vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: curtea suprema

11 articole
Internațional

Curtea Supremă a SUA permite accesul DOGE la date personale. Îngrijorări privind confidențialitatea

DOGE primește acces la date personale. Curtea Supremă a Statelor Unite, dominată de o majoritate conservatoare (6-3), a autorizat temporar Departamentul pentru eficiență guvernamentală (DOGE), creat la inițiativa lui Elon Musk, să acceseze datele personale deținute de Administrația Securității Sociale (SSA). Decizia este valabilă până la un nou ordin judecătoresc. DOGE primește acces la date personale Hotărârea permite DOGE să obțină informații extrem de sensibile, precum dosare medicale, extrase bancare și fluturași de salariu ai cetățenilor americani. Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Judecătoarea Ketanji Brown Jackson, susținută de Sonia Sotomayor, a criticat decizia într-o opinie separată, subliniind că aceasta oferă un acces „de urgență” la date fără o analiză legală prealabilă. Anularea unei hotărâri privind transparența În aceeași zi, Curtea Supremă a anulat și o decizie a unei instanțe inferioare care solicita DOGE să-și facă publice dosarele. Acțiunea fusese inițiată de organizația CREW, în baza legii privind libertatea de acces la informații (FOIA), care impune agențiilor federale să furnizeze documentele solicitate de public. Administrația Trump a argumentat că DOGE nu este o agenție federală, ci o entitate distinctă. Administrația Trump justifică extinderea atribuțiilor DOGE prin necesitatea combaterii fraudei în sistemul de securitate socială, reluând acuzații conform cărora SSA ar plăti în mod eronat pensii către persoane decedate – acuzații respinse anterior de mai multe instanțe și rapoarte oficiale.

DOGE primește acces la date personale (sursa: Pexels/Malcolm Hill)
Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, acces de furie împotriva Curții Supreme: judecătorii nu permit deportările de pe o zi pe alta

Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme. Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă a SUA, acuzând-o că îi subminează promisiunile privind combaterea imigrației ilegale, după ce aceasta a prelungit interdicția de expulzare a unor imigranți venezueleni. Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme „Curtea Supremă nu ne permite să alungăm criminalii din țara noastră”, a scris Trump pe Truth Social, reproșând că instanța nu-l lasă „să facă ce a promis”. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Trump a invocat o lege rar utilizată, din 1798, privind „inamicii străini”, pentru a justifica deportarea membrilor bandei venezuelene Tren de Aragua, declarată organizație teroristă. Mai multe instanțe, inclusiv Curtea Supremă, au blocat provizoriu folosirea acestei legi, insistând că persoanele vizate trebuie să își poată exercita dreptul de a contesta expulzarea. Decizie mixtă a Curții Supreme: procesul continuă Cu șapte voturi pentru și două împotrivă, Curtea Supremă a decis vineri prelungirea interdicției de expulzare și trimiterea dosarului la o curte federală de apel. Instanța a criticat graba cu care se fac deportările, atrăgând atenția asupra notificărilor cu doar 24 de ore înainte și lipsei de informare privind drepturile legale ale celor vizați. Administrația Trump amenință cu suspendarea drepturilor la apel În fața obstacolelor juridice, administrația Trump a avertizat că va suspenda dreptul la apel pentru imigranții vizați de planul de deportare în masă, acuzând judecătorii care îi blochează măsurile că încalcă prerogativele executivului. Cu toate acestea, Curtea a reafirmat că securitatea națională nu poate justifica ignorarea drepturilor fundamentale.

Trump vrea deportări rapide, fără procese (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Este nevoie de deportări în masă fără procese, spune Trump, iritat că e împiedicat de Curtea Supremă

Trump vrea deportări rapide, fără procese. Președintele american Donald Trump a declarat că are dreptul legal de a expulza migranții fără procese, în ciuda unei decizii recente a Curții Supreme care a blocat temporar deportarea unor zeci de venezueleni. Trump vrea deportări rapide, fără procese Declarația a fost făcută marți, în contextul în care liderul de la Casa Albă promovează o politică dură anti-imigrație încă de la începutul celui de-al doilea mandat. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Administrația Trump a invocat Legea inamicilor străini din 1798, un act rar folosit, pentru a justifica deportarea imediată a unor migranți acuzați că ar fi membri ai organizației infracționale Tren de Aragua. Conform acestei legi, președintele are puterea de a expulza cetățeni străini în perioada unui conflict, chiar și fără un proces individual. Curtea Supremă blochează temporar deportările Curtea Supremă a Statelor Unite a emis un ordin prin care interzice deportarea migranților vizați până la o decizie definitivă. Intervenția vine în urma unei petiții depuse de Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU), care susține că migranții nu au avut parte de un proces echitabil. Trump atacă sistemul judiciar În declarațiile sale, Trump a afirmat că Venezuela și alte țări „își golesc închisorile în Statele Unite”, trimițând „asasini, traficanți de droguri și bolnavi mintal”. Acesta a adăugat că procesele juridice individuale sunt imposibile pentru fiecare migrant și că amânarea deportărilor ar pune în pericol siguranța națională. Migranți trimiși în închisoarea CECOT În paralel cu disputa juridică, autoritățile americane au deportat deja peste 200 de venezueleni și salvadorieni, mulți fiind trimiși în închisoarea de maximă securitate CECOT din Salvador. Acțiunea face parte dintr-o serie mai amplă de măsuri anti-imigrație susținute de Trump în actualul mandat.

Femeile, definite biologic în Marea Britanie (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Femeile sunt persoanele care se nasc cu sex feminin, a decis Curtea Supremă a Marii Britanii

Femeile, definite biologic în Marea Britanie. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a salutat marți decizia Curții Supreme care stabilește că, din punct de vedere legal, termenul „femeie” se referă la sexul biologic. Femeile, definite biologic în Marea Britanie Într-o intervenție publică la ITV, liderul laburist a apreciat „clarificarea” oferită de hotărârea instanței. Citește și: FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6% „Salut decizia pentru că aduce o claritate reală. Ea permite celor care redactează politici și linii directoare să știe exact cum trebuie să formuleze textele”, a declarat Starmer în timpul unei vizite la o bază militară din Anglia. Premierul a subliniat că această hotărâre reprezintă „un progres binevenit” într-un domeniu în care existau numeroase ambiguități. Curtea Supremă: „Sexul” și „femeia” – termeni biologici Pe 16 aprilie, Curtea Supremă a Regatului Unit a decis în unanimitate că termenii „femeie” și „sex” din Legea privind egalitatea din 2010 se referă la „o femeie biologică și la sexul biologic”. Decizia vizează clarificarea accesului la anumite servicii și spații destinate exclusiv femeilor, precum spitalele, adăposturile sau cluburile sportive. Guvernul britanic: claritate pentru furnizorii de servicii Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat în ziua deciziei că aceasta oferă „claritate pentru femei și pentru furnizorii de servicii esențiale”. Hotărârea are implicații directe asupra modului în care instituțiile publice și private își organizează serviciile în funcție de sexul biologic. Starmer evită repetarea declarației din 2022 În 2022, pe când era lider al opoziției, Keir Starmer declara pentru The Times că „femeile transgender sunt femei din punct de vedere legal”. Însă marți, întrebat dacă își menține această afirmație, Starmer a evitat un răspuns direct. „Cred că Curtea Supremă a răspuns la această întrebare. O femeie este un adult de sex feminin”, a spus el. Excluderea femeilor transgender din spații dedicate femeilor Judecătorii au precizat că excluderea femeilor transgender din spațiile dedicate exclusiv femeilor este legală, dacă este „proporțională și justificată”. Această prevedere oferă o bază juridică pentru instituții care aleg să impună reguli bazate pe sexul biologic. Educația și serviciile publice vor ține cont de sexul biologic Bridget Phillipson, secretara britanică pentru educație, a declarat luni că, în lumina noii decizii, „accesul la servicii, precum toaletele, ar trebui să se bazeze pe sexul biologic”. În lipsa unor alternative precum toaletele unisex, femeile transgender ar trebui să folosească toaletele pentru bărbați, a adăugat aceasta într-un interviu pentru BBC.  

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Curtea Supremă a SUA blochează planurile lui Trump și suspendă deportarea migranților venezueleni

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat sâmbătă, 18 aprilie, deportarea migranților venezueleni acuzați că ar aparține unei organizații infracționale. Curtea Supremă a SUA suspendă deportările Decizia Curții Supreme vine ca răspuns la un recurs de urgență formulat de avocați specializați în drepturile omului, care încearcă să împiedice expulzarea migranților aflați într-un centru de detenție din Texas. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Administrația condusă de Donald Trump a invocat luna trecută Alien Enemies Act, o lege veche de peste 200 de ani, pentru a justifica arestarea și deportarea migranților acuzați de apartenență la Tren de Aragua, o bandă latino-americană cunoscută pentru activități infracționale violente. Persoanele vizate urmau să fie transferate într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador. Ordinul Curții: nicio deportare până la o nouă decizie Potrivit ordinului emis de Curtea Supremă, „Guvernul este obligat să nu expulzeze niciun membru din această categorie de deținuți în Statele Unite până la o nouă decizie din partea acestei Curți”. Măsura blochează temporar planurile administrației Trump de a relua deportările în baza acestei legi istorice. Tatuajele, motiv de deportare Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) a susținut că migranții au fost notificați vineri seara că deportarea lor este iminentă. În plus, avocații mai multor venezueleni deja expulzați afirmă că aceștia nu au comis infracțiuni și nu sunt membri ai bandei Tren de Aragua, fiind reținuți și trimiși în exil doar pe baza tatuajelor lor. Promisiunile lui Trump privind imigrația Donald Trump, aflat în plină campanie electorală, a reiterat promisiunea de a deporta milioane de migranți fără documente legale. În acest context, el a acuzat Venezuela că „invadează” Statele Unite prin trimiterea unor presupuşi membri ai grupării criminale. O lege controversată Alien Enemies Act din 1798 a fost folosit de-a lungul istoriei americane doar în contexte de război, în special împotriva cetățenilor japonezi și germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aplicarea sa în prezent pentru deportarea migranților sud-americani ridică serioase semne de întrebare privind respectarea drepturilor omului și proporționalitatea măsurilor adoptate.

Donald Trump pierde primul test electoral (sursa: Facebook/Susan Crawford for Wisconsin)
Internațional

Cuplul Trump-Musk, înfrângere în lupta pentru un loc de judecător la Curtea Supremă din Wisconsin

Donald Trump pierde primul test electoral. Susan Crawford, candidata susținută de democrați, a câștigat alegerile pentru un loc în Curtea Supremă din Wisconsin, un vot considerat de obicei marginal, dar care a căpătat o încărcătură politică puternă. Victoria sa reprezintă un eșec electoral important pentru Donald Trump, care l-a susținut public pe contracandidatul ei, Brad Schimel. Donald Trump pierde primul test electoral Victoria democratei Susan Crawford în Wisconsin și rezultatele tensionate din Florida marchează primele teste electorale reale pentru Donald Trump de la preluarea celui de-al doilea mandat. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș În ciuda unei prezențe agresive pe platforma Truth Social și a unui val de decrete controversate, popularitatea sa pare în scădere, iar scrutinul din Wisconsin ar putea reprezenta un semnal de alarmă pentru republicani. Elon Musk, implicat direct în campania conservatorilor Elon Musk s-a implicat activ în sprijinirea candidatului republican, avertizând că rezultatul alegerii poate influența controlul politic asupra Camerelor legislative. Miliardarul a participat la evenimente în nordul statului Wisconsin și a investit peste 25 de milioane de dolari în campania lui Schimel, potrivit declarațiilor făcute de Susan Crawford. Cel mai scump scrutin judiciar din istoria SUA Conform Centrului Brennan de la Universitatea din New York, alegerile din Wisconsin au devenit cele mai costisitoare alegeri judiciare din istoria Americii, cu peste 98 de milioane de dolari cheltuiți în total, dintre care 53 de milioane pentru candidatul conservator. Susan Crawford l-a acuzat public pe Elon Musk că încearcă „să cumpere un loc în Curtea Supremă din Wisconsin” pentru a obține decizii favorabile în dosarele Tesla. Alegeri tensionate și în Florida În paralel, în Florida au avut loc două alegeri legislative parțiale în circumscripții controlate de republicani. Deși rezultatul a fost în favoarea acestora, răsturnarea de scoruri față de alegerile anterioare a creat îngrijorare în tabăra lui Trump. Randy Fine, candidat susținut de fostul președinte, a câștigat cu un avantaj semnificativ mai mic decât cel înregistrat în noiembrie.

Trump pierde bătălia privind plățile USAID (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump, înfrângere dură la Curtea Supremă, fonduri USAID și ale Departamentului de Stat, deblocate

Trump pierde bătălia privind plățile USAID. Curtea Supremă a Statelor Unite a respins miercuri încercarea președintelui Donald Trump de a bloca plata a 2 miliarde de dolari către ONG-uri internaționale finanțate prin Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Departamentul de Stat. Trump pierde bătălia privind plățile USAID Deși Curtea Supremă are o majoritate conservatoare (6 la 3), decizia reprezintă un eșec major pentru Trump. Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova Doi judecători conservatori s-au alăturat celor trei progresiști, formând astfel majoritatea necesară pentru respingerea solicitării Casei Albe. Trump a înghețat ajutorul extern La începutul mandatului său, pe 20 ianuarie, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a suspendat pentru 90 de zile ajutorul extern al SUA, exceptând sprijinul acordat Israelului și Egiptului. Decizia sa a fost contestată rapid de două organizații reprezentând beneficiarii fondurilor americane, iar un judecător federal a suspendat înghețarea și a obligat Departamentul de Stat să reia plățile până pe 27 februarie. Curtea Supremă validează reluarea plăților După o suspendare administrativă temporară, Curtea Supremă a validat miercuri hotărârea judecătorului federal, cerând acestuia să stabilească o nouă dată pentru reluarea plăților. De asemenea, acesta trebuie să precizeze obligațiile exacte ale administrației Trump în vederea punerii în aplicare a deciziei. Desființarea USAID și acuzații privind finanțarea ideologică În paralel cu aceste demersuri, președintele Trump a decis desființarea USAID, o agenție cu un buget anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari.  USAID finanța nu doar proiecte umanitare, ci și ONG-uri, activiști și mass-media internaționale, promovând, conform oficialilor americani, valorile democratice. Criticii, însă, acuză agenția că ar fi sprijinit cauze ideologice și destabilizarea unor guverne. Rusia a interzis oficial USAID pe teritoriul său, susținând că agenția ar fi fost implicată în „revoluțiile colorate” din Ucraina și Georgia. Trump acuză USAID că finanțează presa „fake news” Donald Trump a susținut că fonduri ale USAID ar fi fost utilizate pentru a sprijini presa internațională favorabilă Partidului Democrat și fostului președinte Joe Biden. Trump a adus acuzații, în repetate rânduri, de răspândirea de informații false.

Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok (sursa: VOA)
Internațional

Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok

Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok. Curtea Supremă a Statelor Unite a acceptat miercuri să audieze argumentele TikTok și ale companiei sale mamă, ByteDance, care contestă o lege americană ce obligă vânzarea aplicației de videouri scurte, din motive de securitate națională. În caz contrar, TikTok riscă să fie interzisă pe teritoriul SUA. Curtea Supremă, SUA, analizează cazul TikTok Adoptată în aprilie de Congresul american, cu o largă majoritate bipartizană, această lege are scopul de a preveni riscurile de spionaj și manipulare a utilizatorilor platformei de către autoritățile chineze. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate TikTok a respins constant acuzațiile conform cărora ar fi transmis date către guvernul chinez, declarând că ar refuza orice cerere de acest tip. Totuși, apelurile platformei împotriva legii au fost respinse de instanțele inferioare, inclusiv de Curtea Federală de Apel din Washington. În schimb, Curtea Supremă a acceptat să analizeze cazul, deși nu a suspendat intrarea în vigoare a legii, programată pentru 19 ianuarie 2025, cu o zi înainte de inaugurarea noului președinte, Donald Trump. Controverse legate de libertatea de exprimare La dezbaterile programate pe 10 ianuarie 2025, Curtea Supremă va examina dacă legea încalcă Primul Amendament al Constituției SUA, care garantează libertatea de exprimare. TikTok susține că legea reprezintă o formă de „cenzură masivă” și avertizează asupra consecințelor economice negative. „Estimările arată că legea ar cauza pierderi de peste un miliard de dolari în cifra de afaceri pentru micile întreprinderi de pe TikTok și i-ar priva pe creatorii de conținut de câștiguri de aproape 300 de milioane de dolari”, a declarat platforma. TikTok și sprijinul surprinzător al lui Donald Trump Platforma mizează pe o posibilă susținere din partea președintelui ales Donald Trump, care a declarat recent că are o „slăbiciune” pentru TikTok. Potrivit presei, Trump s-a întâlnit luni cu CEO-ul TikTok, Shou Zi Chew, alimentând speculațiile despre o eventuală schimbare de direcție politică în privința legii. Impactul asupra utilizatorilor americani Cu aproximativ 170 de milioane de utilizatori în SUA, TikTok joacă un rol semnificativ în economia digitală americană, susținând micile afaceri și creatorii de conținut. Legea, dacă va fi implementată, ar putea transforma radical peisajul social media și ar genera pierderi economice majore. Impactul deciziei Curții Supreme Decizia Curții Supreme în cazul TikTok va avea implicații profunde asupra industriei tech, relațiilor internaționale și libertății de exprimare în SUA. Dezbaterile din ianuarie 2025 ar putea clarifica limitele reglementării platformelor digitale și modul în care acestea interacționează cu legislația națională și internațională.

Internațional

Inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a SUA, judecătorul John Roberts, apreciază, într-un raport de sfârşit de an publicat duminica aceasta, că inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar. El s-a referit la riscuri precum invadarea vieţii private şi "dezumanizarea dreptului". Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar Roberts şi-a dedicat raportul anual - în care de obicei abordează "o problemă relevantă pentru întregul sistem judiciar federal" - subiectului IA, iar după ce a făcut o trecere în revistă a tehnologiilor care l-au modernizat în ultimele decenii, s-a întrebat dacă "judecătorii vor deveni desueţi.'' "Prevăd că judecătorii umani vor mai rămâne o vreme. Dar cu aceeaşi încredere prevăd că activitatea judiciară, în special la nivel de proces, va fi afectată semnificativ de IA'', a comentat magistratul american în document. Supreme Court Chief Justice John Roberts has expressed concerns about the increasing presence of artificial intelligence in the US judicial system, warning that it could dehumanize the law and jeopardize fair treatment in the justice system.https://t.co/4crqofiSci— BussinFeed (@BussinFeed) January 1, 2024 Printre altele, el a considerat că IA va schimba modul în care acţionează judecătorii, motiv pentru care înţelegerea lor asupra rolului acestei tehnologii în cauzele pe care le judecă va fi importantă, şi a anticipat, de asemenea, creşterea accesului la informaţii pentru avocaţi şi alte părţi din sistem. Printre ameninţările legate de utilizarea sa, Roberts consideră că IA "riscă să invadeze dreptul la confidenţialitate şi să dezumanizeze dreptul".

Președintele Curții Supreme, Vsevolod Knyazev, reținut pentru mită Foto: Twitter
Eveniment

Președintele Curții Supreme reținut pentru mită

În Ucraina, parchetul anticorupție prinde „pești mari”: președintele Curții Supreme, Vsevolod Knyazev, a fost reținut pentru o mită de aproape trei milioane de dolari. Presa din Ucraina citează surse ale organelor de anchetă care afirmă că au fost efectuate percheziții la nu mai puțin de 18 judecători de la Curtea Supremă de la Kiev. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potriti informațiilor de pe rețelele sociale, Knyazev avea un salariu de 670.000 de hrivna pe lună, echivalentul a 16.600 de euro. „Salariile mari nu sunt unica soluție” „Președintele Curții Supreme de Justitie din Ukraina arestat pentru luare de mita de 2.7 milioane de dolari. El a trecut vetting-ul, dar care a fost specific in Ukraina. El are salariu suficient pentru un trai bine-merci, mult mai mare decât judecătorii din țara noastră (...) Nici salariile mari nu sunt unica solutie. Salariile judecatorilor trebuie sa fie suficient de mari ca sa descurajeze corupția, însă nu trebuie privite drept elementul cheie, care îl va împiedica pe judecator sa ia o mita mult mai mare decât ce câștiga el intr-un an sau in câțiva ani. Și iar revenim la importanța mecanismelor de investigare si sancționare. 3. Operatiunea in cazul judecătorului din Ukraina a fost desfășurată de NABU( similar CNA) și procuratura anticoruptie. Deci se poate și așa de muncit eficient- atunci când ai interesul țării in față”, a comentat, pe Facebook, Olesiea Stamate, președinta comisiei juridice din Parlamentul Republicii Moldova. Președintele Curții Supreme, Vsevolod Knyazev, reținut pentru mită ZN.ua, un site ucrainean de știri, și portalul Ukrainska Pravda au citat oficiali sub anonimat care au declarat că Knyazev a fost reținut, fără a oferi detalii suplimentare. Potrivit sursei ZN, mita de 2,7 milioane USD provine de la susținătorii miliardarului ucrainean Kostiantin Jevago, care a fost arestat în Franța în decembrie, la cererea Kievului, în legătură cu acuzații de deturnare de fonduri. Citește și: Un polițist din Argeș și-a convins doi colegi de la Rutieră să nu-i ia permisul, după ce l-au prins cu 143 de km/h în oraș. El le-a cerut să ia permisul soției sale Banii proveneau de la susținătorii unei decizii judecătorești din aprilie care a favorizat producătorul de peleți Ferrexpo Plc, a declarat sursa citată de ZN. Aceasta publicație a precizat că alți 18 judecători ai Curții Supreme care au audiat cazul Ferrexpo au fost precheziționați. Cazul se referea la o răscumpărare a aproximativ 40,2% din acțiunile filialei ucrainene a companiei, Ferrexpo Poltava Mining, care a fost vândută către Jevago și alte părți. Curtea Supremă a examinat cazul privind deţinerea de către Zhevago a 40,19% din Poltava Mining and Processing Plant, parte a grupului Ferrexpo, hotărând că îi permite lui Jevago să păstreze acţiunile. Vsevolod Knyazev este șeful Curții Supreme de Justiție de la 1 decembrie 2021. Knyazev a început să lucreze ca judecător în 2013 și a devenit șef al Tribunalului administrativ districtual din Nikolaiev în 2015. Din 2017, el a fost judecător al Curții Administrative de Casație din cadrul Curții Supreme.

Percheziții la un fost șef al serviciului secret, Vasile Botnari (centru), aici alături de Plahotniuc Foto: paranteze.md
Politică

Percheziții la un fost șef al serviciului secret

Percheziții ale procurorilor din Republica Moldova la un fost șef al serviciului secret și la o judecătoare de la Curtea Supremă. Ambii sunt suspectați de îmbogățire ilicită. Percheziții la un fost șef al serviciului secret După percheziție, ex-șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, Vasile Botnari, a fost reținut 72 de ore. O investigație realizată de Anticorupție.md arată că Vasile Botnari, singurul dintre oficialii moldoveni care a fost condamnat în dosarul expulzării profesorilor turci, îşi duce traiul într-o gospodărie de lux, amplasată pe trei terenuri destinate construcţiilor dintr-un cartier elitist din Chişinău. Atât terenurile, cât şi construcţiile, au ajuns în proprietatea lui Botnari când acesta deţinea funcţii de demnitate publică. Botnari este cel care care a ordonat în septembrie 2018 expulzarea a șapte profesori turci sub acuzația de terorism către regimul președintelui turc Recep Erdogan. Botnari a fost unul dintre colaboratorii apropiați ai oligarhului acum fugar Vladimir Plahotniuc, despre care autoritățile moldovenești spun că și-ar fi găsit acum refugiul în Turcia de unde nu poate fi expulzat. Șefa curții supreme, căutată la bani Tot marți, procurorii au efectaut percheziții la domiciliul și în biroul de serviciu al președintei interimare a Curții Supreme de Justiție (CSJ) Tamara Chișca-Doneva. Ea este suspectată că, în perioada anilor 2014-2021, deținînd funcția de judecător, inclusiv exercitînd funcții administrative în cadrul instanțelor judecătorești, a obținut o mărire substanțială a patrimoniului ei, precum și a membrilor familiei, care nu ar putea fi justificată în raport cu veniturile realizate din exercitarea legală a atribuțiilor în funcțiile deținute. Tamara Chișca-Doneva este judecătoare la CSJ din 2003, anterior activând la Curtea de Apel Chișinău, Judecătoria Râșcani, Chișinău și Judecătoria Hâncești. Actualmente, ea deține interimatul funcției de preşedinte al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. Citește și: Pentagon: Forțele ruse din jurul Kievului se repoziționează, nu se retrag, ba chiar pot pregăti o ofensivă majoră în alte zone. Să fim lucizi. Nimeni să nu creadă minciunile Rusiei

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră