marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: daniel dăianu

3 articole
Politică

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă - Consiliul Fiscal

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă și a ratat și absorbția fondurilor UE, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El spune că o soluție ar fi majorarea sumelor destinate Apărării „printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri” - dar nu explică exact ce ar trebui făcut.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire”, a scris Dăianu.  „Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței!”, mai scrie președintele Consiliului Fiscal.  El arată că nici un stat din UE nu se apropie de ținta de cheltuieli militare cerută de președintele SUA, Donald Trump. „Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia) (...)  Media în UE a cheltuielilor pentru apărare este în jur de 2% din PIB. Să ajungi la 5% din PIB, dacă admitem exigența maximalistă a SUA, semnifică mai mult decât o dublare ca medie a acestor cheltuieli pentru țările din UE; este un veritabil șoc pentru bugetele publice, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare, securitate, nu trebuie să eziți”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB.   

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile Inquam Photos / George Călin
Economie

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile

La rectificarea bugetară, Guvernul a tăiat peste 16 miliarde lei din cheltuielile cu fonduri PNRR nerambursabile și a crescut cu aproape 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Un bugetar de la Garda de Mediu, cu salariu ridicol de mic, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Cheltuieli de personal: +18 mld. lei (...) CF a semnalat în opinia asupra bugetului faptul că majorările discreționare de salarii din 2023 implică riscuri sporite în sensul unor presiuni suplimentare din partea altor sectoare publice în anul 2024. Execuția la șapte luni indică o creștere cu 23,9% a cheltuielilor de personal, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care ținta proiectată în bugetul inițial era de numai 10,2%”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile „În comparație cu bugetul inițial, principalele modificări se regăsesc la nivelul indicatorului privind proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (-14,7 mld. lei, reprezentând o scădere de 35,5% față de nivelul avut în vedere în proiectul de buget). Această scădere este acomodată parțial de creșterea cu 11,7 mld. lei a sumelor destinate investițiilor din fonduri proprii și împrumutate (acestea sunt compuse din cheltuielile de capital adresate investițiilor, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă și din alte transferuri de natura investițiilor) și de majorarea cu 2,4 mld. lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă postaderare”, se mai explică în așa-numita „Opinie a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, fost ministru PNL al Finanțelor, arată că absorbția fondurilor de coeziune oferite României în exercițiul bugetar 2021-2027 era zero, până la final de august. „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, arată Consiliul Fiscal.

Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, cumpărate de la Ninel Peia (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Investigații

Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia

Liberalul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este unul dintre proprietarii celebri de terenuri din Mogoșoaia. Și nu oriunde, ci acolo unde se va dezvolta controversatul proiect „Sector Zero”. Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, de aproape 10.000 mp, au fost cumpărate de la Ninel Peia, fondatorul Partidului Neamul Românesc. Partid care a semnat un protocol de colaborare cu formațiunea politică AUR. Documentele obținute în exclusivitate de către defapt.ro arată că Daniel Dăianu a cumpărat de la Ninel Peia mai multe terenuri situate în județul Ilfov. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL Controversatul proiect „Sector Zero”, păstorit de Paul Precup, primarul liberal al Mogoșoaiei, a trecut la un alt nivel. O consilieră locală de la USR a fost agresată și amenințată de doi colegi de la PMP și PNL pentru că s-a opus proiectului. Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, 110.000 EUR. De la Ninel Peia În urmă cu aproximativ 17 ani, Daniel Dăianu, pe atunci președintele Consiliului de Supraveghere al BCR, a cumpărat de la soții Mariana și Ninel Peia un teren de 9.957 mp în Mogoșoaia. Terenul a fost cumpărat de Daniel Dăianu pentru suma de 109.725 euro. Tranzacția a avut loc în data de 29 iunie 2005. Soții Peia cumpăraseră terenul în anul 2004 de la Ana Păun. La rândul ei, moștenise o parte de la Petre Păun iar diferența o obținuse prin reconstituirea dreptului de proprietate. Contractul de vânzare-cumpărare dintre Ninel Peia și Daniel Dăianu pentru terenul din Mogoșoaia (sursa: defapt.ro) Anterior acestei tranzacții, în 2004, Daniel Dăianu mai cumpărase un teren de 4.500 mp în Mogoșoaia. O parte din teren, adică 2.770 mp, a fost vândută în anul 2017 pentru suma de 337.900 lei. Bani pe care i-a depus în conturile bancare. Alte trei terenuri în Ilfov de la soții Peia: 234.900 EUR Pe lângă terenul de la Mogoșoaia, Daniel Dăianu a mai cumpărat de la soții Peia alte trei terenuri. Dar situate pe raza administrativă a comunei ilfovene Nuci. Prima tranzacție a avut loc în anul 2005. Atunci, Daniel Dăianu a cumpărat un teren arabil în suprafață de 17.800 mp pentru care a plătit 35.400 de euro. Apoi a cumpărat un alt teren arabil în suprafață de 4.960 mp pentru care a plătit 50.000 de euro în anul 2007. Citește și: Antena 3 rescrie agresiunea de la Mogoșoaia: „Doamna nu ar trebui să facă pe victima” În același an, a mai cumpărat un teren de 15.000 mp, tot arabil, pentru care a plătit 148.500 de euro. De pe urma celor trei tranzacții, familia Peia a încasat de la Daniel Dăianu nu mai puțin de 234.900 de euro. În legătură cu scandalul imobiliar din prezent de la Mogoșoaia, Daniel Dăianu are o părere clară: nu există nimic mafiot la mijloc. "Nu știu dacă e pierdere sau nu, deși este foarte puțin probabil să fiu în pierdere. Pentru că, dacă se dezvoltă acest proiect, nu are cum să nu crească valoarea. (...) ce când totul a fost la vedere, cu sute de oameni s-a vorbit, a fost o discuție, o întrunire publică practic, au fost toți anunțați de această discuție și fiecare a hotărât pentru sine. Unii au acceptat, unii nu au acceptat.", a spus Dăianu pentru Gândul. Averea lui Dăianu: terenuri, imobile, acțiuni, conturi Ultima declarație de avere făcută publică de Daniel Dăianu datează din iunie 2021. Potrivit acesteia, are cinci terenuri: în Mogoșoaia, comuna Nuci, Ciolpani și Vidra. Plus o vilă în București, de 250 mp, și un apartament de 50 mp. Pe numele lui Daniel Dăianu figurează 11 conturi și depozite bancare în care a strâns aproximativ 164.000 de euro și peste 920.000 de lei. Separat, într-un alt cont, are pe numele copilului o sumă de aproximativ 52.000 de euro. În plus, a mai investit 691.000 de lei și 143.000 de euro în obligațiuni emise de Guvernul României și alți 50.000 de lei la Bursa de Valori București. De-a lungul timpului, Dăianu a cumpărat acțiuni la principalele companii din energie: Romgaz, Transgaz, Transelectrica și Electrica. Valoarea cumulată a acțiunilor este de aproximativ 310.000 lei. Totodată, are acțiuni în valoare de 3.170 euro la clubul de fotbal Borussia Dortmund. Peste 81.000 euro îi are băgați într-o companie care investește în startup-uri. Peia, școlit de SRI și aliat cu AUR Ninel Peia susține că este licențiat în științe juridice. În perioada 2004-2007 a absolvit trei cursuri postuniversitare de masterat. Apoi a urmat o serie de cursuri la: Colegiul Național de Apărare, Colegiul Național de Afaceri Interne și Colegiul Național de Informații, o „componentă” a Serviciului Român de Informații. El a fost ales deputat pe listele PSD în anul 2012. A rezistat la Social Democrați până în martie 2016, atunci când a fost exclus din partid. Motivul? În februarie 2016, după ce 13 bebeluși au ajuns în stare gravă la Spitalul „Marie Curie”, diagnosticaţi cu Sindrom Hemolitic Uremic, Ninel Peia a susținut că vaccinurile îi îmbolnăviseră pe copii. Apoi, Peia și-a încercat norocul la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019. În timpul campaniei elctorale a dispărut de la un hotel din Cluj. Serviciul de Pază și Protecție, cel care asigura protecția candidaților, a alertat autoritățile locale în urma dispariției misterioase. Ulterior, Ninel Peia a declarat că a mers la o mănăstire pentru a primi binecuvântarea călugărilor. Partidul Neamul Românesc (PNR), condus de Peia, a semnat un protocol de colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid condus de Claudiu Târziu și George Simion. În urma acestui protocol, cinci membri PNR au intrat în Parlament pe listele AUR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră