sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: curtea penala internationala

7 articole
Internațional

Arestarea lui Netanyahu, judecată de Motoc

Arestarea lui Netanyahu, judecată de Motoc. Un complet de trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) urmează să se pronunţe asupra cererii formulate luni de procurorul-şef al acestei instanţe de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant şi a trei lideri principali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza. Arestarea lui Netanyahu, judecată de Motoc Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistraţi, respectiv preşedinta completului, Iulia Motoc din România, Maria del Socorro Flores Liera din Mexic şi Reine Alapini-Gansou din Benin. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad Această cameră nu are un termen limită pentru a se pronunţa asupra cererii procurorului CPI. În cazuri anterioare, hotărârile au fost emise în intervale de puţin mai mult de o lună, până la trei luni. Dacă judecătorii apreciază că există "motive rezonabile" pentru a considera că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii în războiul din Fâşia Gaza, atunci vor emite mandatele de arestare cerute de procuror, care vor preciza delictele. Judecătorii au de asemenea puterea de a revizui cererea procurorului şi de a admite numai în parte infracţiunile din motivarea acestuia. Acuzaţiile pot fi de asemenea revizuite şi actualizate ulterior. Acuzații și împotriva unor lideri Hamas Războiul din Fâşia Gaza a fost declanşat de un atac sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene. Israelul a jurat după acel atac să distrugă mişcarea Hamas şi a pornit o operaţiune militară în care până în prezent peste 35.450 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în enclava palestiniană devastată de bombardamentele şi de ofensiva la sol a armatei israeliene, potrivit datelor actualizate luni de Ministerul Sănătăţii condus de Hamas. Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internaţională (CPI) a declarat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru crime de război şi împotriva umanităţii, precum "înfometarea deliberată a civililor" ca "metodă de război", "omucidere intenţionată" şi "exterminare şi/sau asasinat". Acuzaţiile formulate de acelaşi procuror de asemenea contra liderilor Hamas, respectiv şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, includ "exterminare", "viol şi alte forme de violenţă sexuală" şi "luarea de ostatici ca crimă de război". Cine ar putea practic să facă arestările Atât Israelul, cât şi Hamas au reacţionat vehement după anunţul procurorului CPI, fiecare considerând că mandatele de arestare ar trebui emise împotriva responsabililor din cealaltă tabără. Astfel, ministrul israelian de externe, Israel Katz, a calificat drept o "decizie scandaloasă" şi o "ruşine istorică" cererea procurorului CPI care-i priveşte pe premierul Benjamin Netanyahu şi pe ministrul apărării Yoav Gallant. De partea sa, mişcarea Hamas l-a acuzat pe acelaşi procuror că "pune semn de egalitate între victimă şi călău". Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare contra lui Netanyahu şi a celorlalţi responsabili vizaţi de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenţei pe teritoriul lor. Israelul nu este membru al CPI şi poate invoca aşadar că nu are nicio obligaţie. În schimb, toate ţările UE au ratificat Statutul de la Roma, prin urmare ele ar fi obligate din punct de vedere tehnic să-i aresteze pe cei care le trec graniţa şi pe numele cărora CPI a emis mandate de arestare. Blinken, despre acțiunea CPI: "O rușine" Cât despre SUA, secretarul american de stat Antony Blinken a calificat drept "o ruşine" cererea procurorului CPI referitoare la responsabilii israelieni. "Respingem echivalenţa stabilită de procuror între Israel şi Hamas. Este o ruşine", a spus Blinken. Anterior, unii congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni. Deşi un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forţă care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voinţa de colaborare a statelor membre. Această instanţă investighează cazurile de încălcare a dreptului umanitar internaţional. Într-un astfel de caz, preşedintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat internaţional de arestare emis în martie anul trecut de CPI după ce mii de copii din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă au fost duşi în Rusia, fără a fi strămutaţi de război.

Arestarea lui Netanyahu, judecată de Motoc (sursa: Facebook/Iulia Motoc)
CPI: Mandat de arestare pentru Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

CPI: Mandat de arestare pentru Putin

CPI: Mandat de arestare pentru Putin. Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, a anunțat vineri instituția într-un comunicat de presă. CPI: Mandat de arestare pentru Putin Putin "este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și cea de transfer ilegal al populației (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă", potrivit CPI. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Lvova-Belova este oficialul rus aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. „Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus a fi responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transfer ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin din 24 februarie 2022. Există motive rezonabile de a crede că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus.", arată CPI în comunicatul citat. Lvova-Belova a adoptat un copil ucrainean "Maria Alekseevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în cadrul președinției Federației Ruse, este presupus a fi responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal al populației (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Există motive rezonabile de a crede că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru aceste crime, pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alte persoane.", a adăugat Curtea. Citește și: Frustrare la Kremlin după ce Ucraina a început să primească avioane de vânătoare de la Slovacia și Polonia: Le vom distruge pe toate În mai 2022, Putin a semnat un decret privind o procedură simplificată de obținere a cetățeniei ruse pentru orfanii din Ucraina. Ca urmare a acestui decret, Lvova-Belova a spus că a adoptat un copil ucrainean.

România, judecător la Curtea Penală Internațională (sursa: Facebook/International Criminal Court - ICC)
Justiție

România, judecător la Curtea Penală Internațională

România, judecător la Curtea Penală Internațională. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc se află pe lista scurtă a magistraților selectați de Ministerul Justiției pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională. Pe lista scurtă se mai află Aurora Ciucă, Laura Maria Crăciunean Tatu și Nicolae Ploeșteanu. Sesiunea de audiere a candidaților va avea loc pe 30 ianuarie, în sistem de videoconferință. În vara anului 2021, după ce a pierdut concursul pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, Iulia Motoc i-a numit "șobolani" pe ministrul Justiției de atunci, Stelian Ion, și pe Fabian Gyula. România, judecător la Curtea Penală Internațională Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională (CPI) a fost aprobată de Guvernul României printr-un Memorandum, la data de 15 noiembrie 2022. Conform anunțului de selecție a candidaților, România poate nominaliza un candidat pentru unul din posturile vacante de judecător până la 26 martie 2023. Judecătorii Curții Penale Internaționale vor avea un mandat de nouă ani. Condițiile și modalitatea de numire a judecătorilor la Curtea Penală Internațională sunt prevăzute în Statutul de la Roma și în Rezoluția ASP-CPI/18/Res.4. Conform statului de la Roma, judecătorii sunt aleși dintre persoanele care se bucură de o înaltă considerație morală, cunoscute pentru imparțialitatea și integritatea lor și întrunind condițiile cerute in statele lor respective pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare. Comisia de selecție a judecătorului din partea României este prezidată de Traian Laurențiu Hristea, secretarul de stat pentru strategii diplomatice și afaceri globale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Cei patru pentru CPI Ministerul Afacerilor Externe a făcut publică lista cu candidații care s-au calificat pentru postul de judecător la Curtea Penală Internațională. Prima pe listă se află Aurora Ciucă, profesor univ. dr. Hab. la Institutul de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu" din București. În perioadele 1999-2005, 2005-2007 și 2009-2011 a fost decanul Facultății de Drept din cadrul Universității "Mihail Kogălniceanu", din Iași. Cel de-al doilea candidat este Laura Maria Crăciunean Tatu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept "Simion Bărnuțiu" din Sibiu. A fost expert independent din partea României în Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale al ONU, Comitetul Consultativ al Convenției cadru privind protecția minorităților naționale a Consiliului Europei și în Comitetul Consultativ al Consiliului Drepturilor Omului al ONU. Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc este cel de-al treilea candidat aflat în cursa pentru funcția de judecător la CPI. Ea și-a început cariera ca procuror stagiar la Procuratura Locală Giurgiu, în 1989. Ulterior a fost judecător la Judecătoria Sectorului 2, apoi judecător ad-hoc la CEDO. În 2010 a ajuns judecător la Curtea Constituțională a României, iar din 2013 a fost judecător din partea României la CEDO. Iulia Motoc este doctor în Drept Internațional Public și filosofie. Ultimul candidar este Nicolae Ploeșteanu, conferențiar universitar doctor la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș. Iulia Motoc și "era șobolanilor" Judecătoarea Iulia Antoanella Motoc a mai candidat pentru funcția de judecător din partea României la Tribunalul Uniunii Europene în vara anului 2021. Pe atunci, Ministerul Justiției era condus de deputatul Stelian Ion, de la USR. După ce a pierdut concursul, Motoc a postat un mesaj dur pe contul său de Facebook. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE "Era șobolanilor din nou…a abjecților lor…și a Ciumei.. pe care o vor duce în curând înapoi; Șobolanii de azi sunt relativi tineri și vor să pară cool", scria judecătoarea Iulia Motoc. Postarea făcea referire la ministrul Justiției, Stelian Ion, și la Fabian Gyula, ales Avocat al Poporului la propunerea UDMR în urma demiterii Renatei Weber. În cele din urmă, judecătoarea Iulia Motoc și-a șters postarea.

Putin, anchetat pentru crime de război (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin, anchetat pentru crime de război

Putin, anchetat pentru crime de război. Biroul Procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) va participa la ancheta europeană asupra principalelor presupuse crime comise în Ucraina. Ceea ce este o premieră, a anunţat luni agenţia de cooperare judiciară Eurojust, informează AFP. Putin, anchetat pentru crime de război Echipa Comună de Anchetă (JIT), pusă în funcţiune în martie de Lituania, Polonia şi Ucraina, cu susţinerea Eurojust, vizează să faciliteze anchetele şi urmăririle în statele vizate, precum şi cele care ar putea fi aduse în faţa CPI, a precizat agenţia într-un comunicat. "Procurorul CPI, Karim Khan, şi procurorii generali ai celor trei ţări vizate au semnat astăzi (luni) un acord asupra primei participări a Biroului Procurorului la o Echipă Comună de Anchetă", a anunţat Eurojust. Citește și: FOTO Zelenski i-a primit pe Blinken și Austin la Kiev. Kremlinul amenință că nu mai acceptă ca SUA să ajute Ucraina cu arme Acest acord "va permite o coordonare şi o cooperare rapide şi în timp real cu ţările partenere (ale echipei comune de anchetă), în cadrul anchetelor desfăşurate de Biroul Procurorului şi autorităţile naţionale competente", a precizat agenţia. Acest acord le permite părţilor să trimită "un mesaj clar că vor fi întreprinse toate eforturile pentru a aduna eficient probe asupra principalelor crime internaţionale comise în Ucraina şi a-i aduce pe responsabili în faţa justiţiei", a afirmat Eurojust. Aproape două luni de anchetă ale CPI Biroul Procurorului CPI, înfiinţat în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, a declanşat pe 3 martie o anchetă asupra situaţiei in Ucraina, după ce a primit undă verde de la aproape 40 de state participante la CPI. Britanicul Karim Khan s-a deplasat mai devreme luna aceasta în oraşul Bucea, lângă Kiev, unde cadavrele a sute de civili, potrivit autorităţilor ucrainene, au fost descoperite după retragerea trupelor ruse. În timpul acestei vizite, Khan a declarat că Ucraina este "locul unei crime". Din 2018, Ucraina este una dintre cele zece ţări non-membre ale UE care dispune de un procuror de legătură la Eurojust. Eurojust, mandat întărit de CE Comisia Europeană a propus luni să întărească mandatul Eurojust pentru a-i permite să conserve dovezile de crime de război din Ucraina şi să le pună la dispoziţia CPI. În afară de Parchetul ucrainean şi de CPI, 11 ţări membre ale UE - printre care Lituania şi Polonia - au declanşat o anchetă asupra unor posibile crime de război în Ucraina, acuzaţie dezminţită de Moscova. Numărul actual de crime de război comise împotriva umanităţii, înregistrate în Ucraina, este mai mare de 6.000, iar alte state membre preconizează să se ralieze echipei comune de anchetă, potrivit Comisiei Europene.

Bogdan Aurescu, MAE, România: Crime de război în Ucraina (sursa: Digi24)
Eveniment

România: Crime de război în Ucraina

România: Crime de război în Ucraina. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi că sunt "indicii puternice" că în urma agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina s-au produs crime de război. România: Crime de război în Ucraina "Dacă ne uităm la toate informaţiile care vin din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs crime de război. (...) Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Eu, ca jurist, ca profesor de drept internaţional, am foarte mare încredere în justiţia internaţională, ăsta este şi motivul pentru care România, alături de alte 38 de state, pe 2 martie a sesizat Curtea Penală Internaţională, cerând procurorului Curţii Penale Internaţionale să înceapă ancheta cu privire la posibila comitere de crime de război, crime împotriva umanităţii, crime de genocid, inclusiv în ceea ce priveşte desfăşurarea acestor ostilităţi din Ucraina", a spus Aurescu la Digi24. El a adăugat că procurorul Curţii Penale Internaţionale a început investigaţia în Ucraina, pentru că trebuie strânse probe, iar o astfel de anchetă poate să dureze destul de mult timp.

Crime de război, declarații de martori (sursa: Facebook/Zbigniew Ziobro)
Internațional

Peste 300 de declarații de martori în ancheta cu privire la crimele de război rusești din Ucraina. Curtea Penală Internaţională coordonează procesul

Crime de război, declarații de martori. Procurorii polonezi au colectat peste 300 de declaraţii ale martorilor în cadrul unei anchete cu privire la crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, a anunţat ministrul justiţiei polonez Zbigniew Ziobro, citat joi de thenews.pl. Crime de război, declarații de martori "Au fost deja strânse peste 300 de mărturii şi declaraţii care descriu crime şi fărădelegi specifice care au avut loc în legătură cu atacul Rusiei asupra Ucrainei", a spus miercuri Zbigniew Ziobro. Ziobro, care este şi procuror-general al Poloniei, a făcut afirmaţiile respective într-o conferinţă de presă comună cu procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, la Medyka, punct de trecere a frontierei dintre Polonia şi Ucraina. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Anterior, Khan a vizitat Ucraina şi a avut o întâlnire prin videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au subliniat că este nevoie de garanţii că dreptul umanitar internaţional este respectat, iar populaţia civilă este protejată. La începutul lunii martie, Karim Khan a anunţat că, în urma solicitării din partea a 39 de state membre ale CPI, va deschide o anchetă cu privire la posibile crime de război comise în Ucraina. Şeful diplomaţiei polonez Zbigniew Rau declarase în cadrul ONU că autorităţile din Rusia desconsideră drepturile omului în timpul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei şi populaţiei acesteia.

Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina. Sursă imagine: Twitter @KremlinRussia_E
Internațional

Putin vizat de Tribunalul Penal Internațional

Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina. Procurorul Karim Khan, de la Tribunalul Penal Internațional (Curtea Penală Internațională) din Haga a anunțat că lansează o investigație privind presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina. Citește și: VIDEO șocante: Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Rușii bombardează centrul Harkovului. Herson este înconjurat Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina Procurorul Karim Khan a pronit investigația pe baza situației din Crimeea și Donbas, iar acum adună dovezi privind acțiunile Rusiei din restul Ucrainei, relatează Ukrinform. „Cer sprijinul statelor membre și comunității internaționale pentru aceste investigații. Voi cere buget adițional, contribuții voluntare și suplimentarea personalului. Misiunea noastră e prea importantă și urgentă ca să fie încetinită din lipsă de mijloace”, a declarat procurorul. Lituania a depus o plângere în care a cerut să fie investigate crimele de război comise de Rusia și Belarus în Ucraina. Citește și: Marile companii petroliere fug din Rusia, cu riscul de a pierde: după BP, și Shell se retrage din toate operaţiunile sale în Rusia „Ceea ce face Putin este crimă și nimic altceva. Sperăm că va fi adus la Haga”, a declarat prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė. Și Ucraina a înaintat o plângere împotriva Rusiei la Tribunalul Penal Internațional pentru invazia sub falsul pretext al „genocidului” populației vorbitoare de limbă rusă. Russia's losses as of March 1, according to Ukraine's Defense Ministry. pic.twitter.com/Z0V7C4FiZt— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 1, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră