sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: curtea constitutionala

9 articole
Politică

Candidatura Șoșoacă prezidențiale, susținută de Parchetul General

Candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost susținută de Parchetul General în fața Curții Constituționale, arată concluziile scrise ale Ministerului Public, care a cerut respingerea contestațiilor depuse de Amalia Bellantoni și Mihai Gheorghe Ursa împotriva candidaturii șefei SOS România. Parchetul a mai arătat că decizia de înregistrare a candidaturii este legală, iar criticile referitoare la neconstituționalitate partidului SOS România nu intră în atribuțiile Curții Constituționale. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Curtea Constituțională a României, sub conducerea pesedistului Marian Enache, a dat una dintre cele mai controversate decizii din ultimii 35 de ani. A respins candidatura Dianei Iovanovici Șoșoacă la funcția de președinte sub pretextul că încalcă „valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politico militară a acestora, respectiv apartenența României la UE și NATO”. Mai mult, în decizia CCR se menționează că a evaluat conduita și declarațiile publice ale Dianei Șoșoacă, precum și efectele acestora în plan constituțional. Candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale, susținută de Parchetul General Reprezentantul Parchetului General a cerut respingerea contestațiilor depuse Amalia Bellantoni și Mihai Gheorghe Ursa „arătând că decizia de înregistrare a candidaturii îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr.370/2004, iar aspectele de constituționalitate învederate cu privire la activitatea candidatului urmează să fie analizate de Curtea Constituțională”. În plus, procurorul trimis de Parchetul General la CCR a atras atenția judecătorilor că „criticile referitoare la neconstituționalitatea formațiunii politice care a propus candidatul ce constituie obiectul contestațiilor nu pot fi analizate în cadrul atribuției Curții Constituționale reglementate de art.146 lit.f) din Constituție”. CCR și-a adăugat competențe noi care nu sunt prevăzute de Constituție și legi Judecătoarea Laura Iuliana Scântei, trimisă de PNL la CCR, a avut o opinie separată față de majoritatea judecătorilor de la CCR. Aceasta menționează că „contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret”. În acest context, CCR are atribuția de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiții legale obiective. „Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează”, susține judecătoarea Laura Iuliana Scântei. În opinia separată, judecătoarea atrage atenția că „sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”.

Candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale, susținută de Parchetul General în fața CCR Foto: CCR
Curtea Constituțională respins contestațiile împotriva lui Vadim Tudor Foto: Literatura de azi
Politică

Curtea Constituțională respins contestațiile împotriva Vadim Tudor

Curtea Constituțională a respins de cel puțin patru ori, în 1996, 2000, 2009 și 2014, contestațiile împotriva candidaturii lui Vadim Tudor. În schimb, în 2024, aceeași Curte, dar într-o componență diferită, prin votul a cinci judecători propuși de PSD și UDMR, a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida. Deocamdată, CCR nu și-a motivat decizia. Citește și: Ce salariu primește beizadeaua Alexandra Păcuraru, moderatoare TV și candidată la președinție, de la televiziunea controlată de tăticul ei Curtea Constituțională respins contestațiile împotriva lui Vadim Tudor În 2000, candidatura lui Vadim Tudor a fost contestată la CCR de un anume Ilie Mircea Rai, care a susținut că „Vadim Tudor, deşi este înzestrat cu o paletă largă de cultură [...], fiind, în acelaşi timp, un creator important de literatură [...], este un personaj controversat în domeniul moral-politic [...]". Mircea Rai a mai afirmat că Vadim Tudor "este un personaj coleric contrastând cu înţelepciunea necesară unui preşedinte”. În consecință, Rai a apreciat că liderul PRM nu avea„calităţile de a îndeplini atribuţiile prezidenţiale fără cusur şi, pe cale de consecinţă, se solicită respingerea candidaturii la alegerile prezidenţiale". Însă CCR a enumerat motivele pentru care poate respinge o candidatură, potrivit Constituției din 1991, nereviziuită - candidatul este condamnat penal, este debil mintal, are deja două mandate de președinte sau deține o funcție care-i interzice să candideze - și a decis că Vadim Tudor poate participa în alegeri. „Motivele invocate nu reprezintă impedimente juridice” În 1996, candidatura lui Vadim Tudor a fost contestată în pachet cu cea a lui Tudor Mohora, președintele Partidului Socialist: „Se susţine ca pe parcursul celor patru ani nu s-a reuşit să se stopeze declinul economic, care s-a accentuat în perioada guvernarii Roman-Stolojan, «sub supravegherea atenta şi impusa din exterior, prin intermediul Preşedintelui Ion Iliescu», iar ambii candidaţi, deşi au luat poziţii critice faţă de unele neajunsuri, acestea au avut numai un caracter demagogic. Se mai arata ca cei doi candidaţi, în campania electorală pentru alegerile din anul 1992, nu au dezvaluit adevărul despre evenimentele din decembrie 1989 şi rolul decisiv al Preşedintelui Ion Iliescu în «dirijarea ostilităţilor»”. CCR a respins contestația: „Motivele invocate în contestaţie nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturilor domnilor Tudor Mohora şi Corneliu Vadim Tudor la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996”. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Contestațiile din 2009 și 2014 au avut motivări procedurale. De exemplu, în 2014, Dumitru Badea a contestat alegerile interne din PRM, prin care Vadim Tudor era desemnat candidat al acestui partid.

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR, plus sporurile lor, au crescut cu aproape 50%, arată informațiile publice de pe site-ul Curții Constituționale, publicate la „Transparența veniturilor de natură salarială”. Și pensiile speciale pe care mulți judecători le cumulează cu salariul, vor crește, probabil. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Ce arată datele de pe site-ul CCR: În septembrie 2022, președintele CCR, Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, suspectat că a turnat la Securitate, avea un salariu brut de 29.663 de lei și multiple sporuri în valoare totală de circa 12.400 de lei. În total, septembrie 2022: circa 42.000 de lei. În septembrie 2023, când s-au publicat ultimele liste salariale, Enache avea un salariu brut de 47.074 de lei, ceea ce a ridicat și sporurile sale la suma de circa 15.000 de lei. În total, septembrie 2023: circa 62.000 de lei. El mai beneficiază de diurnă și decontarea cheltuielilor de chirie și transport, dar sumele nu sunt precizate. Enache are mai multe terenuri lângă București, dar nu a trecut în declarația de avere nici o locuință. Și judecătorii CCR au înregistrat creșteri substanțiale ale veniturilor salariale: de la un total de circa 41.500 de lei în septembrie 2022 la puțin sub 60.000 de lei în septembrie 2023. Secretarul general al CCR: brut, 26.200 de lei, lunar, în septembrie 2022. Însă, în septembrie 2023, avea aceleași venituriu salariale. Președintele CCR, Marian Enache, are două pensii speciale - de magistrat și de parlamentar - a căror valoare totală a fost în anul fiscal 2022 de puțin sub 500.000 de lei. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Într-un cont bancar, Enache a pus în anul fiscal 2022 suma de 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie.

Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro

Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro. Fosta senatoare PNL merge la serviciu din pasiune, banii nu mai sunt de mult o problemă pentru ea. Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro Scântei încasează lunar peste 25.000 de lei net salariu de la Curtea Constituțională. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Dar încasează mult mai mult de la notariatul la care era titulară înainte să devină judecătoare CCR. În 2022, notariatul i-a returnat peste 400.000 de lei, de exemplu. În acest moment, Scântei mai are de primit de la același notariat peste 1,8 milioane de lei, echivalentul salariilor pe șase ani de la CCR. În plus, judecătoarea CCR mai adună niște mărunțiș prin conturi și fonduri de investiții, în valoare totală de vreo 350.000 de lei. În tablouri, sculpturi, bijuterii și ceasuri, Iulia Scântei a investit, până în 2022, 180.000 de euro. Iar apartamente are nu mai puțin de patru, potrivit declarației de avere.

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic. Președintele Curții Constituționale trăiește ca un nabab: din câștigurile lunare de peste 15.000 de euro, vreo 6.000 de euro se pun la ciorap și restul se cheltuie cu o medie de 300 de euro pe zi. Venituri de 871.000 de lei în 2022 Cel puțin așa s-a întâmplat în ultimii doi ani fiscali încheiați, 2021 și 2022. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut Astfel, în 2022, Marian Enache a declarat venituri de 871.000 de lei (din salariul de la CCR, două pensii speciale și o indemnizație parlamentară), echivalentul a 175.000 de euro. În medie lunară, ar fi vorba de venituri de 14.600 de euro. Într-un cont bancar, Enache a pus în ultimul an fiscal 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie. Așadar, diferența dintre venituri și economii (14.600 EUR minus 5.600 EUR) o reprezintă cheltuielile lunare ale șefului CCR: 9.000 de euro. Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic În medie zilnică, reiese că, în 2022, Marian Enache a cheltuit 300 de euro. În fiecare zi. Cam 1.500 de lei. Aproape un salariu minim pe economie. Cum președintele CCR nu a declarat bijuterii, obiecte de artă, vehicule de un fel sau altul și nici măcar nu deține o casă iar achiziții imobiliare nu a mai făcut din 2017, este greu de spus pe ce se duc 300 de euro pe zi, în medie. Poate că Enache mănâncă zilnic la restaurante de lux sau își face concedii exorbitante în paradisuri tropicale. Sau poate donează sume importante ONG-urilor. Numai 260 de euro pe zi în 2021 În declarația de avere din 2022 (pentru anul fiscal 2021), Marian Enache a declarat venituri de "doar" 773.000 de lei, echivalentul a 155.000 de euro (o medie lunară de aproape 13.000 de euro). În același document, actualul șef al CCR a declarat un cont de 258.000 de euro, mai mare cu 61.000 de euro decât cel din anul anterior, care era de 197.000 de euro. Așadar, la un venit de aproape 13.000 de euro lunar, Enache a pus deoparte puțin peste 5.000 de euro lunar. Reiese, deci, că cheltuielile lunare ale judecătorului CCR în 2021 au fost de aproximativ 8.000 de euro, peste 260 de euro zilnic. Declarațiile de avere ale lui Enache din mandatul de la Curtea Constituțională pot fi consultate aici.

Partidul ȘOR, finanțat de Kremlin, scos în afara legii Foto: Facebook
Eveniment

Partidul ȘOR, finanțat de Kremlin, scos în afara legii

În Moldova se poate: partidul ȘOR, finanțat de Kremlin și condus de un oligarh sanționat de SUA, care acum s-a refugiat în Israel, a fost scos în afara legii. La scurt timp a urmat reacția purtătoarei de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova: „O instanță de judecată din Moldova a scos în afara legii partidul de opoziție «ȘOR». Democrația progresează. Ce urmează? O regină română a întregii Moldove?” Partidul ȘOR, finanțat de Kremlin, scos în afara legii „Judecătorii Curții Constituționale a Moldovei (CCM) s-au pronunțat, pe 19 iunie, asupra sesizării depuse de Guvern privind declararea formațiunii politice, conduse de Ilan Șor, în afara legii. Astfel, ei au constatat că formațiunea politică a acționat în contradicție cu principiile statului de drept și au pus în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova”, scrie Newsmaker Moldova. Decizia a fost luată în conformitate articolului 41, aliniatul 4, din Constituția Republicii Moldova, care prevede: „Partidele și alte organizații socio-politice ale căror scopuri sau activități sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, suveranității, independenței și integritatea teritorială a Republicii Moldova, sunt neconstituționale.” „De la data pronunțării prezentei hotărâri, Partidul „ȘOR” se consideră dizolvat. Niciun act al organelor acestui partid, odaptat după anunțarea prezentei hotărâri, nu are valoare juridică”, a declarat președintele Curții Constituționale, Nicolae Roșca. Deputații ȘOR devin independenți „Se admite sesizarea Guvernului cu privire la verificare constituționalității Partidului Politic «Șor». Se declară neconstituțional Partidul Politic „Șor” înregistrat în registrul de stat al persoanelor juridice cu numărul 21 IDNO 1016620006611 cu sediul în strada Vasile Lupu nr. 36 municipiul Orhei. De la data pronunțării prezentei hotărâri, Partidul Politic «Șor» se consideră dizolvat. Nici un act al organelor acestui partid adoptat după pronunțarea prezentei hotărâri nu are valoare juridică. Ministerul Justiției va desemna de îndată o comisie de lichidare a Partidului Politic «Șor» care va întreprinde toate măsurile necesare pentru lichidarea și radierea acestui partid din registrul de stat al persoanelor juridice. Reprezentanții și membrii Partidului Politic Șor, care la data pronunțării prezentei hotărâri exercită mandate de deputat în Parlamentul R. Moldova, vor continua să-și exercite mandatele în calitate de deputați independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni parlamentare. Reprezentanții și membrii Partidului Politic Șor care la data pronunțării prezentei hotărâri exercită mandate reprezentantive, în organele unităților administrativ-teritoriale de toate nivelele, inclusiv în organele Unității Teritorial-Autonome Găgăuzia, vor continua să-și exercite mandatele ca reprezentanți independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni. Listele candidaților supleanți din partea Partidului Politic Șor în Parlament și în consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale de toate nivelele, validate anterior, se declară nule ”, se arată în decizia Curții.

PSD mai propune o categorie de pensionari speciali Foto: Facebook
Eveniment

PSD mai propune o categorie de pensionari speciali

Ignorând PNRR, PSD mai propune o categorie de pensionari speciali: personalul Curții Constituționale. La 11 aprilie, 52 de parlamentari PSD, susținuți însă și de trei liberali, au depus o inițiativă privind personalul Curții Constituționale care prevede că magistrații-asistenți de la CCR se pot pensiona în acelșeași condiții ca și judecătorii. Personalul auxiliar al CCR beneficiază de pensii speciale în aceleași condiții ca grefierii de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD mai propune o categorie de pensionari speciali În nota de fundamentare a proiectului nu există nici un calcul privind impactul acestor prevederi. Printre semnatarii proiectului se află Rodica Nassar, Adrian Chesnoiu sau Mihai Weber, de la PSD. Liberalii care au semnat sunt Cupşa Ioan, Özmen Oana-Marciana și Vecerdi Cristina-Agnes. România riscă să piardă fonduri europene de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dacă ratează îndeplinirea jalonului privind reformarea pensiilor speciale și respectarea principiului contributivității, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). „În situaţia în care noi nu ajungem la o soluţie cu Comisia Europeană, există mecanismul plăţilor parţiale şi aici sigur ne poate costa usturător, sume de ordinul sutelor de milioane de euro dacă nu ajungem la validarea acestui jalon în relaţia cu Comisia Europeană. (...) Pot să vă confirm conţinutul jalonului 215 din PNRR pe care îl ştiu pe de rost şi care spune două lucruri esenţiale pentru pensiile speciale. Prima condiţie de sustenabilitate, adică să generăm prin proiectul de lege privind pensiile speciale cheltuieli pe care le putem susţine pe termen lung din bugetul de stat. Deci discutăm nu de o cheltuială de pe o zi pe alta. Cea de-a doua condiţie este cea legată de contributivitate”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la Digi 24. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenko, cere scoaterea în afara legii a partidului ȘOR
Politică

Ministrul Justiției cere scoaterea în afara legii ȘOR

În Republica Moldova, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenko, va cere Curții Constituționale scoaterea în afara legii a unui partid parlamentar, ȘOR, finanțat de Moscova. „Consider că există suficiente circumstanțe juridice pentru declararea neconstituționalității Partidului Șor”, a scris Litvinenko, pe Facebook. Liderul acestui partid, oligarhul Ilan Șor, este refugiat în Israel. Recent, el a fost plasat pe lista persoanelor sancționate de SUA. În plus, documente ale securității din Federația Rusă, FSB, consultate de Washington Post arată că ȘOR a fost susținut puternic de Moscova. ȘOR a organizat și finanțat protestele de la Chișinău, din ultimele săptămâni, împotriva Guvernului. Ministrul Justiției cere scoaterea în afara legii a partidului ȘOR Acum, ministrul Justiției din Republica Moldova arată că „acest partid promovează interesele unui stat străin, ceea ce înseamnă că acționează împotriva suveranității și independenței țării”. „În conformitate cu prevederile art. 41 alin. (4) din Constituție, partidele care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale. Prin toată activitatea sa de până acum, Partidul Șor a acționat împotriva principiilor statului de drept. Or, finanțarea ilegală în cazul acestui partid a fost confirmată de-a lungul timpului prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești (alegerile prezidențiale din 2016, alegerile locale în mun.Chișinău din 2018, alegerile parlamentare pe circumscripția Hâncești din 2020, alegerile locale în mun.Bălți din 2021). Din cauza finanțării ilegale, candidații acestui partid au fost excluși din cursele electorale”, a arătat ministrul Justiției. Foto: Facebook Partidul ȘOR „Acest partid promovează interesele unui stat străin” Litvinenko a amintit și de faptul că SUA au oferit dovezi că ȘOR acționează în interesul Moscovei. Observăm că, constatarea finanțărilor ilegale a avut loc în mod constant, aproape la fiecare scrutin electoral, indiferent cine era la guvernare în țară. Plus la aceasta, se cunoaște că instituțiile de drept investighează, prin prisma legislației penale, mai multe acțiuni privind finanțarea acestei formațiuni. De asemenea, constatările autorităților din SUA, dar și materialele ajunse în spațiul public, demonstrează că acest partid promovează interesele unui stat străin, ceea ce înseamnă că acționează împotriva suveranității și independenței țării. În sensul dat, am pregătit o sesizare la Curtea Constituțională prin care vom solicita declararea neconstituționalității Partidului Șor. Sesizarea va fi expediată la Guvern și sper că va fi aprobată la ședința de mâine a cabinetului de miniștri. La formularea sesizării s-a luat în considerație jurisprudența CtEDO și standardele Comisiei de la Veneția. Și este chiar o măsură ultima ratio, deoarece ei continuă și în prezent încălcarea legislației și nu există nicio circumstanță care ar indica asupra faptului că ar fi dispuși să revină pe făgașul legalității”, a arătat Litvinenko. Partidul are statut de „bănuit” La începutul lunii septembrie, Procuratura a anunțat că Partidul „ȘOR”, ca entitate juridică, are statut de bănuit. Formațiunea este vizată într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie privind finanțare ilegală şi a campaniei sale electorale pentru alegerile locale din 21 noiembrie, anul trecut. Reprezentanţii partidului ar fi falsificat rapoartele contabile pentru primul semestru al anului 2022, iar persoane din conducere ar fi acceptat finanțarea ilegală, din partea unui grup infracţional organizat. Mai multe persoane au statut de învinuit, printre care şi deputata Marina Tauber. Citește și: Bloomberg: administrația Biden presează, discret, băncile americane să mențină legături cu Rusia. Trezoreria și Departamentul de Stat solicită băncilor să finanțeze companii strategice rusești

Maia Sandul răspunde amenințărilor lui LavrovFoto: Facebook: Maia Sandu
Politică

Curtea Constituțională confirmă procedura simplificată de confiscare

Curtea Constituțională din Republica Moldova confirmă procedura simplificată de confiscare a averilor nejustificate, a anunțat președintele acestei țări, Maia Sandu. Curtea Constituțională confirmă procedura simplificată de confiscare a averilor Ea a scris pe Facebook că acum justiția are „toate instrumentele necesare”. „De astăzi, sistemul de justiție are toate instrumentele necesare pentru a-i penaliza pe cei care s-au îmbogățit din activități ilegale. Curtea Constituțională a publicat azi hotărârea sa din 10 martie 2022, prin care admite o procedură simplificată a confiscării averii nejustificate. De acum încolo, confiscarea averii poate avea loc inclusiv dacă persoana în raport cu care există suspiciuni că deține averi ilicite nu va putea justifica proveniența legală a bunurilor. Curtea Constituțională a stabilit că acest lucru este posibil în cadrul actualelor prevederi ale Constituției, nefiind necesară modificarea Legii Supreme. CC a confirmat, astfel, alinierea sistemului constituțional național la standardele europene privind combaterea corupției mari, a spălării banilor și a îmbogățirii ilicite. Justiția moldovenească nu mai poate da vina pe obstacolele legislative și este obligată să demonstreze rezultate reale în confiscarea averilor agonisite ilegal”, a scris Maia Sandu pe Facebook. Citește și: FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi Curtea Constituțională a emis un aviz negativ la proiectul de modificare a Constituție inițiat de 56 de deputați PAS, care prevedea modificarea procedurii de confiscare a averii dobândite ilicit de funcționarii publici. Decizia a fost salutată și de ministrul justiției, Sergiu Litvinenco care a declarat că „de astăzi justiția nu mai are nici o scuză pentru exterminarea marii corupții”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră