sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dan vîlceanu

7 articole
Politică

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Dan Vîlceanu, cel care a încercat să ronțăie urechea fostului său coleg de partid Florin Roman: potrivit declarației sale de interese, el are nu mai puțin de 19 astfel de contracte derulate printr-o firmă controlată de o rudă de gradul I, mama sa. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Contractele sunt, în majoritatea lor, cu o companie subordonată lui Sebastian Burduja (PNL), Complexul Energetic Oltenia. Acționar majoritar la acest complex energetic este statul, prin ministerul Energiei, condus din iunie 2023 de Burduja. DeFapt.ro a arătat în iulie 2022 că Elisabeta Vîlceanu, mama fostului ministru liberal al Finanțelor și al Fondurilor Europene Dan Vîlceanu, a obținut un profit de peste 425.000 de euro de pe urma contractelor încheiate cu Complexul Energetic Oltenia, condus de Daniel Burlan, un apropiat al fiului său. Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu Roman este vicelider al grupului deputaților PNL. Vîlceanu a fost membru al PNL, fiind susținut de acest partid pentru funcțiile de ministru de Finanțe și, ulterior, al Proiectelor Europene. Însă el a fost exclus din PNL anul trecut. Azi, Roman și Vîlceanu s-au bătut pe un hol al Camerei Deputaților. Din imaginile difuzate de presă pare că Vîlceanu vrea să-i muște urechea lui Roman, dar nu reușește. Declarația de interese depusă în iunie anul trecut arată că firma Trefo SRL din Rovinari - controlată de mama deputatului - are contracte cu Complexul Energetic Oltenia, Romgaz și CET Govora. Valoarea contractelor cu Complexul Energetic Oltenia este de aproximativ 5,3 milioane de lei. Cele două contracte cu Romgaz, tot companie a statului român, sar de un milion de lei. Vîlceanu mai declară și două contracte cu CET Govora, ușor sub 500.000 de lei. În total, contractele cu statul ale familiei sale sunt de peste 1,3 milioane de euro. O parte a contractelor cu statul Majoritatea contractelor au fost încheiate în 2022, după ce Vîlceanu nu a mai fost ministru. În 2023, cu un profit de circa 3,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 10,9 milioane de lei, rata de profitabilitate a firmei Trefo SRL din Rovinari a fost foarte mare. Foto: Facebook Fostul ministru PNL are o avere uriașă, doar una din cele trei case pe care le deține având peste 550 mp. În titluri de stat el a investit peste 1,1 milioane de lei. Din chirii, el a câștigat peste 326.000 de lei în anul fiscal 2022.

Uriașele contracte cu statul ale deputatului Vîlceanu Foto: Pro TV
Cine sunt deputații care s-au bătut în Parlament Foto: captură video
Politică

Cine sunt deputații care s-au bătut în Parlament

Cine sunt deputații care azi s-au bătut în Parlament: ambii au fost miniștri ai PNL și au deținut funcții de conducere în partid. Dan Vâlceanu a deținut portofolii majore între 2021 și 2022, iar Florin Roman a fost pentru scurt timp președinte al Camerei Deputaților. „A izbucnit o altercaţie verbală, după care deputatul neafiliat a avut un comportament golănesc, practic, dacă vă uitaţi pe camere, sare peste bancă, mă prinde în zona gâtului, mă invită afară din plen la bătaie – vă citez din ce a spus domnul Vîlceanu. Pe parcurs, am încercat să îl liniştesc, să îi spun că se face de ruşine, iar aici afară, sub această cameră, a încercat să mă muşte, m-am ferit şi în acel moment mi-a aplicat o lovitură cu genunchiul în zona nasului”, a relatat Roman contactul fizic cu fostul său coleg Vîlceanu. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Cine sunt deputații care s-au bătut în Parlament Dan Vîlceanu a ajuns în politică cu ajutorul tatălui său, fost suprefect de Gorj în guvernarea Năstase și a candidat pentru PSD, în 2008. El a fost președinte al organizației județene a tineretului social-democrat și era într-o relație amicală cu Victor Ponta, fiind invitat la botezul fetei fostului premier PSD. Familia lui Dan Vîlceanu era celebră pentru afacerile ei cu statul. DeFapt.ro a scris de mai multe ori despre aceste afaceri. „Valoarea totală a contractelor dintre firma mamei sale, Trefo SRL, și companiile statutului era de circa 4,7 milioane de lei, în anul fiscal 2020. Trefo SRL a avut un profit de 1,7 milioane de lei în 2020, adică aproape 23% in cifra de afaceri, de 7,3 milioane lei. Se poate calcula că două treimi din cifra de afaceri a firmei a provenit de la stat. Datele din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) arată că în 2021 aceste legături economice s-au dezvoltat. Numele companiei Trefo apare în SEAP în nu mai puțin de 27 de contracte acordate anul trecut. Un prim contract a fost deja acordat în 2022, pe 3 ianuarie. Valoarea a fost de doar 8.165 de euro, pentru livrare de oțel lat zincat către CE Oltenia. În 2021, valoarea totală a contractelor în care apare firma Trefo, contracte încheiate cu companii de stat, a fost de circa 16 milioane de euro. Însă Trefo s-a asociat, în multe din aceste contracte, cu alte companii”, a arătat DeFapt.ro Cu toate acestea, PNL l-a făcut pe Vîlceanu ministru al Finanțelor, a ocupat interimar, câteva luni, și portofoliul Transporturilor, iar ulterior s-a ocupat de Fondurile Europene. A fost secretar general al PNL timp de circa șapte luni, din 2021 în 2022. În iulie 2023, Vîlceanu a fost exclus din PNL. Roman, deputatul care a făcut greva foamei. Trei ore! Adversarul său de azi, Florin Roman, a fost ministru al Cercetării, fiind forțat să demisioneze după acuzațiile de plagiat. Florin Roman a fost acuzat că și-a trecut în CV faptul că este licențiat al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, în vreme ce el a urmat cursurile unui colegiu din Alba Iulia. Rectorul UBB, Daniel David, a arătat că Roman nu a urmat cursurile UBB și nu este licențiat al universității. Roman a fost, între 2016 și 2020, și lider al grupului deputaților liberali. „Deputatul PNL Florin Roman a anunţat pe Facebook că a suspendat greva foamei după numai trei ore deoarece a avut discuţii cu Liviu Dragnea şi cu Ludovic Orban, în urma cărora şi-a dat seama că banii necesari construirii Monumentului Unirii de la Alba Iulia au fost alocaţi, iar PSD nu va susţine proiectul care prevede coborârea de la 20% la 10% a procentului minim al minorităţilor naţionale dintr-o localitate pentru a acolo să se folosească limba maternă în instituţiile publice”, relata news.ro în 2017.

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici (sursa: Facebook/Dan Vîlceanu)
Eveniment

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici

Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici. Deputatul Dan Vîlceanu, fostul ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu, a fost exclus din PNL pentru că a votat împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Decizia a fost anunțată de Nicolae Ciucă, președintele PNL, la finalul ședinței Biroului Politic Național. Vîlceanu, exclus din PNL, bani publici Defapt.ro a scris că liberalul Dan Vîlceanu se afla pe lista neagră a lui Nicolae Ciucă încă de anul trecut. Atunci, Ciucă l-a apostrofat public, în ședința de Guvern, pentru că a criticat activitatea miniștrilor PSD de la Sănătate și Muncă. Însă, în timp ce făcea parte din echipa guvernamentală, firma familiei Vîlceanu a continuat tradiția de a obține contracte publice de la Complexul Energetic Oltenia și CET Govora. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Nicolae Ciucă, președintele PNL, a decis să-l excludă din partid pe deputatul Dan Vîlceanu, un apropiat al fostului premier Florin Cîțu. Nemulțumirea liberalilor a fost generată de faptul că deputatul Dan Vîlceanu a votat în parlament împotriva învestirii Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Solicitarea de excludere a venit din partea filialei PNL Gorj, condusă de senatorul Ion Iordache, în contextul în care Dan Vîlceanu este deputat de Gorj. "Ultima decizie a fost aceea de a da curs unei solicitări a filialei Gorj în ceea ce priveşte exprimarea solicitării de excludere din partid a deputatului Dan Vîlceanu", a spus Nicolae Ciucă, la finalul şedinţei Biroului Politic Naţional. PSD - PDL - PNL Dan Vîlceanu și-a început cariera politică la filiala tinerilor social-democrați din Gorj, organizație al cărei președinte a ajuns cu ajutorul lui Victor Ponta. "Îl cunosc pe Dan Vîlceanu încă din 2004. Este dintr-o familie respectată din Gorj – vechi membri PSD (tatăl sau a fost subprefect PSD al județului și candidat la Parlament din partea PSD)! A fost alături de mine și de PSD Gorj în campaniile din 2004, 2007, 2008; din acest motiv l-am susținut toți să fie Președintele TSD (organizația de tineret) / având o relația personală a fost și invitatul meu la botezul Irinei și îi mulțumesc pentru că a venit și ne-am bucurat împreună de acel eveniment fericit!", scria Ponta, pe Facebook. În 2009, tânărul Dan Vîlceanu a ajuns la PDL, iar în 2014 a devenit liberal, după absorbirea democrat-liberalilor de către PNL. Ciucă și Iohannis, țintele lui Vîlceanu Excluderea deputatul Dan Vîlceanu din PNL nu este întâmplătoare. În februarie 2022, premierul de atunci, Nicolae Ciucă, l-a apostrofat pe ministrul Dan Vîlceanu chiar într-o ședință de guvern. Acestuia i s-a reproșat că a criticat public slaba absorbție a fondurilor europene la Ministerul Muncii și la Ministerul Sănătății. Tot în februarie 2022, Dan Vîlceanu a fost aspru criticat de liberalul Emil Boc, primarul Clujului și președinte al Asociației Municipiilor, pentru că voia să desființeze Agențiile de Dezvoltare Regională. Citește și: EXCLUSIV Legătura între avionul lui Țiriac pentru SMURD, ajuns la DNA, și zboruri ilegale ale lui Tăriceanu: directorul Școlii de Aviație, demis după punerea sub acuzare Deputatul Dan Vîlceanu a continuat să-i atace pe liberali, după ce a pierdut privilegiile guvernamentale. De exemplu, l-a atacat frontal pe Nicolae Ciucă, despre care a spus că "este un om profund de stânga". Apoi l-a atacat pe președintele Klaus Iohannis. "PNL nu și-a dorit această coaliție cu PSD și este un lucru de notorietate că președintele României a spus că a încurajat și a susținut formarea acestei coaliții. Președintele României are premier și președinte de partid, nu PNL are președinte de partid și premier", a declarat Dan Vîlceanu la B1 TV.

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Investigații

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia. Elisabeta Vîlceanu, mama fostului ministru liberal al Finanțelor și al Fondurilor Europene Dan Vîlceanu, a obținut un profit de peste 425.000 de euro de pe urma contractelor încheiate cu Complexul Energetic Oltenia, condus de Daniel Burlan, un apropiat al fiului său. În timp ce ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a anunțat recent că va restructura Complexul Energetic Oltenia pentru a fi salvat de la faliment. Deputatul liberal Dan Vîlceanu, fost pesedist de mic, a intrat într-un con de umbră după ce a fost obligat să renunțe la funcția de secretar general al PNL, respectiv la cea de ministru al Fondurilor Europene. Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia Familia Vîlceanu a combinat afacerile cu politica pe plan local în Gorj. Eugen Vîlceanu a fost vicepreședinte la PSD Gorj, în timp ce fiul său, Dan Vîlceanu, conducea filiala de tineret a social democraților. Ba chiar a făcut campanie electorală pentru Victor Ponta, fostul premier și președinte al PSD. Însă, în anul 2009, Eugen Vîlceanu și-a luat fiul de braț și s-au înscris în filiala locală a Partidului Democrat Liberal, controlat de președintele Traian Băsescu. În timp ce bărbații familiei se ocupau de politică, Elisabeta Vîlceanu, în calitate de soție și mamă, făcea bani de pe urma contractelor cu companiile de stat din industria minieră. Pe numele ei figurează societate Trefo SRL din orașul Rovinari, aflat în județul Gorj. 14 licitații câștigate Firma familiei Vîlceanu vinde mai multe tipuri de produse, în special către Complexul Energetic Oltenia. Din declarația de avere depusă de liberalul Dan Vîlceanu rezultă că, în anul 2021, firma mamei sale a câștigat 14 licitații la Complexul Energetic Oltenia și câte una la CET Govora și Romgaz Sircoss. În anul fiscal 2021, firma Trefo a avut o cifră de afaceri de peste 6,88 milioane lei și un profit net de peste peste 2,12 milioane lei. Echivalentul a 425.000 de euro. Complexul Energetic Oltenia a dat 12 contracte în 2022 Contractele au continuat să curgă și anul 2022. De exemplu, în ianuarie 2022, firma Trefo a vândut oțel lat zincat în valoare de 39.600 de lei Complexului Energetic Oltenia. În asociere cu alte două firme a vândut piese de schimb din oțel în valoare de aproximativ 3,5 milioane de lei. Au urmat alte zece contracte câștigate singură sau în asociere cu alte firme. Complexul Energetic Oltenia a plătit peste 3,76 milioane de lei pentru repararea a trei excavatoare de la Motru unei asocieri formată din firmele: Grupul Reparații Industriale și Montaj Excavatoare X, Uzitmet Industsry și Trefo. Același grup de firme a mai primit trei contracte, de peste 3,5 milioane lei, pentru repararea excavatoarelor de la Rovinari, sectoarele Tismana și Pinoasa, și Jilț. 7.000 de angajați, concediați până în 2026 În timp ce firma familiei Vîlceanu câștigă contracte pe bandă rulantă de la Complexul Energetic Oltenia, ministrul Energiei Virgil Popescu a făcut demersuri pentru adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru a restructura compania de stat. Planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană prevede concedierea a peste 7.000 de angajați până în anul 2026. Totodată, se vor închide cinci grupuri energetice, se va externaliza Sucursala Craiova, dar și închiderea carierelor miniere Husnicioara, Peșteana și Lupoaia. În același timp, carierele Tismana și Jilț Sud vor intra în conservare. De la Ponta la Cîțu Deputatul liberal Dan Vîlceanu îl ridica în slăvi pe Ludovic Orban, fostul președinte al PNL, în urma alegerilor din 2019. La fel făcea și cu Victor Ponta, atunci când era liderul tinerilor PSD din Gorj. Apoi l-a trădat pe Ludovic Orban și a trecut în tabăra lui Florin Cîțu. La fel a făcut și liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special După ce Florin Cîțu a câștigat alegerile pentru șefia PNL l-a propulsat pe Dan Vîlceanu în funcția de ministru al Finanțelor, respectiv de secretar general al PNL. Apoi, în Guvernul Ciucă a fost susținut de Florin Cîțu pentru funcția de ministru al Fondurilor Europene. După ce generalul Nicolae Ciucă i-a suflat partidul de sub nas lui Florin Cîțu, l-a forțat pe Dan Vîlceanu să își dea demisia atât de la șefia ministerului Fondurilor Europene, cât și din cea de secretar general al PNL.

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari. Adrian Câciu, ministrul Finanțelor din partea PSD, a reușit performanța unică în istoria României de a-i îndatora pe români cu 1.286 euro în fiecare secundă din primele trei luni ale acestui an. Aceasta este cea mai mare sumă de bani cu care s-a împrumutat România pe secundă în ultimii 30 de ani. Câciu l-a detronat pe liberalul Florin Cîțu, fostul ministru al Finanțelor, care se împrumuta în numele statului român cu 1.102 euro pe secundă. Românii trebuie să știe că Florin Cîțu, în numele statului, a îndatorat România cu 167,3 miliarde de lei, echivalentul a 15,8% din PIB, în mandatul său de ministru al Finanțelor. Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari Liberalul Florin Cîțu a fost numit ministru al Finanțelor în noiembrie 2019 în Guvernul Orban. La finalul acelui an, datoria publică a României era de 35,3% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 373,6 miliarde de lei. Începând cu anul 2020, ministrul Florin Cîțu a început să îndatoreze România în urma unor decizii controversate. Conform informațiilor obținute de către Defapt.ro de la Ministerul de Finanțe, ministrul Florin Cîțu a contractat în cursul anului 2020 împrumuturi de 91,4 miliarde de lei de pe piața internă. Citește și: „Avionul Apocalipsei” a fost ținut la sol de Putin la parada de 9 mai iar președintele rus a avut un discurs mai degrabă reținut. NATO cere Rusiei încetarea imediată a războiului De pe piața externă a împrumutat 12,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari. Valoarea cumulată a împrumuturilor a fost de 167,3 miliarde de lei, ceea ce însemna 15,8% din PIB. Un calcul simplu arată că liberalul Florin Cîțu a îndatorat țara cu peste 457 de milioane de lei pe zi, adică în jur de 19 milioane de lei în fiecare oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro. Nazare și Vîlceanu, "numai" 766 de euro pe secundă Din 23 decembrie 2020, la conducerea Ministerului de Finanțe a fost instalat liberalul Alexandru Nazare. În urma unor tensiuni cu Florin Cîțu, care între timp preluase funcția de premier, Alexandru Nazare a fost schimbat din funcție în iulie 2021. La conducerea ministerului a fost numit liberalul Dan Vîlceanu, fost pesedist și omul de încredere al lui Florin Cîțu. Ministerul de Finanțe, în mandatele celor doi, a contractat împrumuturi totale de 118,4 miliarde lei. Adică 10% din PIB. Practic, cei doi miniștri liberali au îndatorat România cu aproximativ 325 de milioane zilnic. Ceea ce înseamnă 13,5 milioane de lei împrumutați în fiecare oră sau 3.754 lei pe secundă. Adică în jur de 766 de euro în fiecare secundă. Râde Ciolacu de Câciu spart Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, a criticat politica de împrumuturi adoptată de Florin Cîțu, susținând că viitorul țării a fost amanetat. "Viitorul este amanetat. Având în vedere viteza de împrumut de aproape opt miliarde lei pe lună, trei generații de aici înainte vom plăti împrumuturile făcute de Cîțu și guvernarea PNL. Unde sunt banii?", se menționa în mesajul postat de PSD. Dar, între timp, la conducerea Ministerului de Finanțe a ajuns pesedistul Adrian Câciu, un apropiat al controversatului lider al PSD, Marcel Ciolacu. Ce a făcut ministrul Adrian Câciu în primele trei luni ale anului 2022? Împrumuturi de 49 miliarde de lei, echivalentul a 3,7% din PIB. Cine a "amanetat" viitorul României? O sumă de 16,4 miliarde de lei a fost împrumutată de pe piața internă. De pe piața externă au fost contractate credite în valoare de 2,5 miliarde euro, plus 2,4 miliarde dolari. Acestora li se adaugă avansul în valoare de 1,9 miliarde de euro, bani din componenta de împrumut de 14,94 miliarde euro din cadrul Programului Național de Reziliență. Împrumuturile luate de România în ultimii trei ani (sursa: Ministerul de Finanțe, la solicitarea Defapt.ro) Calculele arată că în fiecare zi din primele 90 de zile ale acestui an, ministrul Adrian Câciu a îndatorat România cu peste 544 de milioane lei. Sau 22,68 milioane de lei în fiecare oră, respectiv 6.301 lei pe secundă. Adică în jur de 1.286 euro în fiecare secundă. În cazul în care sumele de bani cu care s-a îndatorat statul român în primele trei luni vor rămâne constante, valoarea cumulată a împrumuturilor va fi de aproximativ 196 de miliarde lei la finalul acesttui an.

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Boloș, pesimist în privința PNRR

Marcel Boloș, pesimist în privința PNRR. Boloș este actual consilier al premierului Nicolae Ciucă, fost ministru al Fondurilor Europene și posibil viitor ministru la Digitalizare. Defapt.ro i-a adresat mai multe întrebări referitoare la absorbția fondurilor europene, la care Boloș a răspuns pe spații largi. În ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), tonul fostului ministru de la Fonduri Europene este mai degrabă pesimist. Mecanism de stimulare și recompensă Întrebat despre utilitatea stimulentelor salariale pentru funcționarii care lucrează cu fonduri europene, Marcel Boloș s-a pronunțat în favoarea acordării acestora. "De la începutul fondurilor europene în România există acest mecanism de stimulare și recompensă pentru funcționarii și angajații implicați în gestionarea programelor cu finanțare europeană și implementarea proiectelor cu fonduri europene. Problema discuției din spațiul public revine astăzi, cu ocazia implementării PNRR. Pe politica de coeziune, deci pe programele operaționale, acest stimulent există, nu doar pentru angajații din cadrul structurilor de gestiune fonduri europene, responsabile pentru gestionarea programelor, cunoscute generic sub denumirea de autorități de management și organisme intermediare, majoritatea fiind de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării etc., dar și pentru angajații din ministere, agenții, primării, consilii județene și așa mai departe, practic orice instituție publică care implementează proiecte pe fonduri europene. Nuanța este că în acestea din urmă, primesc sporul de până la 50%, în funcție de orele în care sunt implicați în proiect, doar angajații ce pun osul la implementarea proiectelor europene, pe lângă activitatea pe care o desfășoară în mod curent.", a explicat actualul consilier al premierului. Boloș, pesimist în privința PNRR: Nu sunt bani pentru stimulente "Toate aceste sporuri sunt decontate de regulă din fondurile europene destinate asistenței tehnice, deci sunt suportate din bani europeni, deci nu văd o problemă ca cei implicați și care contribuie la implementarea proiectelor, în termen, la realizarea țintelor de absorbție, dacă acestea sunt realizate, repet, sa primească acest spor decontat din fonduri europene. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO Problema cu sporurile pe PNRR derivă din faptul că acestea nu sunt decontate din fondurile europene, deci există o problemă. Dar având în vedere că majoritatea specialiștilor de care ai nevoie și pe care îi ai pe fonduri europene se află în structurile care primesc aceste sporuri, apare o problemă, pe care cred eu trebuie să o acoperi din resurse proprii.", a opinat Boloș. "Va fi foarte greu să atragi specialiști" "Cred că niște bani cheltuiți pentru atragerea acestor bani europeni în economia românească, în proiectele României, sunt de fapt o investiție făcută pentru aceste proiecte. Categoric pentru implementarea a încă 30 de miliarde euro, era necesară o suplimentare de resurse și o nevoie de a crește capacitatea administrativă, atât în ceea ce privește gestionarea acestor resurse, cât și în ceea ce privește echipele de implementare a investițiilor și reformelor de la nivelul instituțiilor statului. Problema cu PNRR-ul este alta, că acesta vine oarecum în filosofia care a fost elaborat cu crearea unui sistem de management și control paralel celui din fondurile europene clasice, din programele operaționale. Va fi foarte greu să atragi specialiștii din structurile actuale de fonduri europene să vină să lucreze în structurile de gestiune fonduri pe PNRR, iar în ceea ce privește resursele implicate în implementarea proiectelor, se vede că avem o problemă în actuala absorbție.", a insistat ex-ministrul. "Alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim" "Cred că dacă PNRR-ul s-ar fi bazat mai mult pe actualele structuri de gestiune fonduri, poate am fi câștigat timp prețios, în implementarea proiectelor, dar asta e altă discuție. Dar, ca și concluzie, susțin categoric să investim azi câteva milioane de euro, pentru a putea atrage câteva zeci de miliarde. Gândiți-vă doar că sunt în joc peste 80 de miliarde de euro, miza sunt proiectele, dezvoltarea României și o viață mai bună pentru cetățenii ei. Nu cred că sporurile unor funcționari care lucrează pentru aceste lucruri sunt o problemă. Dacă ar fi să fim obiectivi, cred că sunt alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim. Într-un stat unde majoritatea investițiilor publice, se bazează pe fonduri europene, cred că rolul celor care lucrează cu aceste fonduri și aceste investiții este unul foarte important.", a adăugat Marcel Boloș. "Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări" În ce privește chestiunea împrumuturilor prin PNRR, Boloș crede că banii sunt necesari României. "Statele membre pot solicita împrumuturile până la 31.08.2023. Până acum, șapte țări au apelat la împrumuturi la nivelul planurilor naționale de redresare și reziliență: Cipru, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia și România, dintre care doar România și Italia au solicitat întreaga valoare alocată. PNRR-ul are clar definite intervențiile, adică investițiile și reformele care se vor finanța din tragerile de împrumut din cadrul mecanismului de redresare și reziliență. Vorbim aici de componente precum: managementul apei – 1,4 mld. euro, păduri și protecția biodiversității 0,4 mld. euro, managementul deșeurilor – 1,2 mld. euro, transport – 2,2 mld. euro, energie – 1,1 mld. euro, digitalizare mai puțin – 60 milioane euro, sprijin pentru sectorul privat și sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare – 2,5 mld. euro, fondul local – 0,9 mld. euro, turism și cultură – 0,45 mld. euro, social și educație – 0,8 mld. euro. Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări și finanțări în sectoarele pentru care ele au fost obținute și incluse în cadrul PNRR. "Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR" "De la primele discuții aferente elaborării PNRR, România a abordat strategia de a include în plan toată alocarea aferentă împrumuturilor. Problema capacității de absorbție se pune la nivelul tuturor fondurilor europene. Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR, la care se adaugă și fondurile din viitoarele programe operaționale 2021-2027, dar nu imposibil. Pentru acest lucru este imperios necesar să creștem capacitatea administrativă de implementare a proiectelor, dar să și investim în pregătirea din timp a acestor proiecte. Necesitatea utilizării acestor bani există, dar dacă ne uităm în detaliul fiecărei intervenții așa cum a fost ea gândită și exclud din această discuție infrastructura de transport, de apă-canalizare, de educație și altele care sunt evidente ca fiind necesare, că o dezbatere publică și o analiză mai aprofundată vizavi de efectul de multiplicare în economie a investițiilor propuse ar fi fost necesară după ce a fost hotărâtă includerea lor în plan. Există discuția, de exemplu, vizavi de sistemele de irigații, cred că solicitarea de împrumuturi de către România pentru astfel de investiții, era absolut justificată.", a completat fostul ministru al Fondurilor Europene. "Linia se poate trage doar la finalul mandatului" Azi, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene este Dan Vîlceanu. Are Marcel Boloș încredere în capacitatea acestuia de a gestiona PNRR? "Domnul ministru are în față o serie de provocări importante, iar linia se poate trage doar la finalul mandatului. Domnul Vîlceanu vine după un mandat la ministerul de finanțe, deci cred că experiența de acolo categoric l-a ajutat să înțeleagă rolul extrem de important pe care îl au fondurile europene. La finalul anului trecut am reușit, sub coordonarea domnului premier să mișcăm împreună niște lucruri care trebuiau demult închise și cu un impact foarte mare pentru implementarea PNRR și a următorului exercițiu financiar și mă refer aici la cele două OUG-uri care reglementează cadrul de gestiune și fluxurile financiare, atât pentru PNRR, cât și pentru viitoarele programe operaționale.", a descris Boloș contextul. "Nu avem gata structurile de gestiune PNRR" "Să nu uităm că perioada de eligibilitate pentru PNRR a început la 1 februarie 2020, iar pentru programele operaționale la 1 ianuarie 2021. Iată-ne la sfârșitul lunii ianuarie 2022 fără să avem gata structurile de gestiune PNRR sau autoritățile de management pentru următoarele programe operaționale, sunt lucruri pe care domnul ministru le are de făcut într-o perioadă de timp foarte scurtă pentru că ele trebuiau oarecum reglate pe parcursul anului 2021, în paralel cu procesul de elaborare a PNRR și a programelor operaționale. Provocările cele mai mari sunt Acordul de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027 și aprobarea programelor operaționale, pentru a începe să implementăm proiectele. Nu doar domnul ministru are o misiune grea, cred că tot Guvernul României o are, iar pentru asta va trebui ca în perioada următoare lucrurile să se miște foarte foarte rapid.", a concluzionat consilierul lui Nicolae Ciucă.

Mama ministrului Vîlceanu, afaceri cu statul (sursă: Facebook/Victor Ponta)
Eveniment

EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu continuă afacerile cu companiile falite de stat

Mama ministrului Vîlceanu, afaceri cu statul. Poate chiar în timp ce citiți aceste rânduri, mai încheie un contract. Fiul ei este secretar general al PNL, fost ministru de Finanțe și, acum, ministru al Proiectelor Europene. Presa scrie de mai mulți ani de afacerile firmelor familiei Vîlceanu cu Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) și alte companii de stat. În declarația de interese depusă de deputatul Dan Vîlceanu în iunie 2021 sunt înregistrate 19 contracte cu CE Oltenia și unul cu CET Govora (companie cu pierderi record de 97 milioane lei în 2020). Valoarea totală a contractelor dintre firma mamei sale, Trefo SRL, și companiile statutului era de circa 4,7 milioane de lei, în anul fiscal 2020. Trefo SRL a avut un profit de 1,7 milioane de lei în 2020, adică aproape 23% in cifra de afaceri, de 7,3 milioane lei. Se poate calcula că două treimi din cifra de afaceri a firmei a provenit de la stat. Mama ministrului Vîlceanu, afaceri cu statul Datele din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) arată că în 2021 aceste legături economice s-au dezvoltat. Numele companiei Trefo apare în SEAP în nu mai puțin de 27 de contracte acordate anul trecut. Un prim contract a fost deja acordat în 2022, pe 3 ianuarie. Valoarea a fost de doar 8.165 de euro, pentru livrare de oțel lat zincat către CE Oltenia. În 2021, valoarea totală a contractelor în care apare firma Trefo, contracte încheiate cu companii de stat, a fost de circa 16 milioane de euro. Însă Trefo s-a asociat, în multe din aceste contracte, cu alte companii. Citește și: Guvernul a greșit ordonanța cu plafonarea. Ședință de urgență pentru repararea greșelilor De exemplu, cel mai consistent contract a fost atribuit la 30 decembrie de către Complexul Energetic Oltenia. Obiectul: "Demontarea, montarea, reparaţia generală şi modernizarea benzilor transportoare ale magistralei de transport carbune din depozitul nou de cărbune al carierei Roşia la S.E. Rovinari“. Valoarea: aproape opt milioane de euro, mai exact - 38,7 milioane de lei. În acest contract, Trefo acționează în asociere cu alte șase firme. Contractul nu este împărțit în loturi, deci este imposibil de știut cât va primi această societate. Subcontractări pe bandă rulantă Un contract asemănător este încheiat în martie, pentru “Demontarea, transportul, reparația generală, modernizarea si dispecerizarea transportoarelor cu banda TB1 si T204 in depozitul nou de cărbune al Carierei Roșia“. Suma: 1,2 milioane de euro. Contractul a fost acordat către mai multe firme, inclusiv Trefo, fără a fi defalcat pe loturi. Într-un contract de 1,8 milioane de euro pentru “Piese de schimb pentru sistem preparare praf carbune“, atribuit la 21 octombrie 2021 de CE Oltenia, sunt zeci de subcontracte. O parte sunt ale Trefo. În 2021, familia Vîlceanu a avut contracte, pe lângă Complexul Energetic Oltenia, cu CET Govora (circa 97.0000 de euro) și Romgaz (puțin peste 25.000 de euro). Bani de la firmele falite ale statului În 2019, societatea a primit bani și de la Colterm Timișoara - compania falimentară de furnizare a apei calde din Timișoara. Contractele Trefo SRL au fost de circa 700.000 de lei. În 2020, guvernul Orban a acordat un ajutor de stat pentru ca firma Colterm să nu intre în faliment. Primar al Timișoarei era, în 2019, Nicolae Robu, de la PNL. În 2019, firma mamei lui Dan Vîlceanu a avut o cifră de afaceri netă de 9,4 milioane de lei și un profit de 2,65 milioane de lei, adică aproape 30%, cu doar 44 de angajați. Însă, în 2018, în regimul PSD, contractele cu statul erau de doar aproximativ 2,2 milioane lei, cifra de afaceri - 6,8 milioane lei, iar profitul - 1,1 milioane lei - adică mai puțin de jumătate in cel obținut în 2019. În 2015, profitul Trefo SRL a fost de numai 13.000 de lei. Prietenul lui Ponta Tatăl lui Dan Vîlceanu a fost subprefect de Gorj în guvernarea Năstase și a candidat pentru PSD, în 2008. Presa a scris constant despre afacerile uriașe ale firmelor suprefectului Eugen Vîlceanu cu companiile de stat. Dan Vîlceanu a fost șeful TSD Gorj și unul dintre invitații la botezul unuia din copiii lui Victor Ponta cu Daciana Sârbu. “Îl cunosc pe Dan Vâlceanu încă din 2004 / este dintr-o familie respectată din Gorj - vechi membri PSD (tatăl sau a fost subprefect PSD al județului și candidat la Parlament din partea PSD)! A fost alături de mine și de PSD Gorj în campaniile din 2004/7/8 ; din acest motiv l-am susținut toți să fie Președintele TSD (organizația de tineret) / având o relația personală a fost și invitatul meu la botezul Irinei și îi mulțumesc pentru că a venit și ne-am bucurat împreună de acel eveniment fericit!“, scria Ponta, pe Facebook. În 2009, tânărul Vîlceanu a ajuns la PDL, când acest partid a preluat guvernarea, iar în 2014 a devenit liberal, după absorbirea democrat-liberalilor în PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră