sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: darius vâlcov

7 articole
Eveniment

Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României

Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României. Fugarul Minel Florin Prina, celebru pentru că îi căra șpăgile pesedistului Darius Vâlcov, a fost extrădat în România din Italia. El a fost condamant la patru ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor în "Dosarul tablourilor" al lui Darius Vâlcov. Tot din Italia a fost extrădat și Darius Vâlcov, fost ministru PSD la Finanțe, la jumătatea lunii august a acestui an. Pe numele lui exista un mandat european de arestare pentru executarea unei pedepse de șase ani cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani. Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României Minel Florin Prina, fostul primar al Slatinei, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de patru ani și șase luni în "Dosarul tablourilor". Se întâmpla la data de 3 mai 2023, atunci când a fost găsit vinovat de complicitate la trafic de influență și spălarea banilor. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Atunci când polițiștii s-au dus la el pentru a-l întemnița, Minel Prina era deja plecat spre Italia. Judecătorii de la Tribunalul București au emis imediat un mandat de arestare european pe numele său. Iar șase zile mai târziu avea să fie arestat de polițiștii italieni în Milano. Aproape șapte milioane, șpagă Conform Direcției Naționale Anticorupție, în cursul anului 2009, afaceristul Theodor Berna i-a propus un comision de 20% lui Darius Vâlcov, pe atunci primar al Slatinei, pentru contractele pe care urma să le primească de la Compania de Apă Olt. Firma lui Berna, Tehnologica Radion, a câștigat contracte de aproape 80 de milioane lei în urma înțelegerii. Ulterior, în perioada ianuarie – martie 2021, Darius Vâlcov a primit o șpagă de 1,2 milioane lei în trei tranșe a câte 400.000 lei fiecare. Apoi a intrat în scenă Minel Florin Prina, cel care avea să devină cărăușul șpăgilor. Anchetatorii susțin că, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei în cinci tranşe. De fiecare dată, câte 500.000 lei. Ulterior, Theodor Berna i-a mai livrat 3.080.000 lui Darius Vâlcov prin intermediul unor societăți. Vâlcov, primul "greu" returnat din Italia Fostul ministru de Finanțe și fost primar al Slatinei Darius Vâlcov a fost condamnat în acest dosar de corupție la șase ani de închisoare. Pentru a scăpa de executarea pedepsei, pesedistul Vâlcov a fugit în Italia. Acolo a apelat la tot felul de tertipuri juridice pentru a nu fi extrădat în România. Curtea de Apel din Napoli a decis la data de 20 iulie ca Darius Vâlcov să fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa. Dar pesedistul nu s-a lăsat așa ușor "expulzat" din Italia, motiv pentru care a făcut recurs la Curtea de Casație a Italiei. Nu a mai avut noroc pentru că magistrații au decis să îi respingă recursul. Autoritățile din Italia l-au extrădat în România la data de 14 august 2023. Fostul ministru al Finanțelor a fost încarcerat într-o primă fază la Penitenciarul Rahova.

Cărăușul șpăgilor lui Vâlcov, returnat României (sursa: Poliția Română)
Filiera italiană - "vedetele", celule de lux (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Filiera italiană - "vedetele", celule de lux

Cătălin Prisacariu, Stefano Vergine Filiera italiană - "vedetele", celule de lux. Un document exploziv al Administrației Naționale a Penitenciarelor dezvăluie șmecheria la care apelează statul român pentru a aduce în țară condamnați grei care se sustrag de la executarea pedepsei: s-au amenajat celule de lux pentru "vedete" precum Ionel Arsene sau Darius Vâlcov. Restul deținuților din România, însă, sunt închiși în celule insalubre, pline de gândaci și ploșnițe, sunt supuși abuzurilor fizice și psihice și beneficiază de asistență medicală minimală. Toate acestea generează condamnări ale statului român la CEDO, soldate cu plata unor despăgubiri substanțiale. În același timp, aceste condiții de detenție determină și instanțele italiene să refuze trimiterea în România a "vedetelor" condamnate de instanțe românești. Arsene, un italiano vero Șase ani și opt luni de închisoare. Acesta a fost verdictul judecătorilor în cazul Ionel Arsene, unul din liderii PSD, dat pe 10 martie 2023. Până la finalul acelei zile, Arsene trebuia să se predea la o secție de poliție și apoi să fie încarcerat. Dar nu a surprins pe nimeni nici că Arsene nu s-a predat, nici că nu a fost găsit la domiciliu de polițiști. Încă dinainte ca pe site-ul Poliției Române să fie postat anunțul că Arsene este dat în urmărire generală, glumele au început să curgă în social media: Arsene, un italiano vero; Căutați-l în Italia; E plecat la muncă. Explicabil: Arsene era doar cel mai recent condamnat cu o funcție publică care, exact înainte să fie condamnat, părăsea țara. În scurt timp, presa a descoperit că o firmă menționată de Arsene în declarația de avere fusese înființată în Italia, nu în România. Mandatul european de arestare, refuzat de două ori Ceea ce întărea suspiciunile că șeful Consiliului Județean Neamț își construise deja legăturile cu statul italian care să-l scape de executarea pedepsei în România. Suspiciuni confirmate câteva săptămâni mai târziu, când Arsene s-a predat la o secție de poliție italiană din Bari. Unde a cerut ca mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare românești să nu fie recunoscut de statul italian. Și, prin urmare, Arsene să nu fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa. Iar instanțele italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului de arestare european în cazul Arsene în două rânduri, în aprilie, respectiv mai 2023. Lunga listă a fugarilor în Italia Pentru presa și societatea din România, era încă un caz în care se respecta o rețetă care funcționa deja de cel puțin trei ani: condamnat în România, dar "refugiat" în Italia, unde cerea instanțelor locale să nu fie trimis în penitenciarele românești și, la pachet, să i se recunoască sentința în Italia, unde să și execute pedeapsa. Într-un regim mult mai blând decât cel de penitenciar. Printre înaintașii lui Arsene care se folosiseră de "filiera italiană", nume celebre în România: Alina Bica (fostă șefă a DIICOT), Dragoș Săvulescu (om de afaceri), Daniel Dragomir (fost ofițer SRI), Gabriel Strutinsky și mulți alții. Cum a fost, totuși, posibil ca sistemului românesc de justiție să fie ocolit atât de des prin "filiera italiană"? Fericitul Tudorel Toader Miniștrii Justiției din României din 2019 până în prezent au preferat să mintă prin omisiune în legătură cu acest fenomen, lăsând să se înțeleagă cetățenii români condamnați ar fi beneficiat de situații la limita legalității sau chiar ilegale în Italia. Ultimul ministru de Justiție al României care nu a avut de-a face cu "filiera italiană" a fost Tudorel Toader. În septembrie 2018, acesta se întâlnea la Roma cu omologul său Alfonso Bonafede. Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României de la Roma, "cei doi miniștri au reiterat angajamentul reciproc de a accelera procesul de reformare a procedurilor privind transferul deținuților, temă aflată de mai multă vreme pe agenda politică italiană și în deplin acord cu principiul internațional recunoscut al facilitării executării pedepsei în țara de origine, în vederea favorizării reintegrării sociale a persoanelor după executarea pedepsei". Ce vremuri: Italia voia să ne trimită infractorii acasă Era vorba, în acea perioadă, de cetățeni români care comiseseră fapte penale pe teritoriul italian, fuseseră condamnați de o instanță italiană și își ispășeau pedeapsa într-un penitenciar italian. Ceea ce aglomera penitenciarele din peninsulă, de unde și cererile repetate ale Romei către București pentru a-și prelua cetățenii și a-i "caza" în penitenciare românești. Un prim semn că întâlnirea fusese fructuoasă a fost repatrierea, în martie 2019, a 13 deținuți români. Un eveniment salutat pe Facebook cu entuziasm de Matteo Salvini, vicepremier al Italiei atunci. "E dovada capacității sistemului ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor - n.r.) de a asigura condiții corespunzătoare de executare a pedepsei", comenta și ministrul român al Justiției, Tudorel Toader. Precautul domn Predoiu în cazul Bica: MJ, atribuții limitate Un an mai târziu, însă, cooperarea româno-italiană începea să scârțâie. În iulie 2020, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv pentru favorizarea infractorului, era descoperită în Italia. Ministrul de Justiție de la București, Cătălin Predoiu, le mulțumea autorităților italiene pentru prinderea Alinei Bica. În același timp, Predoiu, avocat cu mare experiență, scotea elegant Ministerul Justiției din ecuație, de parcă se aștepta ca lucrurile să se complice. "Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat patru ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului. (...) Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (...) Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare", declara Predoiu. Predoiu, în cazul Săvulescu: Acest lucru este normal În acel moment nu se vorbea încă de un refuz al aplicării mandatului european de arestare emis de Tribunalul București în cazul Bica. Dar câteva luni mai târziu, în noiembrie 2020, cazul Săvulescu (cetățean român condamnat în România, plecat în Italia și căruia o instanță italiană i-a permis executarea pedepsei în peninsulă) l-a scos iar la rampă pe ministrul Predoiu. Acesta a admis că decizia nu putea fi atacată legal: Predoiu nu s-a declarat uimit de "faptul că s-a hotărât executarea sentinţei în Italia, acest lucru este normal ca un stat membru al UE să fie ţară de executare a unei decizii penale pronunţate în alt stat al Uniunii Europene". Ministrul român al Justiției, însă, nu a detaliat motivele pentru care o instanță italiană a respins mandatul european de arestare emis de o instanță din România. Birchall invocă JAI Cazul Bica a stârnit, în ianuarie 2021, și reacția vehementă a unui fost ministru de Justiție de la București, Ana Birchall. Potrivit acesteia, soluția pentru ca românii condamnați în România care obținuseră dreptul să ispășească pedeapsa în Italia consta într-o negociere la nivel european în legătură cu reglementarea mandatului european de arestare: "în ceea ce priveşte eficienţa şi aplicabilitatea mandatului european de arestare, trebuie discutat atât bilateral cât şi la nivelul instituţiilor europene! Este critic să se reia discuţiile cu instituţiile europene (începute de mine în vara anului 2019 la ultimul JAI la care am participat) privind eficienţa mandatului european de arestare!". Nici Birchall, însă, nu a pomenit motivele pentru care mandatele europene de arestare în cazul Bica și altele fuseseră refuzate de instanțele italiene. Stelian Ion pariază pe legăturile infractorilor cu Italia Tot în ianuarie 2021, noul ministru al Justiției de la București, Stelian Ion, s-a referit la cazuri precum Bica, Săvulescu și alții. Potrivit unui comunicat din acea perioadă al Ministerului Justiției, după o întâlnire a lui Ion cu ambasadorul italian în România, deşi "partea română are cunoştinţă că, în aceste speţe, se aplică legislaţia italiană care dă efect legăturilor acelor persoane cu statul italian, şi-ar dori o comunicare mai apropiată cu autorităţile italiene pe acest subiect, inclusiv analizarea în viitor a reluării schimbului de magistraţi de legătură". Este de remarcat, așadar, că ministrul Stelian Ion este primul ministru al Justiției de la București care încearcă să ofere o explicație pentru respingerea mandatelor europene de arestare emise de instanțele românești. Astfel, în viziunea lui Stelian Ion, ar fi vorba de legăturile condamnaților români cu statul italian. Se invocă "anumite metode" O lună mai târziu, în februarie 2021, Stelian Ion a reluat teza. "S-a creat o rețetă de succes pentru unii fugari, sunt convins că nu doar din România, care s-a bazat pe obținerea unui statut de rezident foarte facil", a spus Ion într-o conferință de presă. În iulie 2021, într-o emisiune TV, ministrul Stelian Ion chiar a insinuat că deciziile instanțelor italiene sunt chestionabile. "Sunt foarte mulţi care sunt trimişi în ţară. Procedura, în general, merge bine, dar iată, sunt nume sonore care prin anumite metode reuşesc nu doar să rămână în Italia, nu doar să obţină recunoaşterea hotărârii, ci şi executarea în Italia pentru că, spre exemplu, în cazul Strutinsky s-a obţinut recunoaşterea şi acea persoană execută în Italia, dar execută (…). Din ce în ce mai dese au fost aceste cazuri în care am văzut hotărâri recunoscute acolo, unele decizii date aici cu executare, comutată pedeapsa, transformată în pedepse cu suspendare şi eliberaţi aceşti oameni pentru că acolo legislaţia este mai favorabilă.", a spus ministrul Justiției. Ion nu a explicat ce înseamnă "anumite metode", confirmând, practic, insinuarea că acele "metode" nu ar ține de cadrul legal. Predoiu revine, menționează CEDO: "Este o lipsă de încredere" Revenit în fruntea Ministerului Justiției, Cătălin Predoiu a admis într-o emisiune TV din ianuarie 2023 că unul din motivele pentru care mandatele europene de arestare emise de instanțele românești sunt respinse este cel referitor la condițiile din penitenciare. "Este o lipsă de încredere, să spunem. Şi poate că această lipsă de încredere vine şi din numărul mare de condamnări care au avut loc la CEDO pe această problematică, condiţiile din penitenciar. Situaţia s-a schimbat între timp, adică lucrurile s-au îmbunătăţit", a spus Predoiu. Întrebat specific de cazurile din Italia, Predoiu a uitat de condițiile din penitenciare: "Acolo intervin alte reglementări, respectiv, statul italian a optat, potrivit legislaţiei italiene, şi în acord cu regulamentul european, să dispună executarea pedepsei în Italia şi individualizarea ei în Italia dat fiind că persoanele în cauză (...) şi-au creat legături cu Italia şi asta recunoaşte legea italiană. În această ipoteză se pot face individualizări ale pedepsei şi dispune supravegheat executarea pedepsei în Italia". Arsene, greu de arestat în Italia Patru luni mai târziu, în mai 2023, ministrul Predoiu s-a văzut nevoit să dea iar explicații, după ce un alt condamnat celebru, fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, s-a sustras de la executarea unei pedepse cu închisoare în România plecând tot în Italia. "Ministerul Justiției, instanțele române, magistratul român de legătură, după caz, alte autorităţi române potrivit competențelor (ex: Administrația Naţională a Penitenciarelor) depun demersuri pentru a pune la dispoziția autorităților italiene datele considerate necesare, având în vedere legislaţia unională, naţională, jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", a transmis Predoiu printr-un comunicat de presă. Tot în mai a.c., Predoiu raporta și un prim succes, după o întâlnire la București cu ambasadorul italian în România, Alfredo Maria Durante Mangoni. "Ministrul Justiției a salutat decizia Procurorului-general italian de a cere reexaminarea cazului de extrădare privind cetățeanul român Arsene Ionel, condamnat penal definitiv, și a mulțumit ambasadorului pentru acest lucru. Cei doi oficiali au convenit asupra utilității și necesității continuării dialogului asupra subiectelor luate în discuție, inclusiv la nivel ministerial. Ministerul Justiției își exprimă interesul și speranța că autoritățile italiene îl vor localiza și aresta cât mai rapid pe cetățeanul român Vâlcov Darius, condamnat penal definitiv la închisoare cu executare de către Justiția română.", se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției. Surpriză: Vâlcov, livrat la București Două luni mai târziu, în iulie 2023, un nou ministru al Justiției, Alina Gorghiu, ducea problema la Bruxelles. "Această problemă trebuie pusă pe tapet, a fost discutată, va fi discutată, chiar astăzi, la un JAI (Consiliul Justiție Afaceri Interne - n.r.) informal din Spania. Unul din colegii mei, secretar de stat, a ridicat această problemă și partea italiană s-a arătat disponibilă la dialog. Sper să fie un dialog tehnic, dublat ulterior de o discuție la nivel politic, astfel încât, consolidarea cooperării judiciare să ducă la o soluție eficientă pentru ambele state", spunea Gorghiu pentru televiziunea națională din România. Surpriză, o lună mai târziu, pe 15 august 2023, o primă extrădare: Darius Vâlcov era trimis de autoritățile italiene la București. Părea un succes al negocierilor guvernamentale de care tot vorbiseră miniștrii Justiției din România în cei trei ani de când fenomenul "filierei italiene" făcea furori. Arsene, infractorul lui Schrödinger Iar la începutul lunii noiembrie, Ministerul Justiției de la București anunța (pe canalul de Facebook al instituției) un al doilea succes, care părea să confirme eficiența discuțiilor bilaterale: Curtea de Casaţie din Italia tocmai decisese predarea lui Ionel Arsene autorităţilor din România (între timp, însă, Arsene a reușit să-și prelungească șederea în Italia invocând motive medicale). Ministerul Justiției nu explica, însă, tocmai argumentele din spatele deciziei de extrădare: ce informații noi apăruseră în dosar pentru a schimba o decizie de refuz al unui mandat european de arestare? Ministerul Justiției de la București nu a furnizat nici un detaliu. Mai mult, o cerere oficială de interviu pe acest subiect, adresată de echipa de jurnaliști a acestui proiect, nu a primit nici un răspuns de la minister. Scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023 a șefului ANP Misterul, însă, s-a lămurit atunci când jurnaliștii au intrat în posesia documentelor trimise de statul român la Roma în cazul Arsene: România a promis, oficial, că Ionel Arsene ar fi urmat să beneficieze de tratament privilegiat într-o închisoare românească. Documentul cel mai relevant în acest sens este scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023, semnată de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) din România, comisarul de Poliție penitenciară Dan Halchin, referitoare la "condițiile de detenție de care va beneficia domnul Arsene Ionel (născut la 1.09.1972, domiciliat în provincia Neamț, condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare), în cazul predării sale către autoritățile române". Superofertă: 8,39 mp pentru Arsene la Rahova Potrivit acestei scrisori traduse oficial în italiană de către ANP, "După ce domnul Arsene Ionel va fi predat autorităților române de pe Aeroportul Henri Coandă din București, acesta va fi plasat inițial la Penitenciarul București-Rahova, pentru a efectua perioada de adaptare la condițiile din penitenciar. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului București-Rahova va avea o suprafață totală de 30,04 metri pătrați. Din această suprafață totală se va scădea spațiul pentru baie (8,36 metri pătrați) și spațiul pentru depozitarea alimentelor și a obiectelor personale (2,10 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 19,58 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,90 metri pătrați), o bancă pentru șezut (0,37 metri pătrați) și un pat supraetajat cu două nivele (1,52 metri pătrați, luând în considerare doar suprafața ocupată de patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 19,58 metri pătrați, se obține un spațiu util de 16,79 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate maxim 2 persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.". La Focșani, doar 7,11 mp, regim închis Scrisoarea semnată de șeful ANP menționează și condițiile din penitenciarul în care Arsene urmează să fie mutat după perioada de adaptare. "Având în vedere durata pedepsei și domiciliul persoanei condamnate, aceasta își va executa pedeapsa privativă de libertate în regim închis la Penitenciarul Focșani. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Focșani va avea o suprafață totală de 22,33 mp. Din această suprafață totală se va scădea suprafața băii (4,48 mp), rezultând o suprafață efectivă de 17,85 mp. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,84 mp), o bancă pentru șezut (0,28 mp), o etajeră (0,55 mp), un raft (0,44 mp) și un pat supraetajat cu două nivele (1 mp, luând în considerare doar patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața reală a camerei de 17,85 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 14,22 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate cel mult două persoane, ceea ce îi garantează domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 7,11 metri pătrați.". La Vaslui, 8,25 mp, regim semideschis Arsene ar putea ispăși pedeapsa și într-un al treilea penitenciar, mai arată directorul general ANP în scrisoarea adresată autorităților italiene: "În cazul în care regimul de executare al deținutului va fi schimbat în regim semideschis, acesta va fi transferat la Penitenciarul Vaslui, ținând cont de faptul că penitenciarul este situat în apropierea domiciliului său. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 mp), rezultând o suprafață efectivă de 11 mp. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1,152 mp), 1 etajeră (0,78 mp), 2 scaune (0,13 mp), 1 masă (0,60 mp) și un suport de pantofi (0,15 mp). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11 mp, rezultă un spațiu util de 8,25 mp. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, oferindu-i-se un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Bonus: tot 8,25 mp, dar regim deschis Iar dacă regimul de executare a pedepsei lui Arsene va deveni deschis (în loc de semideschis), condițiile promise sunt la fel de generoase: "Astfel, camera de deținere pentru regimul deschis de la Penitenciarul Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 11,43 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1 metru pătrat), 1 raft (0,78 metri pătrați), 2 scaune (0,13 metri pătrați), 1 masă (0,60 metri pătrați) și un suport de pantofi (0,15 metri pătrați). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11,43 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 8,25 metri pătrați. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, ceea ce îi conferă un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Halchin, șeful ANP, acceptă și inspecții de la diplomați italieni Comisarul Dan Halchin merge chiar mai departe cu altruismul: "Concret, spațiul de care va beneficia susnumitul Arsene Ionel va fi cuprins între 7,11 metri pătrați și 8,39 metri pătrați, excluzând spațiul pentru baie și suprafața rezervată mobilierului, indiferent dacă acesta este fix sau mobil. În plus, Arsene Ionel va beneficia de toate condițiile de cazare corespunzătoare și adecvate pentru a asigura respectarea demnității umane. În plus, sistemul penitenciar este în prezent pregătit să asigure condiții optime pentru detenția lui Arsene Ionel, așa cum a fost comunicat. Administrația Națională a Penitenciarelor se declară disponibilă pentru a primi vizite în penitenciare din partea reprezentanților misiunii diplomatice a statului italian, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a constata la fața locului progresele înregistrate în îmbunătățirea condițiilor de detenție.". Album foto cu celulele dedicate lui Arsene Pentru a fi și mai convingător, Halchin a trimis și fotografii cu celulele în care ar urma să fie închis Arsene. schite-si-poze-P.-RahovaDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-FocsaniDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-VasluiDescarcă - - - - - - - - - - - Șeful ANP: Celulele de lux, doar pentru Arsene Fotografiile i-ar șoca pe cei mai mulți deținuți din România, care se confruntă cu condiții foarte diferite. Ceea ce știe și comisarul Halchin - înainte de a semna scrisoarea, directorul general al Administrației Penitenciarelor din România face o precizare care arată discriminarea pozitivă în cazul Arsene: "Trebuie remarcat faptul că situația lui Arsene Ionel a fost evaluată în mod specific și nu reprezintă o generalizare în ceea ce privește modul în care sunt oferite aceste garanții, care vor fi analizate pentru fiecare situație în parte.". Cu alte cuvinte, aceste condiții nu se regăsesc în mod normal în toate penitenciarele românești. Cum, de altfel, recunoaște chiar comisarul de poliție penitenciară Dan Halchin în raportul ANP pentru 2022, în care se arată că, în sistemul penitenciar românesc, cel puțin 2.888 de locuri (dintr-un total de 23.114 deținuți, deci peste 12%) nu îndeplinesc standardele minime de 4 metri pătrați pentru un deținut. Același raport mai arată că, la finalul lui 2022, gradul de ocupare în penitenciarele românești era de 110,5%. Cifrele discriminării: supraaglomerarea de lângă Arsene Un alt document al ANP trimis autorităților italiene arată și mai clar cât de favorizat ar fi Arsene într-un penitenciar românesc în dauna celorlalți deținuți. Potrivit documentului menționat, în penitenciarul Rahova (unde Arsene ar trebui să se adapteze) se află în prezent 1.297 de deținuți, dar capacitatea penitenciarului este de doar 1.093 de locuri. Așadar, reiese un deficit de 204 locuri (grad de ocupare - 118,7%, cu 8,2% peste media națională). În penitenciarul Focșani, prima destinație a lui Arsene, se află 405 deținuți pe numai 298 de locuri disponibile. Deci, deficit de 107 locuri (grad de ocupare - 135,9%, cu 25,4% peste media națională). Iar la penitenciarul Vaslui, a doua destinație a lui Arsene, sunt acum 735 de deținuți pe numai 481 de locuri. Un deficit de 254 de locuri (grad de ocupare - 152,8%, cu 42,3% peste media națională). Viața reală la pușcărie: deținut bolnav cu baston de mop Rapoartele de monitorizare ale APADOR-CH în penitenciarele românești arată că lucrurile stau mult mai rău decât imaginea cu cifre seci prezentată de ANP: supraaglomerare, mizerie, abuzuri. Astfel, potrivit raportului de monitorizare de anul acesta a penitenciarului Rahova, "la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%". Așadar, peste gradul de ocupare mediu prezentat de ANP, de 110,5%. Condițiile medicale oferite la Rahova sunt minimale, arată raportul APADOR-CH: "Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au. Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție.”. Cu pungă anti-ploșnițe pe cap la Rahova Igiena în celule este la cote alarmant de joase, menționează raportul APADOR-CH: "Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă. (...) Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte. Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda. În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.". Condiții foarte diferite, așadar, de imaginea creată de șeful ANP pentru autoritățile italiene. Filiera italiană - "vedetele", celule de lux Dar instanțele italiene au luat în considerare aceste discriminări pozitive oferite unor condamnați precum Arsene și Vâlcov. Și nici nu puteau face altfel, potrivit avocatului Cristian di Giusto, care i-a reprezentat pe Arsene, Vâlcov și alți români condamnați în România și care au ales "filiera italiană". „Procuratura română a inventat situații cu totul de detenție, mergând până la a susține că pentru acești subiecți (doar pentru Arsene și Vâlcov) ar fi adoptat un tratament diferit față de ceilalți deținuți, dedicându-le celule de detenție individuale sau cu cel mult un alt deținut. Acest lucru este însă neadevărat, întrucât Vâlcov, de exemplu, este în prezent deținut într-o celulă cu opt persoane și nu beneficiază de niciun tratament medical specific, așa cum fusese garantat. Din păcate, problema este de natură politică, deoarece judecătorul care se ocupă de cererea de extrădare nu are puterea de a investiga veridicitatea informațiilor primite de la parchetul străin... și, evident, devine extrem de dificil să scrii în hotărâre că autoritățile unei țări din UE au mințit în mod flagrant! Știu că sunt în curs de desfășurare activități (din partea organizațiilor pentru respectarea drepturilor deținuților români) menite să dovedească aceste fapte foarte grave.". "Nu este o stratagemă, ci un principiu de drept" Di Giusto se opune interpretării că cei condamnați în România și care au ales Italia ca loc de executare a pedepsei ar uza de o șmecherie. "Acest lucru nu este deloc adevărat. Fiecare caz are o istorie proprie, sunt mulți români care de-a lungul anilor au desfășurat activități economice în Italia sau în alte țări din UE. Opțiunea de a recunoaște sentința într-un alt stat decât România este strict personală și, așa cum s-a spus, este mai degrabă consecința unei serii de probleme structurale ale statului român care au rămas nerezolvate până în prezent, în ciuda numeroaselor solicitări, invitații și recomandări adresate României de către politica europeană. Până la urmă, interzicerea tratamentelor inumane și degradante este un principiu imuabil, confirmat de numeroase hotărâri judecătorești din întreaga Europă și cred că ar trebui să fim mai șocați dacă o țară membră nu respectă aceste interdicții și nu ia măsuri concrete pentru a rezolva problemele. (...) Nu este o stratagemă, ci mai degrabă un principiu de drept care poate fi folosit de oricine, indiferent de mediul social sau de capacitatea economică (au existat numeroase cazuri, mult mai multe decât cele , de subiecți complet necunoscuți presei românești cărora li s-a refuzat extrădarea în România din motive legate de condițiile de detenție, dar și de înrădăcinare). După cum se știe, în Italia există o comunitate numeroasă de origine română, ceea ce, în mod evident, le facilitează alegerea de a se muta definitiv în țara noastră și nu în altele.". ___________________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Un ziarist cu facultate la Spiru Haret, ex-purtător de cuvânt al lui Darius Vâlcov: președinte al autorității care trebuia să verifice spitalul Botoșani
Eveniment

Un ziarist „garantat Darius Vâlcov”

Un ziarist „garantat Darius Vâlcov” este președinte al autorității care trebuia să verifice spitalul Botoșani, unde o tânără mamă a murit ignorată de medici. Valentin Florin Ciocan, președinte al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a absolvit Jurnalismul la Spiru Haret, dar cariera sa publică a înflorit după ce a ajuns purtător de cuvânt la primăria Slatina, în perioada în care primar era Darius Vâlcov, aflat în prezent la pușcărie Citește și: Salarii uriașe și mii de angajați la spitalul unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul Județean Botoșani, condus de un lăcătuș mecanic din PSD ANMCS are drept obiectiv - potrivit informațiilor postate pe site-ul instituției - „să evalueze toate categoriile de unități sanitare din punctul de vedere al calității serviciilor de sănătate și al siguranței pacientului”. De asemenea, ANMCS are drept scop „să informeze pacienții cu privire la calitatea serviciilor de sănătate oferite de unitățile sanitare, pentru creșterea încrederii populației în calitatea serviciilor de sănătate”. Însă, despre spitalul județean Botoșani - unde o tânără mamă a murit după circa opt ore de chinuri, așteptând zadarnic un medic - nu se găsesc prea multe informații pe site-ul ANMCS. Pe site se arată doar că spitalul este acreditat. Un ziarist „garantat Darius Vâlcov” La ANMCS lucrează aproape 100 de persoane. Directorii primesc circa 15.000 de lei/ lună, brut, șefii de serviciu 14.688 lei/ lună, cei de birou - 12.171, iar consilierii între 5.500 de lei și 11.000 de lei pe lună plus sporuri. Toți angajații au vouchere de vacanță și indemnizație de hrană. Președinte al ANMCS este Valentin-Florin Ciocan, fost ziarist la Click News și absolvent al Universității Spiru Haret. În CV, el nu precizează când a obținut diploma de licență. În 2006, Ciocan a devenit purtător de cuvânt la primăria Slatina - pe atunci condusă de Darius Vâlcov - iar cariera sa în administrația publică a decolat, ajungând chiar director la casa de asigurări de sănătate Olt. Salariul său net era, în decembrie 2022, de aproape 10.000 lei pe lună. Valentin Florin Ciocan Ciocan are și un masterat în „Management Sanitar” obținut la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu - dar nu s eștie în ce an a luat această diplomă.

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie

Vâlcov, adus în România pentru pușcărie. Darius Vâlcov, condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor, se află în custodia Poliţiei Române, după ce a fost preluat luni din Italia şi adus sub escortă în ţară, urmând să fie predat Penitenciarului Rahova. Vâlcov, adus în România pentru pușcărie "Darius Vâlcov este în custodia Poliţiei acum, va ajunge în România. Este primul fugar pe care îl aduc în mandatul meu de ministru al Justiţiei. Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat, de la Poliţie la magistratul de legătură, mulţumesc autorităţilor italiene şi e bine să ştim ce urmează. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Odată ce a aterizat în România, va fi predat penitenciarului de la Rahova, 21 de zile de carantină. Îi asigurăm patru metri pătraţi de detenţie în celula în care va sta, acestea au fost garanţiile pe care Ministerul Justiţiei prin Autoritatea Naţională a Penitenciarelor le-au oferit instanţelor din Italia, pentru a putea să-l aducem înapoi, să execute aici pedeapsa. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale După ce va sta la Rahova şi va ajunge să execute în regim semi-deschis, îl vom muta în alt penitenciar. Ca atare, cred că e bine să recăpătăm încrederea voastră, a tuturor, în sistemul de justiţie. Ne aducem fugarii, celebri sau mai puţin celebri, înapoi în ţară", a precizat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, într-o postare pe Facebook. 14 august, zi cu ghinion La data de 14 august 2023, o escortă din cadrul Poliţiei Române a preluat, din Italia, un bărbat, de 46 de ani, din Slatina, judeţul Olt, care era urmărit internaţional. Darius Vâlcov, pe Otopeni, în cătușe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Acesta a fost condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor, precizează Poliţia Română. Escorta din cadrul Poliţiei Române a ajuns în cursul acestei zile pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, bărbatul în cauză fiind predat reprezentanţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. În Italia, locuia într-o casă cu gratii la geam În Italia, Vâlcov își găsise o casă cu etaj pe o străduță îngustă unde cu greu două mașini trec una pe lângă alta, la marginea orașului Milano. O vilă atipică, cu aerul unui mărunt castel de oraș, pentru zona în care este amplasată, pe Via Monteggia Giovanni Battista, și care a fost supusă recent unui proces de reabilitare energetică. Vila unde locuia Darius Vâlcov în Italia (sursa: Newsweek România) Fără să aibă o curte generoasă, vila are o terasă șic la ultimul etaj. Imobilul are aerul unuia trecut recent printr-un proces de modernizare, în contradicție cu celelalte din zonă. Vila are gratii la toate ferestrele, ca mai toate imobilele din zonă. Probabil un semn al existenței unei infracționalități periculoase în cartier, potrivit unei relatări de la fața locului a Newsweek România.

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov. Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, a fost condamnat definitiv marţi de un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă la șase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov La instanţa de fond, Vâlcov primise o condamnare de opt ani de închisoare, pedeapsă scăzută la şase ani la apel, după ce judecătorii au constatat că pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia faptele s-au prescris. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este vorba despre "Dosarul Tablourilor", numit astfel după ce procurorii au găsit peste 100 de opere de artă achiziţionate de Vâlcov prin interpuşi, unele dintre fiind ascunse în pereţii falşi ai unor imobile aparţinând fostului ministru. De asemenea, judecătorii au menţinut decizia de confiscare de la Vâlcov a sumei de 6,2 milioane lei. Presa a relatat că Darius Vâlcov ar fi plecat de ceva vreme în Italia, acolo unde au fugit mai multe persoane condamnate în România pentru a scăpa de închisoare. El nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată. Totuși, Poliția Română nu-l consideră urmărit general. Un pomelnic de infracțiuni În acelaşi dosar, Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, a fost condamnat la patru ani şi șase luni de închisoare cu executare, iar Lucian Petruţ Şuşală, fost şofer al lui Darius Vâlcov, a primit doi ani cu suspendare, cu un termen de supraveghere de cinci ani. De asemenea, Petre Bogdan Timofte a fost condamnat la trei ani cu executare, iar Constantin Tomescu a primit trei ani şi șase luni cu executare. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze Darius Vâlcov a mai avut două dosare de corupţie pe rolul instanţelor, reuşind să scape de ele. Astfel, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în care era acuzat de instigare la dare şi luare de mită. În martie 2023, tot Curtea de Apel Craiova i-a anulat o condamnare de șase ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, pe motiv că faptele de care era acuzat s-au prescris. În "Dosarul Tablourilor", Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată. Șpăgi de milioane pentru contracte Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile. În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte - "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava", "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina" şi "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt". Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, susţinea DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt", fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei. Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. În baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie - martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei, în trei tranşe a câte 400.000 lei fiecare, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii. De asemenea, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei, în cinci tranşe a câte 500.000 lei fiecare. În plus, în perioada 2012 - 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei. "În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, Darius Vâlcov a derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, un mecanism financiar fictiv între Tehnologica Radion şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Lucian Şuşală, Petre Timofte şi Constantin Tomescu şi a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani. Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii", mai explicau procurorii. Conform DNA, acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi. Darius Vâlcov mai era acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţinea în fapt şi pe care le administra, prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei. În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.

Machitski, cetățean de onoare al Slatinei (sursa: ALRO)
Eveniment

Machitski, cetățean de onoare al Slatinei

Oligarhul rus Vitali Machitski, cetățean de onoare al Slatinei. Acesta controlează producătorul de aluminiu ALRO și nu a fost inclus pe lista de sancțiuni adoptate la nivel internațional împotriva apropiaților președintelui Vladmir Putin. Fără legătură cu acest fapt, Machitski este cetățean de onoare al orașului Slatina din 2010. Prin grija lui Darius Vâlcov, fost primar al Slatinei și ex-ministru de Finanțe. În urmă cu 20 de ani, compania rusească Gazprom a decis să vândă o parte din gazele de pe piața românească printr-o firmă controlată de Vitali Machitski. Totul, ca recompensă pentru că acesta deblocase negocierile cu Turcia pentru finalizarea contrucției gazoductului Blue Stream. Mandatat de Gazprom să negocieze cu Turcia Vitali Machitski, unul dintre primii oligarhi de la Moscova, și-a extins afacerile în România la finalul anilor 1990. Guvernul de la București a vândut prin Bursa de Valori un pachet de 49% din acțiunile producătorului de aluminiu ALRO. Se întâmpla în 1997. 41,85% din aceste acțiuni a fost cumpărat de rușii de la Marco Grup, care aveau să devină acționari majoritari în anul 2002. În toată această perioadă, rușii lui Machitski au vândut aluminiu în Turcia, afacere de pe urma căreia și-a câștigat influența la Ankara. Citește și: Principalele companii rusești care acționează în România: Lukoil, Alro Slatina, Gazprom și TMK Tot în acea perioadă, compania rusească Gazprom construise 30% din gazoductul Blue Stream prin care Rusia urma să furnizeze gaze naturale Turciei. Dar construcția gazoductului a fost blocată de turci. Conducerea Gazprom a decis atunci ca oligarhul Vitali Machitski să facă parte din echipa de negociatori. El susținea într-un interviu pentru Interfax că și-a folosit conexiunile din Turcia făcute în urma exportului de aluminiu din România pentru a debloca afacerea Blue Stream. "Ulterior am început să vindem noi înșine gaz, în baza unui contract cu Gazprom. Am făcut comerț în Turcia și suntem încă unul dintre cei doi furnizori principali ai României. Avem un acord cu Gazprom pentru a furniza României un total de 60 de miliarde de metri cubi de gaz în perioada 2002-2030”, spunea Vitali Machitski. Machitski, cetățean de onoare al Slatinei În iulie 2010, orașul Slatina era condus de primarul Darius Vâlcov, ales pe listele Partidului Democrat Liberal, partid controlat pe atunci de președintele Traian Băsescu. Pe 13 iulie 2010, primarul Darius Vâlcov a decis să-I acorde lui Vitali Machitski titlul de Cetățean de Onoare al Slatinei. "Sunt onorat să primesc această distincţie ca o subliniere a rezultatelor obținute de Alro şi aş vrea să le mulţumesc autorităţilor locale din Slatina pentru recunoaşterea realizărilor Companiei, precum şi tuturor angajaţilor pentru efortul depus şi pentru dedicaţie", declara Machitski, Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Vimetco, acționarul majoritar al Alro, potrivit unui comunicat postat pe site-ul companiei la acea dată. "Compania a evoluat de la un producător de lingouri, la un producător integrat de aluminiu, ca parte unui Grup internaţional. Dorim să continuăm programul implementat pentru a consolida poziţia Alro pe piaţa internaţională de aluminiu, păstrându-ne, în acelaşi timp, poziţia de Companie responsabilă social, pentru Slatina", se mai menționa în comunicatul citat.

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe. Mihai Diaconu, consilierul lui Darius Vâlcov la Finanțe și al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanțe. Cu susținerea ministrului Adrian Câciu și a lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Numirea lui Mihai Diaconu în funcția de secretar de stat ar putea declanșa un nou conflict în interiorul PNL, între actualul premier, Nicolae Ciucă, și fostul premier Florin Cîțu. Așa s-a întâmplat în urmă cu aproximativ un an de zile. Atunci, premierul Florin Cîțu i-a reproșat ministrului de Finanțe Alexandru Nazare că-l readusese în minister pe Mihai Diaconu. Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe La scurt timp după ce Adrian Câciu a fost numit în funția de ministru al Finanțelor, în sediul central al ministerului și-a făcut apariția și Mihai Diaconu, consilierul personal al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi. A început să se ocupe de treburile oficiale ale ministrului Adrian Câciu de dimineața până seara, deși salariul său era plătit de Curtea de Conturi. Ministrul Finanțelor Adrian Câciu s-a dat peste cap pentru a-l angaja în subordinea sa pe Mihai Diaconu. Într-un final, ministrul a decis reorganizarea Ministerului de Finanțe. Manevră prin care a crescut numărul de angajați de la 1.715 la 2.001, exclusiv demnitari. Adică 286 de noi angajați. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice Mai mult, prin Hotărârea de Guvern privind reorganizarea s-a decis și creșterea numărului de secretari de stat de la patru la șase. Deși România se împrumută lunar de pe piețele externe pentru a acoperi costurile de funcționare ale statului. Diaconu, de la IT la consilier al lui Vâlcov Mihai Diaconu este licențiat în Științe Administrative din anul 2006. Din ultimul an de facultate s-a angajat ca analist 3D la o firmă din Satu Mare. Ulterior, a fost avansat ca manager de proiect până în februarie 2009. În acel an, a abandonat cariera în IT pentru a fi angajat ca expert parlamentar la Senatul României. Acolo, monitoriza și consemna concluziile reținute în cadrul dezbaterilor parlamentare, urmărea traseul legislativ, prezența și situația voturilor. Apoi a fost angajat consilier parlamentar până în septembrie 2014. Tot în septembrie 2014, a ajuns consilierul personal al lui Darius Vâlcov, pe atunci ministru delegat pentru Buget din partea Ministerului de Finanțe. Din decembrie 2014, Darius Vâlcov a preluat integral funcția de ministru al Finanțelor iar Mihai Diaconu l-a însoțit din postura de consilier personal. Ministrul Darius Vâlcov avea nevoie de un om de încredere pe care să îl plaseze într-o funcție cheie a Ministerului de Finanțe. Așa a ajuns, în ianuarie 2015, Diaconu pe funcția de Secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Din această postură, Mihai Diaconu aproba angajamentele legale din care rezultau obligații pe seama fondurilor publice, analiza periodic structurile subordonate, dar realiza și sarcinile primite din partea ministrului Darius Vâlcov. A rezistat pe funcție până în noiembrie 2015. În toată această perioadă, ministrul Darius Vâlcov era urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție. Au urmat Ilie Sârbu, Mișa, Teodorovici Din funcția de Secretar general adjunct, Mihai Diaconu a ajuns director de cabinet al lui Ilie Sârbu, vicepreședintele Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României. Culmea, în timp ce era șeful de cabinet al lui Ilie Sârbu, în anul 2016, Mihai Diaconu a devenit funcționar public încadrat definitiv în Ministerul Finanțelor Publice pe funcția de șef serviciu. Ulterior, de la cabinetul lui Ilie Sârbu, Mihai Diaconu a fost plasat din nou pe funcția de secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Se întâmpla în iulie 2017, atunci când Ministerul de Finanțe era condus de controversatul Ionuț Mișa. Apoi, ministrul Ionuț Mișa l-a promovat în funcția de secretar general al Ministerului de Finanțe. Printre numeroasele atribuții pe care le avea, ministrul Ionuț Mișa i-a delegat și coordonarea Centrului Național de Informații Financiare, direcția resurse umane, direcția juridică, politici publice și direcția generală de control financiar preventiv. Ministrul Ionuț Mișa a fost urmat în funcție de pesedistul Eugen Teodorovici. Acesta l-a păstrat în continuare pe funcția de secretar general pe Diaconu, apoi l-a numit temporar director general adjunct la Direcția Generală de legislație și reglementare în domeniul activelor statului. Dat afară de Cîțu, readus de Nazare În noiembrie 2019, liberalul Florin Cîțu a devenit ministru al Finanțelor Publice. Acesta a decis să reorganizeze ministerul ca să scape de oamenii plasați în funcțiile cheie de liderii PSD, în special de oamenii lui Darius Vâlcov. Printre cei vizați de reoganizarea făcută de Florin Cîțu au fost Mihai Diaconu și Ciprian Badea, directorul direcției juridice. Hotărârea de Guvern privind reorganizarea fost contestată de mai mulți angajați, inclusiv de Diaconu și Badea. Lui Ciprian Badea i se reproșa că a fost urmărit penal de DNA în 2016 în dosarul "Murfatlar", fiind pus pentru o perioadă sub control judiciar. În acest dosar, acţionarul companiei de vinuri Murfatlar, George Ivănescu, a fost acuzat de evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproape 600 de milioane de lei. Mihai Diaconu s-a refugiat din nou la Ilie Sârbu, vicepreședintele Curții de Conturi. De data aceasta, doar pe funcția de consilier personal. Dar, în februarie 2021, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, de la PNL, l-a readus pe Diaconu în Finanțe, tot consilier personal.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră