vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: datorii

87 articole
Eveniment

Poștașii vor putea încasa datoriile contribuabililor

Poștașii vor putea încasa datoriile contribuabililor. Poştaşii vor putea încasa datoriile la stat ale contribuabililor care beneficiază de facilităţile ordonanţei privind amnistia fiscală, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor. Poștașii vor putea încasa datoriile contribuabililor Astfel, Companiei Naţionale "Poşta Română" SA i se încredinţează, pe bază de convenţie încheiată cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, serviciile de tipărire, împlicuire şi comunicare cu confirmare de primire către contribuabili a documentelor necesare accesării facilităţilor fiscale prevăzute în ordonanţa privind amnistia fiscală (OUG nr. 107/2024). Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Este vorba de scrisoarea de informare privind beneficiile şi condiţiile de accesare a facilităţilor fiscale, inclusiv cuantumul total al obligaţiilor bugetare restante la data de 31 august 2024, din care, defalcat, valoarea acestora ce trebuie plătită şi, respectiv, valoarea care poate face obiectul anulării; modelul "Notificării privind intenţia de a beneficia de anulare a unor obligaţii bugetare"; modelul "Cererii privind anularea unor obligaţii bugetare"; de preluarea plicului care conţine "Notificarea privind intenţia de a beneficia de anulare a unor obligaţii bugetare" şi trimiterea acestuia către organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilul de la care a fost preluat pentru încadrarea în prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2024. Datorii, încasate la domiciliu De asemenea, Poşta Română va putea încasa prin mijloacele legale de plată, la domiciliul fiscal al contribuabilului sau la oficiul poştal, sumele aferente obligaţiilor bugetare ce trebuie achitate în vederea accesării facilităţilor fiscale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2024, în cazul contribuabililor care optează pentru plata acestor obligaţii în numerar sau prin intermediul cardurilor bancare. Din analiza efectuată la nivelul Ministerului Finanţelor s-a constatat că serviciile de tipărire şi implicuire a documentelor necesare informării contribuabililor cu privire la accesarea facilităţilor fiscale nu pot fi realizate într-un timp suficient astfel încât prin aplicarea prevederilor OUG nr. 107/2024 să se asigure maximizarea efectelor aşteptate din perspectiva încasării veniturilor bugetare. Potrivit notei de fundamentare, MF consideră că o atenţie deosebită trebuie acordată categoriei de persoane fizice, care prin natura obiectului de activitate nu utilizează mijloace electronice de comunicare la distanţă şi nici nu a avut obligaţia de a se înregistra în Spaţiul Privat Virtual. "Astfel, având în vedere termenul scurt de depunere a cererilor pentru a beneficia de facilităţile fiscale prevăzute de OUG nr. 107/2024, respectiv data de 25.11.2024, se impune comunicarea personalizată, prin mijloace poştale, cu potenţialii beneficiari persoane fizice pentru a le fi aduse la cunoştinţă într-un mod facil şi simplificat prevederile ordonanţei", se menţionează în document. Potențialii beneficiari În categoria potenţialilor beneficiari se regăsesc şi persoane fizice pentru care utilizarea internetului nu este o obişnuinţă sau se află în arii unde nu exista conexiune la internet (zone rurale), astfel că se impune comunicarea prin intermediul mesageriei poştale pentru a avea certitudinea transmiterii şi recepţionării informaţiilor. De asemenea, în categoria persoanelor fizice ce pot beneficia de facilităţile fiscale pot fi şi persoane fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din activităţi independente/activităţi agricole, în mod individual şi/sau într-o formă de asociere pentru care deplasarea la sediile organelor fiscale se efectuează cu dificultate. Potrivit proiectului, Ministerul Finanţelor asigură Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală fondurile necesare, în limita creditelor bugetare şi a creditelor de angajament aprobate cu această destinaţie, pentru efectuarea cheltuielilor cu prestarea de către Poşta Română a serviciilor menţionate. Astfel, pentru prestarea serviciului de de tipărire, implicuire şi comunicare cu confirmare de primire către contribuabili a documentelor necesare accesării facilităţilor fiscale, tariful este de 10,90 lei, cu TVA, pe plic; pentru prestarea serviciilor menţionate anterior dat şi de preluare a plicului care conţine notificarea, tariful este de 15,56 lei, cu TVA, pe plicul comunicat unui contribuabil; comisionul perceput pentru încasarea obligaţiilor bugetare de încasare prin mijloacele legale de plată, la domiciliul fiscal al contribuabilului sau la oficiul poştal, a sumelor aferente obligaţiilor bugetare ce trebuie achitate este de 4 lei, fără TVA, pentru fiecare operaţiune de încasare prin salariaţii poştali de la contribuabilii care au primit plicul care conţine documentele prevăzute. Cinci tipuri de facilități fiscale Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionarii creanţelor bugetare şi a deficitului în anul 2024 s-au reglementat cinci tipuri de facilităţi fiscale care vizează toţi contribuabilii care au datorii restante la 31 august 2024, respectiv persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii liberale, unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţii publice. OUG nr. 107/2024 prevede, printre altele, anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cazul contribuabililor care datorează atât obligaţii bugetare accesorii, cât şi obligaţii bugetare principale. În acest caz, pentru a beneficia de măsura anulării accesoriilor, contribuabilii trebuie să plătească obligaţiile bugetare principale restante la 31 august 2024 inclusiv, să achite obligaţiile curente (cele născute după 1 septembrie 2024), să depună toate declaraţiile fiscale şi să depună cererea de anulare a accesoriilor până la data 25 noiembrie 2024 inclusiv. De asemenea, ordonanţa prevede anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente diferenţelor de obligaţii bugetare principale declarate suplimentar de debitori prin declaraţie rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 august 2024 inclusiv. În acest caz, contribuabilii care consideră că sunt erori în sumele declarate iniţial pot depune declaraţie rectificativă prin care să declare obligaţiile suplimentare şi pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligaţiilor declarate suplimentar dacă plătesc aceste obligaţii, precum şi obligaţiile curente (cele născute după 1 septembrie 2024), depun toate declaraţiile fiscale şi depun cererea de anulare a accesoriilor până la 25 noiembrie 2024 inclusiv. Anularea dobânzilor O altă măsură se referă la anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, dacă la această dată contribuabilul datorează doar accesorii, iar obligaţiile bugetare principale au fost stinse. Astfel, pentru a beneficia de măsura anulării accesoriilor, contribuabilii trebuie să plătească obligaţiile curente (cele născute după 1 septembrie 2024), să depună toate declaraţiile fiscale şi cererea de anulare a accesoriilor până la 25 noiembrie 2024. Totodată, în situaţia în care dobânzile, penalităţile şi toate accesoriile aferente obligaţiilor bugetare principale principale au fost stinse după data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, respectiv după data de 6 septembrie 2024, acestea se anulează şi sunt supuse restituirii. De asemenea, vor fi anulate şi dobânzile, penalităţile şi toate accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisă ca urmare a controlului fiscal, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Contribuabilii care la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă au în derulare un control fiscal pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligaţiilor stabilite suplimentar de organul de control dacă plătesc aceste obligaţii până la termenul de plată stabilit în decizia de impunere şi dacă depun cererea de anulare a accesoriilor în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, indiferent dacă acest control a fost finalizat până la data de 25 noiembrie 2024 sau ulterior acestei date. Anularea unor obligații fiscale principale Cea de-a cincea măsură din ordonanţă se referă la anularea unor obligaţii fiscale principale în cazul persoanelor fizice. Astfel, persoanele fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, şi achită jumătate până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024, vor beneficia de anularea unui procent de 50% din obligaţiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv şi de anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente. Totodată, pentru persoanele fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mare de 5.000 lei, achitate în procent de 75% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024, se acordă anularea unui procent de 25% din obligaţiile bugetare principale restante şi anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente acestora.

Poștașii vor putea încasa datoriile contribuabililor (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei

Premierul Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său, primarul Sectorului 3 Robert Negoiță, de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat. Dacă Robert Negoiță își va plăti datoria principală către ANAF, el ar urma ca - potrivit ordonanței de urgență privind amnistia fiscală - să beneficieze de scutiri de aproximativ 42 milioane de euro. Citește și: Datoriile lui Robert Negoiță către statul român, mai mari decât costurile spitalului construit de „Dăruiește Viața”. Primarul, datorii imense către primării PSD Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei În prezent, potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2024, primarul PSD al Sectorului 3 are datorii la ANAF de puțin sub 269 de milioane de lei. În 2020, în declarația de avere, el a arătat și care este suma principală datorată ANAF și cât sunt dobânzile și penalitățile de întîrziere: „Suma pretins datorată către ANAF este de 250.305.914 lei, fiind compusă din principal în suma de 76.483.447 debit TVA, plus dobânzi și penalități de întârziere în suma de 173.822.467 lei. Între timp, cu penalități și dobânzi, datoria sa la ANAF a crescut cu circa 29 de milioane de lei. În plus, Negoiță are și datorii de câteva milioane de lei către mai multe primării. Ce i-ar oferi ordonanța de urgență privind amnistia fiscală? I-ar șterge lui Negoiță dobânzile și penalitățile de întârziere, plus 25% din datoria de bază. Ce oferă marea amnistie fiscală „Debitorii, persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei inclusiv, pot beneficia de: a) anularea unui procent de 25 % din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în situația în care acestea sunt stinse în procent de 75 % până la data depunerii cererii de anulare dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024; b) anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv”. În aceste condiții, lui Robert Negoiță i s-ar șterge dobânzi și penalități de circa 190 de milioane de lei, plus 25% din datoria principală, de 76,8 milioane de lei. Citește și: Marea amnistie: guvernul PSD-PNL șterge datorii de zeci de mii de euro pentru bogătași cu venituri de peste 20 de milioane de lei – Gabriel Biriș În total: circa 209 milioane de lei, adică aproape 42 de milioane de euro.

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Foto: Facebook
Economie

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să cumpere cărți

Ordonanța disperării: interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți și confiscă la Fondul de rezervă banii ministerelor. Guvernul arată, în preambulul ordonanței, că deficitul a ajuns în iulie la 4,03%, iar creșterea economică a încetinit la 0,1% în trimestrul II-2024 față de trimestrul I-2024. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Aproape 40% din firme au datorii la buget Măsurile de austeritate apar în proiectul unei ordonanțe de urgență prin care guvernul Ciolacu oferă facilități fiscale fără precedent celor care își achită datoriile către stat. Potrivit preambului la OUG, volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget a ajuns la valoarea de 175 mld lei, echivalentul a 35 mld euro. „După eliminarea contribuabililor inactivi, în insolvență sau faliment se observă că din valoarea creanțelor bugetare de 175 mld lei pot fi identificate creanțe în valoare de 71,8 mld lei care ar putea face obiectul unor facilități fiscale din care 60,5 mld lei reprezintă debite iar accesorii 11,3 mld lei, în această situație regăsindu-se un număr de 330.735 contribuabili persoane juridice și un număr de 848.705 contribuabili persoane fizice, în timp ce 558.408 contribuabili persoane juridice au achitate obligațiile față de buget la zi”, se arată în document. Practic, aproape 40% dintre contribuabilii persoane juridice au datorii la buget. Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Însă Guvernul a profitat de ocazie ca să strecoare în OUG mai multe prevederi prin care limitează cheltuielile: interzice autorităților publice să mai cumpere cărți și mobilă, să mai încheie contracte de consultanță și să mai plătească studii și cercetări. Totuși, instituțiilor de cultură li se oferă posibilitatea limitată a unor excepții. interzice contractele cu ONG-urile, mai puțin cele referitoare la asistența socială o parte din banii necheltuiți de ministere se confiscă la Fondul de rezervă, după care Guvernul îi redistribuie către ministere, prin hotărâre de guvern. „Prin excepție de la prevederile alin. (1), instituțiile publice de culturăcare organizează și desfășoară activități și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, care organizează și/sau desfășoară proiecte culturale, pot efectua cheltuieli (...) privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale”, se prevede in proiectul de ordonanță. Proiectul de ordonanță nu conține un studiu de impact, care să arate ce speră Guvernul să realizeze prin aceste măsuri.

Ciucă anunță un bonus fiscal de 3% pentru cei care și-au plătit datoriile la timp Foto: Facebook
Politică

Bonus fiscal pentru cei care și-au plătit datoriile la timp

Președintele PNL Nicolae Ciucă anunță un bonus fiscal de 3% pentru cei care și-au plătit datoriile la timp. Cei care au restanțe, dar le vor achita până la 25 noiembrie vor fi răsplătiți cu o „anulare a accesoriilor”. Citește și: Suma astronomică primită de obscurul bugetar Cotarcea, șef la Inspectoratul în Construcții, drept „dar de nuntă” Bonus fiscal pentru cei care și-au plătit datoriile la timp „În ceea ce priveşte plata datoriilor existente care se ridică la peste 70 de miliarde de lei, am considerat că este cât se poate de important ca pentru cei care şi-au plătit datoriile la timp, să existe măsuri care să recunoască tot ceea ce dumnealor au desfăşurat în acest sens şi va fi asigurat un procent de 3%, sub formă de bonusuri fiscale, pe care vor putea să îi folosească atât în investiţii cât şi în plata datoriilor, anul viitor”, a spus Ciucă, citat de news.ro. Pentru plata datoriilor, la Ministerul de Finanţe s-a identificat o soluţie prin care, cei care nu şi-au plătit datoriile şi le vor plăti până la data de 25 noiembrie, să beneficieze de o anulare a accesoriilor în valoare de 100%, a mai anunţat Nicolae Ciucă. Preşedintele PNL a spus că, din estimarea Ministerului de Finanţe, există posibilitatea ca din aproximativ 60 de miliarde de lei, să se colecteze aproximativ 20 sau 25% din această sumă. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că avem arierate de 180 de miliarde şi a anunţat că ministrul Finanţelor, după ce au avut o discuţie foarte aplicată, a venit cu nişte propuneri până la sfârşitul anului, pe perioadă limitată, care prevăd ca statul să scadă dobânda la plata acestor arierate sau să dea credit fiscal.

Lasconi cere demisia lui Boloș Foto: Facebook
Politică

Lasconi cere demisia lui Boloș

Președintele USR, Elena Lasconi, cere demisia lui Marcel Boloș, minsitrul PNL al Finanțelor, după ce acesta a propus ca locuințele să nu poată fi vândute decât după ce ai plătit datoriile la ANAF. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Lasconi cere demisia lui Boloș „Nu au fost suficiente creșterile de taxe de anul trecut și de anul acesta. Nu a fost suficient că au crescut accizele la carburanți. Guvernul Ciolacu a mers mai departe. A propus CNP-ul fiscal, un sistem prin care statul își propune să intre cu bocancii în viața ta privată. Avem e-Factura, introdusă de pe o zi pe alta, care a dat peste cap mediul de afaceri. Avem și e-TVA, o altă aberație care doar crește birocrația. Și încă o idee venită de la ministrul PNL Marcel Boloș: nu poți vinde niciun teren dacă ai fie și un leu datorie la stat. Decide ANAF când îți poți vinde locuința. Este un alt atac direct la dreptul la proprietate. S-a ajuns prea departe. Pentru binele mediului de afaceri din România și al românilor, soluția stă în pixul lui Marcel Ciolacu: demiterea urgentă a ministrului PNL Marcel Boloș”, a scris Lasconi pe Facebook. Potrivit unei modificări a Codului Fiscal, propusă de ministerul de Finanțe, în cazul unei tranzacții cu case sau terenuri, „notarul verifică, înainte de autentificarea actului de înstrăinare a dreptului de proprietate, existența dovezii plății obligațiilor fiscale/bugetare în contul indicat de organul fiscal central, până la concurența prețului de înstrăinare sau a obligațiilor fiscale/bugetare restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală, după caz”. Propunerea din OUG de modificare a Codului Fiscal

Nu-ți poți vinde casa dacă ai un leu datorie la stat Foto: Facebook
Politică

Nu-ți poți vinde casa dacă ai un leu datorie la stat

Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul decât cu acordul ANAF (care nu este clar cum se acordă) dacă ai fie și un leu datorie la stat. Pe de altă parte, notarul este obligat să verifice dacă ți-ai achitat datoriile la stat, înainte de a autentifica vânzarea, ceea ce practic o blochează până la stingerea obligațiilor către ANAF. Prevederea a fost strecurată într-un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea Codului Fiscal care are 34 de pagini și peste 100 de modificări. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL Ce prevede proiectul de ordonanță de urgență: Nu-ți poți vinde casa dacă ai un leu datorie la stat „Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra unor bunuri reprezentând clădiri și terenuri, proprietarul și persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, trebuie să prezinte certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal central. În cazul în care în certificatul de atestare fiscală emis pe numele proprietarului, sunt cuprinse obligații fiscale/bugetare restante, acesta conține acordul organului fiscal central pentru înstrăinarea bunului cu menționarea contului în care se virează suma aferentă obligațiilor fiscale/bugetare datorate de către proprietar. În acest caz, notarul verifică, înainte de autentificarea actului de înstrăinare a dreptului de proprietate, existența dovezii plății obligațiilor fiscale/bugetare în contul indicat de organul fiscal central, până la concurența prețului de înstrăinare sau a obligațiilor fiscale/bugetare restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală, după caz. În situația în care se încheie contract de donație, trasferul dreptului de proprietate se realizează cu condiția ca donatorul să nu înregistreze obligații fiscale/bugetare restante conform certificatului de atestare fiscală emis de organul fiscal central. În cazul în care persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate înregistrează obligații fiscale/bugetare restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală, notarul public transmite organului fiscal central, prin mijloace electronice de comunicare, o copie a titlului de proprietate încheiat ca urmare a transferului dreptului de proprietate.” Ce-l îngrijorează pe Boloș „Prin această măsură, statul are în vedere să prevină periclitarea colectării creanțelor bugetare, prin condiționarea realizarii tranzacțiilor de înstrăinare a bunurilor imobile, de achitarea obligațiilor fiscale/bugetare restante datorate de proprietar. În caz contrar, există riscul ca proprietarul să intre in starea de insolvabilitate sau de insolvență, ceea ce ar conduce la nerecuperarea obligațiilor bugetare la bugetul general consolidat. În fapt, și în cazul obligațiilor fiscale datorate bugetelor locale, transferul dreptului de proprietate este condiționat de achitarea acestor obligații”, se arată în nota de fundamentare.

Cel mai inutil minister, condus de Natalia Intotero, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Foto: Facebook
Eveniment

Cel mai inutil minister faliment singura societate o administra

Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra: Biroul de Turism pentru Tineret (BTT), controlat de ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șansă, a încheiat anul 2023 cu pierderi de 343.00 de lei și datorii de peste 17 milioane de lei. În 2021 și 2022, BTT a avut profit, deși datoriile au fost de 4,7 milioane de lei, respectiv 17,3 milioane lei. Citește și: Lunga listă a uriașelor diurne primite de judecătorii plătiți cu circa 25.000 lei/lună, deși nu judecă. Majoritatea au dat statul în judecată și au încasat și consistente “diferențe salariale“ Cel mai inutil minister a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Chiar și PNL a solicitat, de câteva ori, desființarea ministerului Familiei. Ministerul este condus de Natalia Intotero, educatoare din Brad, celebră după ce, în plină grevă a profesorilor, se pregătea să plece în Bali. Ea s-a căsătorit cu un om de afaceri italian și, după acest eveniment fericit, a promovat rapid în politică, ajungând, în 2009, secretar de stat în ministerul de Externe, parlamentar și chiar ministru pentru românii de pretutindeni în guvernul Dăncilă. Când era secretar de stat în MAE a susținut că Suedia are președinte. Tot atunci, scria în declarația de avere că are o mașină “Lancea“. Natalia Intotero la un chef Foto: Kanal D Însă un raport al unui auditor independent arată că deși, oficial, pierderile sunt de doar 343.000 de lei, așa-numitele “pierderi reportate“ 34,4 milioane de lei, iar BTT ar putea avea probleme cu plățile pe termen scurt. Cu toate că BTT mergea în pierdere, în 2023 numărul angajaților a crescut la 24, de la 20, în 2022. Directorul BTT a primit, brut, în 2023, 223.675 de lei. Înfiinţat în 1968, BTT era agenţia de turism a Uniunii Tineretului Comunist (UTC). Ulterior, BTT avea să deţină sute de hoteluri, zeci de hectare de terenuri, vile şi cabane, complexuri sportive, pârtii de schi, în toată România, la munte, la mare, în deltă şi în Bucureşti, locuri destinate tinerilor comunişti. O staţiune întreagă, Costineşti, avea să fie ridicată special pentru BTT, dar societatea avea active în toată ţara: Pârâul Rece, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureşului, Buşteni, Sibiu, Târgu Jiu, Brăila, Geoagiu- Băi, Miercurea Ciuc, Cluj, Deva, Piatra Neamţ, Botoşani, Teleorman.

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe

SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe. Zeci de firme s-au adresat instanțelor pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL, organizatorul SAGA Festival (edițiile din 2021, 2022 și 2023). SAGA Festival, procese pentru datorii uriașe Practic, mulți dintre partenerii Saga Festival SRL care au prestat diverse servicii sau au oferit produse pentru eveniment nu au văzut nici un ban. Citește și: EXCLUSIV Nicușor Dan a dat în judecată SAGA Festival: firma organizatoare nu a plătit curentul electric și apa consumate pe Arena Națională la ediția 2022. PMB cere 330.000 de lei De exemplu, nu au fost achitate servicii medicale (peste 30.000 de lei). Nu au fost plătite nici serviciile de amenajare a locului pentru concerte (peste 70.000 de lei) (alt exemplu, aici). Alte servicii logistice au rămas, de asemenea, neacoperite. S-a tras țeapă inclusiv la drepturile conexe pentru folosirea operelor unor artiști (aproape 700.000 de lei). Nu au scăpat nici cei care s-au ocupat de decorarea scenelor (peste 70.000 de lei). Refacerea gazonului distrus pe Arena Națională, neplătită Au mai rămas neplătite servicii de publicitate, media și de transport aerian, de administrare a evenimentului (cu o firmă din Ungaria). Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Nu au fost achitate nici unele servicii de catering (alt exemplu, aici) și nici hoteliere. Până și niște miere de albine a fost pusă pe lista de neplată. Cu peste un milion de lei, Saga Festival SRL a rămas datoare firmei care a refăcut gazonul Arenei Naționale după ediția din 2022 a festivalului. Nici serviciile de curățenie nu au fost achitate. Au tras țepe și firmelor olandeze În alte cazuri, creditorii au ajuns la înțelegeri cu Saga Festival SRL după ce au dat în judecată firma (un exemplu, aici, dar mai sunt multe altele). Nici măcar firme olandeze nu au scăpat de țeparii conaționali. Astfel, o companie din Țările de Jos a ajuns până la o curte arbitrală de la Haga pentru a-și recupera banii de la Saga Festival SRL. Lista tuturor proceselor pentru debite neachitate de către firma organizatoare a SAGA Festival (edițiile 2021, 2022 și 2023) poate fi consultată aici.

Nicușor Dan, proces cu SAGA Festival (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, proces cu SAGA Festival

Nicușor Dan, proces cu SAGA Festival. Organizatorii SAGA Festival au o listă lungă de datorii, de milioane de lei. Nicușor Dan, proces cu SAGA Festival O parte din aceste sume sunt datorate și Primăriei Municipiului București, care a dat în judecată Saga Festival SRL. Citește și: EXCLUSIV Organizatorii SAGA Festival au „tras țeapă” și companiei municipale Energetica: nu au plătit serviciile pentru amenajarea locurilor VIP de la ediția din 2022 de pe Arena Națională Potrivit cererii de chemare în judecată, PMB cere "Plata sumei de 328.679,46 lei în temeiul art. 3 și art. 5.2.22 din Contractul de închiriere privind organizarea pe stadionul Arena Națională a evenimentului Festivalul Saga 2022 nr. 205/06.05.2022, formată din: suma de 290.486,00 lei reprezentând contravaloare consumului de energie electrică pentru Festivalul Saga 2022; suma de 38.193,46 lei reprezentând contravaloarea consumului de apă și canal pentru Festivalul Saga 2022". Citește și: SAGA, Untold, Neversea și Electric Castle, pline de droguri, dealeri, tineri în stare inconștientă. Interesele financiare mari fac ca raportările oficiale pe stupefiante să fie ridicol de mici În plus, Primăria mai cere daune și plata cheltuielilor de judecată. SAGA Festival SRL se folosește de pretexte Același document citat mai arată că "Răspunderea contractuală a pârâtei (SAGA festival SRL - n.r.) rezidă în neexecutarea obligațiilor prevăzute în art. 3.1. din Contract, respectiv în neachitarea sumelor de bani reprezentând contravaloarea costurilor cu utilitățile, formate din consumul de energie electrică și apă raportat la toată perioada de închiriere a locației și, respectiv, la perioada de montare și aducere la starea inițială a gazonului.". Conform cererii de chemare în judecată, firma refuză plata utilităților invocând lipsa documentelor justificative pentru cheltuieli. Pe de altă parte, PMB susține că toate cheltuielile au fost acceptate, pe semnătură, de către administratorul SAGA Festival SRL.

Neversea, datorii de zeci de milioane (sursa: Facebook/Neversea)
Economie

Neversea, datorii de zeci de milioane

Neversea, datorii de zeci de milioane. Festivalul Neversea de la Constanța stă să înceapă, dar firma care-l organizează pare să aibă probleme financiare complicate. "Copilul" lui Buta (Untold) Potrivit site-ului Neversea, festivalul se desfășoară anul acesta în perioada 4-7 iulie. Organizatorul evenimentului, potrivit aceleiași surse, este Neversea SRL. Neversea SRL este controlată, prin intermediul altor firme, de către creatorul festivalului Untold, clujeanul Bogdan Buta. La fel ca Untold și SAGA Festival, Neversea dezvoltă un tipar financiar generator de pierderi foarte mari. Neversea, datorii de zeci de milioane Nu se cunosc datele financiare ale Neversea SRL pentru 2023 întrucât firma nu le-a depus la Ministerul de Finanțe. De obicei, aceste date nu se depun când o firmă este abandonată sau activitatea este profund afectată. În orice caz, în anul anterior, 2022, lucrurile erau șubrede. În ciudat veniturilor de 37,8 milioane de lei, profitul a fost mic, de puțin peste 97.000 de lei. Datoriile, însă, uriașe: 19,8 milioane de lei. În același timp, creanțele erau de 11 milioane de lei. Practic, în termeni reali, datoriile erau de 8,8 milioane de lei.

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului

Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului. Aceștia sunt dați în judecată în zeci de procese de către companii cărora nu le-au plătit facturi care totalizează milioane de lei. Zeci de procese pentru datorii Debitorul în toate aceste cazuri este SAGA Festival SRL, compania care a organizat edițiile SAGA Festival din 2021, 2022 și 2023. Citește și: E-TVA, explicat în detaliu: de ce este imposibil să fie aplicat acest sistem în forma decisă peste noapte prin OUG și cum firmele vor fi victime sigure ale abuzului de amenzi Așa cum DeFapt.ro a dezvăluit, ediția din acest an a evenimentului va fi organizată de o altă firmă, SAGA Music Festival SRL, înființată în luna ianuarie a.c. Motivul înființării noii firme: cea veche are datorii uriașe, de peste 78 de milioane de lei, și pierderi la finalul lui 2023 de 3,5 milioane de lei. Zeci de firme, dar și persoane fizice, au de încasat sume foarte mari de la Saga Festival SRL. Mulți creditori s-au îndreptat împotriva firmei în instanță. Majoritatea au avut câștig de cauză. Organizatorii SAGA Festival, "țeapă" și Bucureștiului Printre companiile care au de recuperat bani de la SAGA Festival SRL se numără și una deținută de bucureșteni: Compania Municipală Energetica Servicii București. Acum două zile, Energetica a câștigat în instanță dreptul a încasa de la SAGA Festival SRL aproape 41.000 de lei. Suma reprezintă plata unor servicii prestare acum doi ani, la ediția din 2022 a SAGA Festival, care a avut loc pe Arena Națională. Nu au plătit locurile VIP Potrivit hotărârii judecătorești prin care SAGA Festival SRL a fost obligată să plătească sumele restante către Energetica, între cele două firme "s-au desfășurat raporturi contractuale, având ca obiect prestarea de servicii constând în lucrări de amenajare a stadionului Arena Națională, pentru evenimentul SAFA Festival 2022". Serviciile au constat în "scaune VIP – 540 bucăți (23.718,75 lei), gard panoul bordurat: demontat panou bordurat, tăiat stâlp la cota zero, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.625 lei), gard panou bordurat: demontat panou bordurat, transportat în vederea depozitării, montat prin sudură în poziția inițială (2.175 lei), stâlp iluminat ornamental: demontat, transportat în vederea depozitării, montat în poziția inițială (600 lei), demontat/montat coș gunoi (75 lei), în total suma de 29.193,75 lei, proces-verbal semnat de ambele părți", mai arată documentul citat. În final, suma de plată a ajuns, a decis instanța, la aproape 41.000 de lei, fiind incluse aici și penalități de neplată și actualizarea cu inflația. SAGA Festival SRL are drept de apel.

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi

SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi. Evenimentul de la Romaero a lăsat mulți parteneri ai organizatorului cu sume uriașe de încasat. Firma din spatele festivalului, abia înființată SAGA Festival se află la a patra ediție anul acesta. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Concertele au loc la Romaero în perioada 5-7 iulie. Potrivit site-ului evenimentului, organizatorul SAGA Festival este SAGA Music Festival SRL. Ediția din 2024, pe firmă înființată în 2024 (sursa: sagafestival.com) O firmă foarte nouă, înființată pe 15 ianuarie a.c. Firma este deținută de o altă firmă, Olanu Entertainment SRL, și aceasta înființată tot recent. Mai precis, cu o lună înainte de SAGA Music Festival SRL: pe 14 decembrie 2023. Unic asociat al Olanu Entertainment SRL este Elena-Cristina Nicolae, doar un paravan al olandezilor care organizează festivalul. De altfel, administrator al SAGA Music Festival SRL este un olandez: Vandewalle Thomas Ann D. Vechea firmă a organizat trei ediții De ce să fi renunțat organizatorii olandezi la firma care s-a ocupat de festival până acum? Răspunsul pare să se dea singur la o lectură a cifrelor contabile ale ultimilor ani. Firma care a organizat primele trei ediții ale SAGA Festival se numește SAGA Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020 iar în 2021 a organizat prima ediție a festivalului. SAGA Festival, "țeapă" uriașă: datorii, pierderi Cifrele contabile după prima ediție a SAGA Festival au fost slabe (subiect despre care DeFapt.ro a mai scris aici): 26,6 milioane de lei, pierderi, și 35,9 milioane de lei, datorii (la creanțe de 4,4 milioane de lei). După a doua ediție a festivalului, cea din 2022, pierderile au mai scăzut (la "doar" 21,5 milioane de lei), dar datoriile au sărit în aer (peste 64 de milioane de lei, cu creanțe de peste 11 milioane de lei). După ediția de anul trecut, cifrele contabile au fost și mai proaste. Mai puțin la pierderi, unde au ajuns la peste 3,5 milioane de lei. Datoriile, însă, au atins nivelul de peste 78,1 milioane de lei (cu 21,6 milioane de lei, creanțe). Mai mult, veniturile din 2023 au fost mai mici decât cele din 2022: 22 de milioane de lei, față de 26 de milioane de lei. Olandezii de la ALDA dețin SAGA Festival Potrivit mai multor surse din piață, organizatorii olandezi aproape au pus pe butuci mai multe afaceri care au contribuit la succesul de public al edițiilor trecute ale SAGA Festival. Aceste firma au livrat diverse bunuri și servicii pentru organizarea SAGA Festival, dar nu și-au văzut niciodată banii de la SAGA Festival SRL. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro SAGA Festival SRL este deținută de SAGA Entertainment BV Olanda și Level One Agency SRL. SAGA Festival SRL este administrată de olandezul Roos Gerben Christian. SAGA Festival este o marcă a ALDA, o companie înființată de doi olandezi care se ocupă cu organizarea de evenimente similare în mai toată lumea.

Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm, Adrian Dobre
Eveniment

Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm

Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm, Adrian-Marius Dobre, deși n-are legătură cu domeniul: potrivit proiectului de buget al companiei, el va avea o indemnizație fixă de 34.000 lei/lună, brut. Citește și: Personajele care au rostogolit informația că Nicușor Dan ar fi fost turnător: Piedone, Caramitru, Gușă și Realitatea TV, postul penalului Maricel Păcuraru Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm Principalele funcții ocupate de Dobre au fost de purtător de cuvânt, la PSD, sau de secretar de stat la ministerul Muncii. În anul fiscal 2021, înainte ca ministrul Sănătății Alexandru rafila să-l plaseze, în aprilie 2022, la conducerea Unifarm, el a câștigat ridicola sumă de 24.600 de lei, salariu la firma Graficisme. la acești bani s-au adăugat puțin peste 4.000 de lei de la ASE. În anul fiscal 2022, pentru doar nouă luni la conducerea Unifarm a primit 219.877 de lei, net, deci circa 23.500 lei pe lună. În 2024, el va avea un salariu brut de 34.000 lei/lună, deși compania este pe pierdere și are datorii uriașe. Compania estimează plăți restatnte de 1,4 miliarde lei la finalul anului 2024, în creștere față de 2023. Proiectul de buget estimează, pentru acest an, pierderi de 176.000 de lei. În 2020, în plină pandemie, Unifarm a fost folosită pentru a realiza achiziții de urgență de medicamente și de materiale sanitare pentru unitățile sanitare publice, iar pentru acest scop a primit un credit de 1,15 miliarde lei de la Ministerul Finanțelor, aflat în prezent în proces de restructurare. “Referitor la dobânzile penalizatoare aferente creditului în valoare de 1.150.000 mii lei, pentru anul 2024 au fost prognozate sume pentru trimestrul I si II în valoare de 41.860 mii lei, având în vedere aprobarea planului actualizat de restructurare şi finalizarea restructurãrii. Estimãm aprobarea planului de restructurare în trimestrul II an 2024”, se arată în proiect. Compania intenționează să facă angajări în acest an și să ajungă la 79 de angajați la finalul anului, față de 58, cât are acum. Site-ul companiei, Unifarm.ro, nu era funcțional la ora redactării acestei știri.

Ciolacu și-a abandonat soția în firmă. În imagine, împreună cu ministra Muncii (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Ciolacu și-a abandonat soția în firmă

Ciolacu și-a abandonat soția în firmă. Premierul a decis să iasă din firma pe care o deținea împreună cu consoarta și fratele său. Ciolacu și-a abandonat soția în firmă S-a întâmplat în martie 2023. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad "Domnul CIOLACU ION-MARCEL, in calitate de cedent, cesioneaza 275 parti sociale egale a cate 10 leifiecare, respectiv 2750 lei, doamnei CIOLACU ROXANA-MIHAELA, in calitate de cesionar”, se arată în hotărârea „din data de 03.03.2023 a adunarii generale a asociatilor S.C. LUCIA COM 94 – S.R.L., Sediusocial: Buzau, Piata Centrala”, potrivit Monitorului Oficial. La această societate din Buzău, premierul Marcel Ciolacu deținea 55% din părțile sociale. Restul erau în posesia soției sale, Roxana-Mihaela Ciolacu, și a fratelui său, Daniel Ciolacu. Și acesta din urmă a ieșit din firmă în aceeași zi, 3 martie 2023. Astfel, Roxana-Mihaela Ciolacu a devenit unic asociat al Lucia Com 94 SRL, firmă care are ca obiect de activitate principal "Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie", potrivit Ministerului de Finanțe. În 2022, firma a avut venituri de aproape 1,1 milioane de lei și un profit net de puțin peste 16.000 de lei. Datorii de peste 354.000 de lei În 2023, anul în care Marcel Ciolacu și-a abandonat soția ca unică asociată în firmă, covrigăria (așa cum este cunoscută popular) a mers cam la fel. Profitul a fost doar puțin mai mare, de ușor peste 19.000 de lei (față de peste 16.000 de lei în 2022). Dar datoriile au crescut și au ajuns la peste 354.000 de lei, față de aproape 341.000 de lei în 2022. Și numărul de angajați a scăzut: de la șapte, în 2022, la șase, în 2023. Milionul nejustificat din covrigărie Această firmă i-a adus și un scandal financiar lui Ciolacu în 2017. Atunci, un articol din România liberă arăta că "Vicepremierul (funcția de atunci a actualului premier – n.r.) Marcel Ciolacu nu poate justifica aproape un milion de lei. Peste 100.000 de lei i-au apărut abia anul acesta în declarația de avere, dar într-un cont deschis în 2003, nemenționat anterior. Iar o sumă de aproape 800.000 de lei din dividende s-a evaporat și nu a fost niciodată declarată de Ciolacu. Surprinzător, conturile bancare ale vicepremierului Ciolacu s-au umplut de bani exact în anul imediat următor unui an cu două campanii electorale: cea pentru locale din primăvara lui 2016 și cea pentru parlamentare din toamna anului trecut. Cei mai mulți politicieni au ieșit pe minus după anul electoral, mulți investind zeci de mii de lei în efortul de campanie.".

Datoriile cresc, directorii își dublează salariile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Datoriile cresc, directorii își dublează salariile

Datoriile cresc, directorii își dublează salariile. Șefii operatorului de transport au avut performanțe peste măsură în cursul anului trecut. Datoriile cresc, directorii își dublează salariile Atât directorii, cât și administratori (nouă persoane, la număr) și-au depășit cu mult indicatorii de performanță, conform raportului anual al CTP aprobat săptămâna trecută de adunarea generală a acționarilor. Acest lucru se-ntâmplă în condițiile în care datoriile CTP au crescut vertiginos. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad Îndeplinirea acestor indicatori le va permite șefilor CTP să încaseze bonusuri financiare: așa-numita "componenta variabilă" a remunerației lor prin intermediul căreia, în unele cazuri din anii trecuți, aceștia și-au dublat, practic, lefurile lunare, încasând 12 indemnizații suplimentare. Indemnizația netă lunară a directorilor este în jurul sumei de 3.000 euro (remunerațiile directorilor sunt similare, diferențele sunt mici), iar cea a membrilor din Consiliul de administrație (CA) depășește 1.200 euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră