dan Vâlceanu a explicat că CNAS ar avea nevoie de 4,2 miliarde de lei, dar va primi doar 1,7 miliarde de lei: „Gândiți-vă că Casa de Asigurări de Sănătate a cerut de la Guvern 4,2 miliarde pentru a acoperi cheltuieli din luna noiembrie și restanțele din octombrie și vor primi mâine, cred, în ședința de Guvern, cam 1,7 miliarde, adică o treime din cât au nevoie, fără să discute până acum de luna decembrie. Situația este gravă”. Potrivit lui Vîlceanu, „bugetul pentru luna decembrie alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București este de 300 de lei pe lună, 300 de lei este bugetul alocat de Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor din București, de exemplu, «Bagdasar», «Nasta» ș.a.m.d., 300 de lei, și nu exagerez cu nimic, și nu e nicio glumă”. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Ciolacu a băgat spitalele în faliment „Nedecontarea la zi a contravalorii serviciilor medicale se ridică la 17,5 milioane de lei. La ora actuală în contul spitalului mai avem 50.000 de lei, bani pe care îi păstrăm pentru situaţii de urgenţă. În condiţiile în care nu vom încasa banii de la CAS, ne aşteptăm, în următoarele săptămâni, să intrăm în incapacitate de plată, ceea ce ar putea conduce la stoparea livrărilor, de către furnizori, a unor produse şi servicii", a declarat managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) , Florina Ionescu, pentru Agerpres. Conform sursei citate, şi spitalul are, la rândul său, datorii ce ajung la 32 de milioane de lei, majoritatea către furnizori. Unele facturi neplătite de spital sunt vechi de patru luni. Cel mai mare spital din judeţ a fost pus în situaţia de a amâna plăţi către ANAF în sumă de 7 milioane de lei, bani care trebuiau viraţi până la 25 octombrie, "pentru a nu bloca activitatea curentă" a unităţii. Situaţia în care se află spitalul afectează şi bugetul pentru anul 2024, "deoarece în construirea acestuia se includ şi datoriile, riscându-se ca sumele disponibile să fie insuficiente". Referitor la plata salariilor, SCJU are banii prevăzuţi în buget, însă plata la timp a angajaţilor depinde de sumele alocate de la bugetul naţional în următoarea perioadă. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II SCJU Arad este cea mai mare unitate medicală din judeţ, cu aproximativ 2500 de angajaţi din schema de 3.170 de posturi. În 2022, a avut peste 36.000 de spitalizări continue, peste 19.000 de spitalizări de o zi, 64.000 de pacienţi investigaţi în UPU, 127.000 de consultaţii în Ambulatoriu şi 1.700.000 de investigaţii paraclinice.

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Economie

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri. Compania de telecomunicații a încheiat fiecare din ultimii trei ani fiscali pe pierdere, are datorii enorme și a concediat aproape o mie de angajați. Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri Principal jucător pe piața telecom, alături de Orange, Vodafone România SA are cifre de speriat în ultimii trei ani, potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe. Citește și: Potop de sinecuri la companii de stat pentru fosta „consilieră personală” a lui Bănicioiu, cu studii de „limbi străine” la o universitate privată. CV-ul conține cinci slujbe de „consilier personal” Veniturile companiei au fost constante: 4,7 miliarde de lei în 2020, câte 4,9 miliarde de lei în 2021 și 2022. Și aici se termină veștile bune. Astfel, relativ constante au fost și datoriile. De fapt, în ușoară creștere: 3,5 miliarde de lei în 2020, 3,8 miliarde de lei în 2021 și 3,9 miliarde de lei în 2022. În ce privește pierderile, Vodafone a fost mai creativ: 214 milioane de lei în 2020, 410 milioane de lei în 2021 și "doar" 121 milioane de lei în 2022. Numărul de angajați, însă, e în cădere liberă: erau 3.906 în 2020, 3.713 în 2021 și au ajuns la 2.970 în 2022. Așadar, o scădere cu 25% a personalului în doi ani.

Agenția Națională pentru Sport, în faliment Foto: Captură video
Politică

Agenția Națională pentru Sport, în faliment

Agenția Națională pentru Sport (ANS) este, de facto, în faliment și își vinde mașinile, ca să scape de executarea silită, recunoaște instituția într-un răspuns la o interpelare a deputatului USR Brian Cristian. Potrivit lui Brian Cristian, sunt nu mai puțin de 20 de proceduri de executare silită împotriva acestei agenții. Citește și: Judecătorul CCR Deliorga a deschis în 2022 șase conturi bancare în care a depus 657.000 de lei, aproape toți banii câștigați anul trecut ANS este acum sub conducerea Elisabetei Lipă. Înainte de instalarea guvernului Ciolacu, agenția avea rang de minister și a fost condusă de udemeristul Eduard Novak. Agenția Națională pentru Sport, în faliment În răspunsul la interpelare, ANS recunoaște că a vândut mașinile instituției pentru a achita datoriile. Cea mai mare datorie, de 250.000 de lei era la StanleyBet, o firmă de pariuri. Nu este clar cum s-a ajuns la această datorie: „Vicepreședintele Agenției nu a știut să îmi spună, dar voi face o nouă interpelare”, a scris deputatul USR pe Facebook. ANS a pierdut deja nouă procese privind drepturi litigioase și are încă 20 de procese pe rol. Citește și: EXCLUSIV Uriașa listă a privilegiilor angajaților ASF, instituția care a închis ochii la falimentele din industria asigurărilor: de la 16 salarii la abonamente wellness sau nenumărate zile libere „Vă spuneam săptămânile trecute că Agenția Națională pentru Sport (fostul Minister al Sportului) a rămăs fără mașini, fiind executată silit. Evident că le-am adresat o interpelare să vedem către cine au mers banii din vânzarea mașinilor statului. Am aflat că fostul minister și-a vândut mașinile ca să plătească o datorie către O CASĂ DE PARIURI! Cum s-a putut ajunge într-o astfel de situație? Poi nu se lăuda Ciolacu că ne scapă de pariuri și păcănele? (furând legile inițiate de USR) Sub conducerea lui Ciolacu au desființat Ministerul Sportului, l-au transformat în Agenție în subordinea Secretariatului General al Guvernului, iar acuma se află într-o situație financiară execrabilă. Nu mai au bani nici de salarii, datoriile, penalitățile și dobânzile tot cresc, au rămas fără mașini și au fost executați silit de o casă de pariuri”, a arătat Brian Cristian pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră