sâmbătă 21 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cultură

13 articole
Politică

Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare, după ce i s-au oferit Cultura și Dezvoltarea

Kelemen Hunor anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare, după ce i s-au oferit Cultura și Dezvoltarea: „Nu putem fi doar decor”, a spus el, la RFI. Liderul UDMR a arătat că Ilie Bolojan a cerut ca un om desemnat de el să fie ministru de Finanțe, dar a spus că înțelege solicitarea președintelui PNL. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare „PNL și PSD au ministerele cele mai importante, de forță, avizatoare. USR și-a negociat de asemenea. Noi am lua Dezvoltarea si Cultura. Să vedem dacă ne vom înțelege pe programul fiscal si de reformă. Noi nu am avea nicio influență asupra deciziilor majore. Nu putem fi doar decor. Vom decide dacă intrăm la guvernare, după ce închidem negocierile. Vom vedea. Se poate și fără noi. Nu e altruism, e artimetică și guvern politic ar însemna că găsești un echilibru si solutia ca fiecare să aibă ceva de spus. Dacă ești decor nu ai ministere avizatoare, ești de formă și ești acolo doar ca să fii. Așa a fost si in 2023”, a spus președintele UDMR. El a arătat că „ministerul Deazvoltării, dacă taiem investițiile, nu mai este așa de important în perspectiva măsurilor fiscale”. Kelemen Hunor a relatat și că Bolojan dorește controlul Finanțelor: „Ieri, când am discutat, el a zis că acestea sunt criteriile lui — corecte, absolute — și a zis că dorește un om la Finanțe. I-am zis «OK», pentru că premierul lucrează cu ministrul de Finanțe. Nu reproșează nimic lui Tánczos, dar dorește un om adus de el”. Însă el a arătat că UDMR ar consolida guvernarea. „Dacă venim și noi, e și mai confortabilă (majoritatea – n.r.), în sensul că noi suntem disciplinați și venim la lucru”, a apreciat Kelemen Hunor. 

Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare Foto: Facebook
Dialoguri europene: cultura în fața războiului (sursa: institutfrancais.ro)
Eveniment

Dialoguri europene la București: cultura și geopolitica, față în față cu războiul

Dialoguri europene: cultura în fața războiului. Bucureștiul devine, în perioada 3–5 iunie, gazda unora dintre cele mai importante voci din cultura, filosofia, geopolitica și jurnalismul internațional. Sub titlul „În fața războiului – Dialoguri europene”, evenimentul organizat de Institutul Francez din România aduce în prim-plan teme esențiale pentru viitorul Europei, în contextul conflictului din Ucraina și al noilor provocări globale. Dialoguri europene: cultura în fața războiului Evenimentul reunește personalități din diplomație, economie, arte, sociologie, istorie și comunicare, care vor participa la mese rotunde, dezbateri, proiecții de film și ateliere. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Printre invitați se numără ambasadori, cercetători de prestigiu și gânditori internaționali, precum: David Cadier (Franța) – expert în apărare pentru Europa de Est, IRSEM, Paris Kinga Torbicka (Polonia) – politolog, cercetător în geopolitică la Universitatea din Varșovia Maud Quessard (Franța) – specialistă în politica externă americană, IRSEM Sylvie Matelly – economist, director adjunct la Institutul Jacques Delors Arthur Banga (Coasta de Fildeș) – istoric, director FIDEMO Anne Muxel – sociolog, cercetătoare la Sciences Po Thorniké Gordadzé (Georgia) – fost ministru, expert în relații UE Constantin Sigov (Ucraina) – filosof, apropiat de Paul Ricoeur și Charles Taylor David Colon – specialist în război informațional și propagandă Timothée Truelle – diplomat european, UE Deschidere oficială cu participarea ambasadorilor Franței și Armeniei Evenimentul va fi deschis de E.S. Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, alături de E.S. Tygran Galstyan, ambasadorul Armeniei. Aceștia vor participa la sesiunile inaugurale ale meselor rotunde. Din partea română, vor participa: Sergiu Mișcoiu – profesor UBB, specialist în studii europene Antonia Colibășanu – expertă în relații economice internaționale Elena Mârzac – directoare, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare Irina-Raluca Zidaru – director MAE pentru amenințări hibride Violeta Nicolescu – director la Ministerul Apărării Naționale Generalul maior (r) Paul Hurmuz – fost oficial NATO Moderatori de prestigiu: ARTE, France Culture, Reporteri fără Frontiere Dialogurile vor fi moderate de jurnaliști recunoscuți la nivel internațional, precum:  Émilie Aubry (ARTE) Fabien Cazenave (Ouest-France) Frédéric Martel (France Culture) Léna Mauger (Kometa) Jeanne Cavelier (Reporteri fără Frontiere) Arta ca formă de rezistență Componenta artistică a evenimentului include participarea regizoarei Olga Gibelinda, autoarea filmului Queens of Joy, o producție care abordează temele identității, incluziunii și rezilienței în vremuri de război. Membră a Academiilor de Film din Ucraina și Europa, Gibelinda este și pilot de avion și a activat în centrele umanitare în primele luni ale invaziei ruse. Ateliere pentru tineri Evenimentul include o componentă formativă destinată tinerilor din universități europene și românești. Sub coordonarea jurnalistului Benjamin Ribout și a experților de la Reset!, participanții vor lua parte la ateliere de reflecție critică și creație media. Un spațiu pentru idei „În fața războiului – Dialoguri europene” este mai mult decât o serie de evenimente: este o platformă de reflecție comună, în care ideile se întâlnesc cu acțiunea. Scopul? O Europă mai unită, mai democratică, mai rezilientă. Accesul este gratuit, iar programul complet poate fi consultat aici: bit.ly/4k6LW4A Parteneri internaționali: ARTE, RSF, Le Grand Continent, Sciences Po Rennes, Université Paris 8, Kometa, Université de Reims, Ouest-France Parteneri români: Universitatea din București, UBB Cluj, Liceul francez „Anne de Noailles”, BRD, Reset!, Kyralina, Cartooning for Peace, Rezidența9, CEREFREA Parteneri media: RFI România, TVR Cultural, Radio România Cultural, Observator cultural, Revista 22, InPolitics

Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: Alina Hagima, fiică de baron PSD, ex-soție de interlop
Politică

Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: fiică de baron PSD, ex-soție de interlop, fostă educatoare

Șefă la Cultură, în guvernarea Ciolacu: Alina Hagima, fiică de baron PSD, ex-soție de interlop și fostă educatoare la o grădiniță din Târgu Jiu, este secretar general al ministerului Culturii. Hagima a absolvit dreptul la o universitate privată, Titu Maiorescu, și și-a luat licența la controversata Academie de Poliție.  Citește și: Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, legendara sinecuristă Teodora Preoteasa, directoare la o bancă de stat și în CA-ul CFR Călători Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: fiică de baron PSD, ex-soție de interlop Ea este fiica lui Constantin Preoteasa, un baron local din Gorj, care în 2004 l-a ajutat pe Victor Ponta să câştige un loc de deputat în Parlamentul României. Fratele ei, Claudiu Preoteasa, a fost coleg cu Victor Ponta în corpul de control al primului-ministru, în guvernarea Adrian Năstase. Potrivit mai multor publicații, Alina Hagima a fost căsătorită, la 18 ani, cu Coco Păun, pe care presa îl definește drept „interlop” sau „fost interlop”. „În timpul mariajului cu interlopul Coco Păun, se pare că aceasta s-a implicat activ în afacerile soțului, drept dovadă fiind probele aflate la dosarul penal nr. 128999/2001 de la Judecătoria Târgu-Jiu. După despărțirea de interlopul Coco Păun, Alina Veronica Preoteasa a fost adusă, prin 2005, în București, de tatăl și de fratele ei, care au hotărât să facă din ea un om de stat. Astfel, în scurt timp, din soție ascultătoare de interlop gorjean, ajunge șef peste biroul juridic al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului la București. Dar după o perioadă pleacă în mediul privat, ca să apară, apoi, brusc numită viceconsul la Lyon, de Ministerul de Externe”, a scris, recent, asingorj.ro.  Adevărul scria despre Coco Păun: „A fost liderul unei grupări din Târgu Jiu, iar confruntările cu gaşca rivală condusă de Gelu Livezeanu ajunseseră să-i înspăimânte pe locuitorii municipiului Târgu Jiu. În primăvara anului 2000, celor două grupări ajunseseră să se bată cu săbiile în centrul oraşului, chiar în plină zi (...)  Coco Păun a fost condamnat definitiv în mai multe cauze, atât pentru bătăile sângeroase cu clanul rival, dar şi pentru o serie de infracţiuni economice, acesta fiind administratorul mai multor firme”.  Ulterior, Alina Preoteasa s-a căsătorit cu Ovidiu Hagima, director în Ministerul Justiției, și a luat numele de familie al acestuia.  Hagima și-a publicat CV-ul pe site-ul ministerului Culturii. De aici aflăm că, din 1995 în 1999, a fost educatoare. Ulterior, având studii de drept la Titu Maiorescu, a ajuns consilier juridic la direcția pentru protecția copilului din Gorj. 

Cultivarea cartofului va dispărea din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cultivarea cartofului va dispărea din România

Cultivarea cartofului va dispărea din România. Cartoful, o legumă des întâlnită pe mesele românilor, este cultivată tot mai puțin de fermieri. Cultivarea cartofului va dispărea din România În ultimii zece ani, la nivel național, se observă o scădere drastică a suprafețele cultivate cu cartof, trend care a succedat și producții mult mai scăzute. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” La Iași, de exemplu, dacă în urmă cu zece ani se înregistra o producție totală de peste 141.000 tone de cartofi, anul acesta se estimează o recoltă de 25.600 de tone. Președintele OIPA trage un semnal de alarmă și avertizează că acest tip de cultură va dispărea cât de curând din România, iar cauzele sunt multiple. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Direcția de Cultură - directorul și contabila (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Direcția de Cultură - directorul și contabila

Direcția de Cultură - directorul și contabila. Atunci când a fost înființată, în anii 2000, la Direcția Județeană pentru Cultură Iași erau 15 angajați. Direcția de Cultură - directorul și contabila Astăzi mai sunt doar doi: directorul și contabila. Oricare dintre ei ar fi să renunțe, Direcția și-ar pierde de tot direcția. Adică s-ar închide. Citește și: Cum poți scăpa mai repede de un credit plătind doar jumătate din dobândă. La un credit de 70.000 de euro, se economisesc 20.000-30.000 de euro Bobi Apăvăloaei, care conduce de doi ani instituția, ne-a spus direct că salariile foarte mici au determinat angajații să plece unul câte unul – la pensie sau prin transfer. De altfel, pagina de internet a Direcției pentru Cultură – pe care nu o mai actualizează nimeni de doi ani pentru că nu mai e cine să facă și asta – menționează cea mai mare leafă de atunci, 5.500 de lei cu tot cu spor de doctorat. Net, un funcționar ar lua astăzi cel mult 3.500 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii (sursa: Facebook/Costel Alexe, Raluca Turcan)
Eveniment

Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii

Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii. Pe lista monumentelor istorice din județul Iași, bojdeuca lui Ion Creangă este la numărul 1.597 și are codul IS-IV-m-B-04328. Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii Lista este întocmită de Institutul Național al Monumentelor Istorice, subordonat Ministerului Culturii. Citește și: Bojdeuca lui Creangă din Iași era din lemne și lut. A devenit din ciment încă din 1984, după prima restaurare Acest institut, prin Direcția de Cultură Iași, ar fi trebuit să supervizeze lucrările de restaurare ale bojdeucii lui Ion Creangă din municipiu. Și direcțiile județene de cultură sunt subordonate Ministerului Culturii, condus acum de Raluca Turcan, colegă în PNL cu Costel Alexe, șeful Consiliului Județean Iași (instituția care s-a ocupat de restaurarea bojdeucii). Construită în 1842, căsuţa din mahalaua Ţicău a devenit primul muzeu memorial din România, al unui scriitor român, pe data de 15 aprilie 1918. Actuala restaurare este însă a treia, iar multe din elementele puse acum la zid în public, cum ar fi cimentul de pe pereţi sau curtea pavată, existau dinaintea acestei intervenţii.

Guvernul taie mai mult de la cultură, mai puțin de la sport Foto: Antena Sport
Economie

Guvernul taie de la cultură

Guvernul taie hotărât de la cultură: cheltuielile autorităților locale la capitolul „Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din venituri, prevede proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care Executivul își va asuma răspunderea. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Guvernul taie de la cultură „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar ”Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”. Președintele UDMR Kelemen Hunor a criticat această prevedere. „Nu poți să spui de la nivel central cât trebuie să cheltuiască pe cultură, sport, religie. Acel procent de 2,5% pentru cultură trebuie să dispară din proiect (…) Nu poți să spui ce procent pentru un domeniu”, a susținut Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai precizat că „nu pot fi stabilite criterii de performanță de la Ministerul Finanțelor pentru autoritățile locale”. În ceea ce privește sportul, acest plafon nu există în proiect: „La determinarea procentului de 2,5% aplicat asupra veniturile proprii nu se includ cheltuielile destinate activităților sportive, recreative precum și instituțiile publice de cultură indiferent de natura acestora și forma lor de organizare. Echipa lui Pandele, lovită de limitarea cheltuielilor bugetare Însă Guvernul impune un plafon al salariilor acordate sportivilor de la cluburile controlate de autoritățile locale: „Începând cu anul 2024 contractele de activitate sportivă încheiate potrivit legii, nu pot depăși onorariul/remunerația alocată din fonduri publice indiferent de natura și denumirea acestora echivalentul a două indemnizații acordate pentru funcția de demnitate publică de președinte al consiliului județean”. Aceasta înseamnă că salariul maxim pe care îl poate plăti o autoritate locală unui sportiv sau antrenor de un club finanțat din bani publici nu poate depăși 30.000 de lei net Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Cluburile care ar fi cel mai puternic afectate sunt cele finanțate puternic de către primării: Poli Iași, Oțelul, U Cluj, FC Voluntari. Nu e clar cum ar fi aplicată noua lege în cazul lui Sepsi. Formația din Sfântu Gheorghe primește bani publici, dar din Ungaria”, explică Gazeta Sporturilor.

Directoarea Muzeului Satului respinge planurile lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Directoarea Muzeului Satului respinge planurile Ciolacu

Directoarea Muzeului Satului, Paula Stanciu Popoiu, respinge planurile lui Ciolacu: „Nu putem să reducem instituțiile culturale la o numărătoare pentru contabili care au absolvit facultatea cu nota 5”. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Într-o lungă postare pe Facebook ea afirmă că „toți cei din muzee ne solidarizăm și atragem atenția ca o țară fără cultură este o țară pe cale de dispariție”. Popoiu a redistribuit, pe Facebook, și petiția online „Opriți distrugerea CULTURII!”, semnată de apropae 38.000 de persoane. Grafica: Vlad Bedros Directoarea Muzeului Satului respinge planurile lui Ciolacu „Mă întreb de ce la fiecare intenție de reforma, primele care au de suferit sunt instituțiile de cultură? Oare nici după mai bine de 30 de ani nu ne dăm seama cât de importantă este cultură pentru renașterea unui popor care mai bine de 40 de ani a stat plecat sub povara comunistă? Nu ne putem întoarce la tristă experiența a comasării și desființării. Nu putem să reducem instituțiile culturale și cultură însăși, la o numărătoare cu bile albe și negre, pentru contabili care au absolvit facultatea cu notă 5. Am trecut deja prin toate astea și înainte de 1989 și s- a constat că o asemenea abordare nu face decât să distrugă iremediabil instituții și puținii specialiști care mai rezistă pe baricada apărării patrimoniului cultural din muzee. Au articolele referitoare la cultură, din preconizată ordonanță, un fundament real, bazat pe o analiză pertinentă a instituțiilor culturale? Instituții care fac eforturi să țînă tânăra generație în contact cu propria cultură și să le dea tinerilor o identitate de care au nevoie? Depinde cine vrem să fim: moștenitorii unei culturi de calitate sau doar cei care fredonează înjurături pe stadioane? Dacă nu avem nevoie de cultură atunci putem distruge muzee, teatre și filarmonici făcând prin comasare niște struțo- cămile șchioape care nu vor ajunge nicăieri și nu vor reprezenta nimic. Dacă această criză este temporară atunci de ce să desființăm cultură și după ce totul trece să căutam în coșul de gunoi al istoriei noastre , instituțiile pe care le- am aruncat acolo fără niciun folos real? Ce câștigam dacă desființăm cultură și instituțiile care o servesc? Nimic pentru economie și pentru țară . Suntem și așa puțini . Dacă vom compară cu țările fost comuniste, la noi cultură este cel mai prost bugetată. Dorim să o scufundăm și mai mult? Atunci nu mai vorbiți în discursurile domniilor voastre despre tradiție, români, dragoste de țară, strămoși și câte și mai câte. Lucruri pe care se sprijină cultură și pe care doar din când în când le vezi la butonieră câte unui domn sau pe post de broșa la câte o doamna, aspiranți la euro funcții”, a scris ea pe Facebook. Și managerul Muzeului Național al Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu, a declarat recent că 45% dintre muzeele din România "vor dispărea pur și simplu", dacă proiectul de ordonanță privind reducerea deficitului bugetar ar intra în vigoare.

Pârtie de ski ieșeană, ecologizată cultural (sursa: Facebook/Ateneul Național din Iași)
Mediu

Pârtie de ski ieșeană, ecologizată cultural

Pârtie de ski ieșeană, ecologizată cultural. Ateneul Naţional din Iaşi îi invită sâmbătă, 13 mai, pe toţi cei care doresc să se implice într-o campanie de ecologizare şi să sprijine transformarea pârtiei de schi din Copou în "Pârtia de cultură". Pârtie de ski ieșeană, ecologizată cultural Potrivit unui comunicat de presă, "Pârtia de Cultură", ediţia a IV- a este o campanie de ecologizare a pârtiei de schi din Copou, unind sub aceeaşi iniţiativă instituţii publice, culturale, de învăţământ, reprezentanţi ai mediului şi voluntari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Devenită, deja, o tradiţie frumoasă a Ateneului, Pârtia de Cultură reprezintă, pe de o parte, o acţiune de ecologizare a pârtiei de schi, o locaţie familiară, atât celor ce practică sporturi de iarnă, în anotimpul rece, cât şi celor ce participă la evenimentele cultural-artistice, organizate aici în restul anului, iar, pe de altă parte, o iniţiativă de responsabilizare a populaţiei pentru păstrarea unui mediu curat, potrivit pentru activităţi de recreere sau culturale, deopotrivă", a declarat managerul Ateneului Naţional Iaşi, tenorul Andrei Apreotesei, prin intermediul unui comunicat de presă. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Dacă la ediţia de anul trecut a Pârtiei de Cultură am participat actriţa Maia Morgenstern, anul acesta va participa actorul Claudiu Bleonţ, a mai anunţat managerul Ateneului Naţional din Iaşi.

Avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere Foto: Facebook
Politică

Avalanșă majorări salariale funcționarii din ministere

Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere, anunță mai mulți deputați USR. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare, a arătat deputata Oana Țoiu. „Astăzi, acum, în plenul Camerei Deputaților, fără fișă de impact financiar, fără consultare publică și fără să respecte legea salarizării unitare PSD și PNL propun măriri în amendamente noi fără număr”, afirmă Țoiu. Ulterior, aceste amendamente au fost votate. Mai mulți deputați USR, printre care Cristina Prună și Claudiu Năsui, au protestat față de acest vot. „Avem o inflație imensă acum fiindcă am avut cheltuieli publice enorme și nesustenabile, iar acum coaliția de guvernare continuă să arunce gaz pe foc cu noi creșteri de salarii din pix”, a afirmat Năsui. Avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere Iată propunerile adoptate, potrivit deputatei USR Țoiu: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Țoiu susține că, de la începutul guvernării PSD-PNL-UDMR, numărul angajaților din „aparatul central” a crescut cu 14.800. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Banii culturii, pe găleata cu mop (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Banii culturii, pe găleata cu mop

Banii culturii, pe găleata cu mop. În urma unor sesizări de la începutul anului trecut, Curtea de Conturi a verificat achiziţii ale Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Iași privind servicii de curăţenie, contabilitate şi servicii software. Banii culturii, pe găleata cu mop În toate cazurile, inspectorii au descoperit nereguli, iar raportul a dus la returnarea unor sume de bani către bugetul instituţiei. Dar DJC a recuperat bani plătiţi nelegal şi a luat măsuri de remediere a situaţiilor în timp controlului. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Iar asta i-a determinat pe inspectori doar să formuleze un avertisment la adresa instituţiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Valentin Ionescu
Opinii

Scrisoare către ministrul Culturii: Scăpați-ne de "ceramica de Horezu" din Bulgaria și China!

Domnule ministru, Fiind in concediu, zilele trecute am fost în Olari, fostul sat cu același nume din localitatea Horezu. Unde, după cum știți, este un mic centru de creație pentru ceramica de Horezu inclusă de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial. M-am oprit la atelierul dl. Mihai Biscu, unul dintre cei patru artizani/meșteri în ceramică rămași în viață și zn activitate. Mă așteptam să fie o concentrare (un cluster) de ateliere în ceramică în satul Olari, dar din păcate lucrurile nu stau așa. După cum menționam mai sus nu mai există decât patru artizani în Olari – Horezu care au preluat și conservat tradiția din generație în generație. Restul celor ce vând chiar în Olari sunt "antreprenori", în sensul că au echipe de muncitori de la vechea cooperativă de ceramică din Horezu, care reproduc modele mai vechi de ceramică Horezu. Comerțul prevalează în fața creației și omoară ceramica de Horezu care a apărut în urmă cu peste 300 de ani pe aceste meleaguri. De aceea, vă rețin atenția cu detalierea unei stări de fapt dezastruoase a artei în ceramica din Horezu, pe care Ministerul Culturii ar trebui să o ia în considerare, și totodata îmi permit să formulez câteva sugestii care cred că ar contribui la redresarea acestei arte populare. Orașul Horezu, mai cu seamă pe strada principală ce traversează această localitate, este sufocat de comercianți ce vând ceramică fabricată în China ce reproduce ceramica de Horezu. De asemenea, comercianții vând ceramică din Bulgaria care imită parțial modele tradiționale din ceramica Horezu: culori, desene (de exemplu: spicul de grâu). Din păcate, lipsa de cultură, dar și precaritatea informării publicului cumpărător (consumator de "artă populară"), mai cu seamă din România, încurajează și întrețin comerțul cu falsuri fabricate în China și Bulgaria și care distrug o parte din cultura noastră națională și ruinează artizanii. Unele produse din ceramică din China pot fi considerate produse contrafăcute, cum ar fi de exemplu vase care reproduc "cocoșul de Hurezi" pe care Primăria Horezu l-a înregistrat la OSIM. Alte vase din ceramică fabricate în China, dar care reflectă creația în arta ceramică a generațiilor anterioare nouă sau a artizanilor olari în viață din Horezu, sunt replici/falsuri, dar legal nu pot fi considerate produse contrafăcute, dacă produsele din ceramică originale de Horezu nu sunt protejate legal. Din acest punct pornește analiza legală, respectiv ce se poate face pentru a elimina din piață produsele din China și copierea parțială a ceramicii de Horezu de către produsele bulgărești. "Cocosul de Hurezi", deși este înregistrat la OSIM, este reprodus de ceramica fabricată în China. În acest caz, avem de a face cu produse contrafăcute, pentru care nu există nici o intervenție din partea autorităților române locale sau centrale. În cazul altor produse din ceramică de Horezu în care se reproduc din generație în generație modele și culori de către artizanii locali, fără vreo contribuție creativă a acestora, ar trebui făcută o protecție legală de Ministerul Culturii, atât la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (art. 7 lit. g din Legea nr. 8/1996, coroborat cu alin. 2 al art. 3), cât și la OSIM (Legea nr. 84/1998), ca mărci naționale și mărci ale Uniunii Europene. În cazul in care artizanii din Olari produc ceramica Horezu cu elemente distinctive, în sensul că adaugă unui model/desen mai vechi modele/desene/simboluri noi, rezultat al propriei creații, atunci acești artizani pot înregistra obiectele de ceramică la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și OSIM. Apreciez că este nevoie ca Ministerul Culturii să acorde sprijin/asistență juridică artizanilor din Olari, Horezu, întrucât aceștia nu au informațiile necesare pentru a-și proteja lucrările. Pe de altă parte, am constatat că nu există o asociație/ o breaslă a artizanilor care să susțină drepturile acestora și protecția artei populare în ceramică. De altfel, am menționat deja că nu mai sunt decât patru artizani, dintre care numai doi mai sunt activi, din cât am înțeles la fața locului. De asemenea, comerțul cu falsuri din China și Bulgaria ar trebui eliminat, atât prin informarea publicului (comercianții să fie obligați să afișeze originea fabricării produselor din ceramică), cât și prin confiscarea mărfii și amenzi. Aceste acțiuni sunt necesare o dată cu protecția legală a ceramicii de Horezu. Întrucât în Olari, Horezu, nu au rămas decât patru artizani, există riscul ca tradiția să se piardă. Sunt țări care au traversat această experiență, mai cu seamă în vestul Europei. Deși aceste țări fac în prezent efortul de a reînvia tradițiile artei populare, o bună parte din acestea sunt iremediabil pierdute. Prin urmare, este nevoie de un plan național de relansare a artei populare de tradiție. Un asemenea plan trebuie dublat de un alt plan, care prin marketing promovat pe piața națională și internațională să susțină vânzarea ceramicii de Horezu. În acest mod se asigură un venit artizanilor din Horezu și transmiterea acestei tradiții generațiilor viitoare. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

Baciuna, de la Formenerg, la Cultură (sursa: culturaladuba.ro)
Eveniment

Baciuna, de la Formenerg, la Cultură

Baciuna, de la Formenerg, la Cultură. Premierul Ciucă a numit-o joi, 17 februarie a.c., pe Diana-Ștafana Baciuna în poziția de secretar de stat la Ministerul Culturii. Baciuna nu deține nici un soi de legătură cu domeniul cultural. Diana Baciuna are 32 de ani, este de profesie jurist și va prelua, cel mai probabil, portofoliul eliberat de Liviu Brătescu, adică se va ocupa de patrimoniul din România. Ea este o apropiată a deputatului liberal Pavel Popescu. Soțul său, Mihai Baciuna, este șef la Telecomunicații CFR, potrivit Cultura la dubă. Baciuna, de la Formenerg, la Cultură CV-ul Dianei-Ștefana Baciuna arată o carieră cel puțin eclectică: de la jurist la firmulițe din Roman, la cabinetul Renatei Weber (Parlamentul European), apoi la o asociație și, din 2020 încoace, consilier local la Sectorul 4. Ce nu precizează Baciuna în CV este că deține(a) și un loc în Consiliul de Administrație al Formenerg, companie care se ocupă cu formarea energeticienilor. Ca avocat, Baciuna este la fel de calificată pentru Formenerg cum este și pentru Ministerul Culturii. Site-ul Formenerg precizează că Baciuna a primit un loc în CA acum doi ani, în februarie 2020. Citește și: Mara Mareș formează viitorii energeticieni. O sinecură pentru șefa Tineretului Liberal Tot în CV, noul secretar de stat la Cultură precizează că a fost șefă de promoție la finalizarea școlii gimnaziale, dar și că a participat la olimpiade școlare. Colegă cu Mădălin Voicu și o profesoară de chimie Baciuna va fi colegă la Ministerul Culturii cu secretarul de stat Mădălin Voicu (PSD) și subsecretarul de stat Cristina Mirela Nedelcu (PSD), consilier local la Primăria Focșani și profesoară de chimie. Cu toții au fost numiți în timpul guvernului Ciucă, sub conducerea ministrului Culturii Lucian Romașcanu. În funcție a rămas și secretarul de stat de la UDMR, numit în martie anul trecut. Este vorba de Andras Demeter, fost șef al Societății Române de Radiodifuziune, condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese. Liviu Brătescu, de profesie istoric, și-a anunțat plecarea printr-o postare publică, lăsând să se înțeleagă că nu a fost sprijinit: "Pentru toate acele corecții, neajunsuri și proiecte care nu au fost demarcate sau îndeplinite, răspunderea îmi aparține. Fără a mă justifica, schimbarea unui sistem, a unei viziuni, trebuie să fie agreată și îndeplinită în echipă, nu se poate face individual."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră