duminică 21 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: cultură

16 articole
Politică

Papahagi povestește cum a decurs desemnarea sa ca ministru al Culturii în guvernul Tomac

Adrian Papahagi relatează, pe Facebook, cum a descurs desemnarea sa ca ministru al Culturii, din momentul în care l-a sunat Eugen Tomac. „Joi, 4 iunie. Eram la Biblioteca Academiei din Cluj și descriam liniștit manuscrise”, își începe el relatarea.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos „Nu caut funcții, fug de ele. La începutul anului am refuzat ambasada la Roma” „Joi, 4 iunie. Eram la Biblioteca Academiei din Cluj și descriam liniștit manuscrise. Mă sună Eugen Tomac: "Ai vrea să ocupi fotoliul domnului Pleșu dacă sunt desemnat prim-ministru?" "Care fotoliu?" "La ministerul culturii." "Hm, primul instinct e să spun nu. Dar lasă-mă să mă gândesc câteva zile!" Adevărul e că mă scoate din treburi. Am pe rol așa: examene, licențe, rapoarte doctorale, susținere de doctorat, școală de vară internațională organizată la Cluj în iulie, conferință internațională cu 30 de invitați organizată în septembrie, expoziție de manuscrise de organizat tot în septembrie, grant de condus, cu 100 manuscrise de catalogat, publicații, conferințe, drum la NY în august cu bilete cumpărate dinainte de războiul din Iran, 2 cărți sub contract de predat până în 2027, 4 doctoranzi de îndrumat, cursuri pe care nu le poate ține nimeni în locul meu. La acestea se adaugă îngrijirea mamei, care are nevoie de mine zilnic. Salariul meu la Cluj (profesor plin cu 25+ ani vechime și gradație de merit + grant) e mai mare decât cel de ministru.   Nu caut funcții, fug de ele. La începutul anului am refuzat ambasada la Roma. Nu am candidat niciodată la vreo funcție în UBB: nici măcar șef de catedră. Nu sunt sinecurist, ci universitar (și oricum, o ambasadă grea sau un minister nu sunt sinecuri, ci muncești de-ți sar capacele: sinecură e o ambasadă la soare pe unde nu trece nimeni, membru al academiei, care ia 4000 lei lunar pe viață, fără vreo obligație, sau membru plătit 2000€/lună într-un CA – ălea sunt sinecuri, nu un ministeriat).   Cristiana, soția mea, spune, ca de obicei, NU. "Nu, nu, nu. O să-ți distrugi sănătatea cu naveta, ca taică-tu. Te cunosc, vei încerca să duci și minister, și grant, și cursuri și o să mori la 50 de ani. Nu-ți aduce nimic, e numai vanitatea ta, stai liniștit! Te vor înjura toți, nu vei avea bani de niciun proiect, doar îți dai peste cap toată viața."   Dar nu subestimați ambiția unui bărbat de 50 de ani care știe că nu e chiar ultimul bou, într-o țară altminteri plină de boi agramați în funcții înalte. În plus, trebuie să răspunzi când țara te cheamă, dacă tot te declari patriot și te exprimi zilnic despre situația politică. Apoi, ai șansa să faci câteva lucruri bune: urmărești zilnic renovarea de la Batthyaneum, mai urnești 2-3 renovări prin țară, faci câteva concursuri cinstite unde ajung oameni buni la șefia unor muzee, teatre etc., poate reduci TVA la carte la 5% și ajuți industria cărții, care gâfâie în țara unde se citește cel mai puțin din UE.   Îmi sun prietenii apropiați, ca să-i întreb dacă ar accepta: Teodor Baconschi, Horia Patapievici, Sever Voinescu. Da, da, nu. Horia spune: "Dragul meu, și dacă nu poți face nimic, măcar poți opri câteva porcării și tot e ceva." Sun câțiva directori de instituții de cultură cu care sunt prieten: "Dacă accept, ce pot face bun pentru instituția voastră?" Primesc idei.   Mă frământ două zile, consiliu de familie. Matei (fiu-meu), Ina (soră-mea): "vezi-ți de treabă!" Mama e mândră. Ea aprobă oricum orice fac, fiindcă știe că nu fac porcării. Nu se gândește că dacă voi fi mai mult la București, nu mă voi mai putea ocupa de ea. Vom găsi soluții. Mă consult și cu socrii, bucureșteni. Nu aș cere apartament RAAPPS, ci aș locui la ei, modest, în cele 2 camere care ne sunt rezervate la etajul vechii lor căsuțe din sectorul 3, care așteaptă de jumătate de an aviz ca să-și repare țiglele și să nu mai plouă în casă.   Mă gândesc: e totuși o șansă să fac ceva. Degeaba tot comentez politica dacă, atunci când mi se oferă șansa să chiar fac ceva, mă trag în spate. Nu trebuie să-mi fie frică. "Te va răni și vei suferi", îmi spune Sever V. A trecut prin politică mai mult decât mine, a văzut multe, știe. Știu și eu că așa va fi. "E o șansă, nu știi dacă ți se va oferi a doua oară", spune Doru B. A fost ministru, a făcut lucruri mari pentru țară (l-a adus pe Papa Ioan Paul II la București, a semnat Deveselu la Casa Albă, a făcut parteneriat strategic cu Franța, a creat grupul "Prietenii Republicii Moldova în UE"), a suferit un tratament injust după mandat (Iohannis l-a marginalizat într-un mod abject).   În plus, cu Nicușor Dan și Eugen Tomac sunt amic. Pe primul îl știu din 1997. Ne întâlneam des la "Ulm" (45, rue d'Ulm, sediul central al École Normale Supérieure), mâncam împreună la CROUS sau la "Pot" (cantina școlii), frecventam seminarul lui românesc. A fost și la mine acasă, în Mănăștur, în vara lui 1998, când am dat o petrecere. Am dansat toți, ca tineri de 20+ ce eram, îndrăgostiți de colegele noastre de la ENS. Atunci am cunoscut-o pe Cristiana, care peste un an avea să devină soția mea. După ce Nicușor a revenit, patriotic, în țară, i-am trimis un proiect pentru zona literară a unei Școli Normale Superioare la București. N-a ieșit decât parțial, pe mate. Ne-am revăzut sporadic după 2010. N-am mai comunicat în ultimul deceniu, dar i-am sprijinit cu drag și cu entuziasm în 2025 candidatura la președinție. Simțeam un soi de elan pașoptist: unul dintre cei întorși de la Paris chiar poate conduce țara. Cred și acum că e o mare șansă că a câștigat el, nu Antonescu sau Simion.   Cu Eugen Tomac mă știu din decembrie 2009: el era secretar de stat pentru românii de pretutindeni, eu consilier la cabinetul dragului meu prieten, Teodor Baconschi, la MAE. Brav basarabean patriot, cu intonația irezistibil modulată de dulșele grai moldav, politicos, cordial, franc. Am fondat împreună PMP, în care eu am rezistat doar un an din motive de Udrea; el și-a continuat abil cariera politică. Am bătut țara împreună cu PMP, a fost de mai multe ori la mine acasă, am mers împreună cu mașina prin țară. Eu nu mai fac politică din 2015, după o implicare efemeră de 3 ani. Dar morbul mi-a rămas. Iată că acum prietenul meu avea perspectiva de a ajunge prim-ministru!   Eram, așadar, un grup de amici care într-o conjunctură complicată pentru țară puteau face ceva (sau așa credeam). Aș fi fost prieten cu premierul și amic cu președintele – ceea ce nu-i puțin pentru un pârlit de ministru cu buget minuscul (1,4 miliarde lei, vreo 260 milioane euro). În plus, eram amic și cu Sorin Costreie (fusesem colegi de an la NEC), care urma să devină vicepremier. Ce mai, suna bine, onorabil, perfect. O companie deopotrivă amicală și agreabilă.   După două nopți nedormite și zile de iritabilitate maximă încasate, cu stoicismul obișnuit, de "sfânta Cristiana", cum îi spune soră-mea (căci noi, armânii, suntem temperamentali), decid să-i spun "da" lui Eugen în ziua de duminică. "Adi, e cea mai mare bucurie a mea pe ziua de azi". Îmi cere un mic plan, câteva idei, îi trimit. Îl rog să nu anunțe oficial. E om de cuvânt, nu mă pomenește nici în interviul de la Gâdea (hmmm!!!) nici în altele. Numele meu circulă public la tv. Vecinii încep să se uite pieziș la mine. Idem lumea pe stradă. La fel, comitetul de bătrâni abonați la băncile din fața blocului de garsoniere al mamei. O doamnă îmi zice: "bună ziua, dom' ministru". "Să nu ne grăbim, doamnă!" Încep să primesc înjurături, amenințări, dar și felicitări și propuneri de proiecte pe telefon, mail, WhatsApp și pe Facebook.   Eugen îmi spune că va trece guvernul. Îl întreb dacă e cazul să vin la București să mă întâlnesc cu oameni din minister, să întreb de proiecte, să pregătesc audierea cu cel mai înverșunat dușman actual, fostul prieten, Mihai Neamțu, care deja mă înjura preventiv. Da, e o bună idee. Îl întreb și pe amicul Mihai Ghyka dacă ar vrea să fie în echipă (mai fusese de două ori în minister, alături de Toader Paleologu și Vlad Alexandrescu). Îmi dă și el sfaturi bune, Mai contactez doi, trei oameni de excelentă calitate, cu experiență în managementul cultural, pe care i-aș vrea în echipă. Decid să merg la București joi. Nu comunic nimic public. Orice aș zice, risc să-i compromit lui Eugen negocierile. Eugen îmi spune că pesediștii s-au opus la numele meu: "Papahagi, ăla care ne înjură zilnic?", dar a reușit să-i convingă să mă accepte. Acum voi fi nevoit să înghit în sec. Să fiu urban chiar și cu Pesedaurul. Uf, mare c...ă politica asta. Dar una e să fii om liber, alta e să fii demnitar. Trebuie să înveți să-ți ții gura, dacă vrei să faci ceva. Altfel te paște rapid o moțiune, remanierea, sau ești blocat la fiecare pas.   Negocierile avansează greu. Eugen mă ține la curent. Deși nu-i spuseseră un "nu" ferm președintelui la negocierile din luna anterioară, PNL și USR și UDMR se opun acum ferm guvernului Tomac. Apar nume noi pe listă, unii se vădesc apropiați de PSD. Trebuiau făcute concesii. Înțeleg. Îi spun lui Eugen: "eu numai cu voturile PSD și ceva strânsură de la ex-SOS/POT" nu sunt dispus să ajung ministru. "Adi, nu vreau să te compromit. De aceea nici nu ți-am anunțat oficial numele. Dacă așa stau treburile îți spun și te retragi onorabil." Apreciez asta.   Miercuri seara aveam zbor la București la 19:50. O duc pe mama la dentist la 17:00, termină la 18:00. Zborul se amână pe 21:30. Mă frământ. Să merg, să nu merg? "Nu mergi niciunde, spune Cristiana". "Totuși, i-am promis lui Eugen." Mai am timp. N-am făcut valiza. Simpla perspectivă de-a purta iar costum pe căldurile ăstea mă exasperează. În avion se șifonează sacoul. Urăsc să zbor în costum. Renunț la zbor. Aflu că, în realitate, avionul a decolat abia la 22:30 și a aterizat la 23:30. Asta e viața de ministru: un rahat. Poți fi oricine, cu orarul Tarom nu te pui, săptămânal îți pierzi nopțile în costum și cravată prin aeroporturi. Îl urmăresc pe Eugen la B1. E tensionat, primise refuzuri ferme de la Bolojan, Fritz și Kelemen. Mai are însă niște runde de discuții cu ei.   Refuzurile devin clare. Îi scriu lui Eugen: "În condițiile în care PNL, USR și UDMR nu votează guvernul, eu nu mai sunt dispus să vin." În fond, de ce aș îndura ofensele lui Mike și ale fiicei lui VC Tudor, doar pentru ca să figurez pe lista unui guvern fără șanse? Sau dacă singura șansă e să ne voteze PSD, de ce aș accepta să fiu acuzat că fac parte dintr-un guvern marionetă a PSD, când e arhicunoscută antipatia mea pentru PSD?   Vineri dimineața agreez cu Eugen să mă retrag. E prima mea comunicare publică. Îl susțin în continuare, cum e firesc și loial și onorabil. Anunț că mă retrag de pe listă și răsuflu ușurat. Mă sună, adorabil, Andrei Pleșu (cât îl iubesc pe acest om!). Îmi telefonase și când se anunțase numele meu, ca să mă felicite. "Adrian, te felicit și acum că ai scăpat." La prima felicitare îi spusem că Eugen m-a întrebat dacă vreau să ocup "fotoliul lui Andrei Pleșu". A chicotit măgulit. "Dvs. ați deschis acest drum în 1990 și speram să nu vă dezamăgesc. Aveam și o glumiță, dacă îmi permiteți. Aș fi spus la audieri: credeți că nu pot umple fotoliul lui Andrei Pleșu? Uitați-vă mai bine la mine!" Mă amuză să fiu autoironic cu propria corpolență. Domnului Pleșu i-a plăcut gluma.   Apoi urmează tot ce știți public până duminică. Azi, aflu din presă că președintele deja avea discuții cu dl. Veștea de miercuri, când eu mă pregăteam să zbor la București (noroc cu Cristiana și amânarea zborului, care m-au scutit de o pierdere de timp).   Politica e cinică. Nu se încurcă un șef de stat într-o listă de miniștri potențiali, ținuți pe stand-by. Duminică mi-a venit doar să înjur. Dar era ziua Domnului, așa că am proferat doar jumătate din profanitățile care mă ispiteau. Seara am mers la un excelent spectacol de teatru (O'Neill, Lungul drum al zilei către noapte, splendid regizat de Mihaela Panainte și splendid jucat).   Azi m-am trezit senin, mi-am făcut calendarul pe săptămâna asta, am văzut că arată mult mai bine fără audieri la comisia lui Mike și înjurături unanime de la secta purității, și i-am mulțumit lui Dumnezeu că m-a ferit și de asta.   M-am gândit să vă povestesc tuturor cum a fost”, a scris Papahagi. 

Adrian Papahagi își povestește viața de fost viitor ministru Foto: Facebook
Cum fentează penelistul Boc reorganizarea cerută de premierul liberal Bolojan Foto: Facebook
Politică

Cum fentează penelistul Boc reorganizarea cerută de premierul liberal Bolojan

Cum fentează penelistul Boc reorganizarea cerută de premierul liberal Bolojan: mută angajații într-o nou entitate, Centrul de Cultură Urbană, arată Actual de Cluj. Această publicație locală explică faptul că direcțiile culturale nu pot fi restructurate. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România Cum fentează penelistul Boc reorganizarea cerută de premierul liberal Bolojan „Noua entitate ar urma să aibă 55 de posturi și să preia activitatea actualei Direcții de Cultură Urbană, dar și atribuții din alte servicii ale primăriei cum ar fi cel de administare a Bazelor Sportive, compartimente care au în prezent 27 de posturi (2 vacante și 3 tremporar vacante), repectiv 11 posturi (toate ocupate), dacă se iau în calcul datele publice de pe site-ul instituției (...) Schimbarea vine în contextul în care Primăria trebuie să se încadreze în noile limite de personal impuse de legislația națională. Pentru anul 2025, numărul maxim de posturi în aparatul propriu este de 720, iar după reducerea de 30% ar trebui să ajungă la 504. Pentru a respecta aceste praguri, instituția ar trebui să desființeze 62 de posturi vacante și 126 de posturi ocupate, dacă se iau în calcul simulările făcute de Prefectura Cluj (...) În acest context, înființarea Centrului de Cultură Urbană apare ca o soluție de reorganizare și redistribuire a personalului pentur a nu da oameni afară din Primărie, mai ales că stucturile culturale nu sunt afectate de reforma administrației locale din ordonanța 7/2006 inițiată de premierul Ilie Bolojan”, arată Actual de Cluj.  În februarie, Bihoreanul arăta cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: își transferă angajații la Asociația Comunelor din România (ACoR), un ONG, și apoi încheie contracte de prestare servicii cu această organizație.

Cuptor preistoric (Cucuteni), descoperit la Iași sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cuptor vechi de 6.000 de ani, descoperit într-o comună din Iași. Aparține perioadei finale a culturii Cucuteni

Cuptor preistoric (Cucuteni), descoperit la Iași. Un cuptor de ars ceramică vechi de 6.000 de ani a fost descoperit în comuna Românești, județul Iași, în cadrul unei cercetări arheologice recente. Cuptor preistoric (Cucuteni), descoperit la Iași Acesta aparține perioadei finale a culturii Cucuteni și este considerat cel mai mare cuptor cunoscut din această civilizație. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Alături de el a fost identificat și un segment din sistemul defensiv al unei așezări preistorice. Descoperirea oferă date valoroase despre organizarea și complexitatea comunităților eneolitice din zona Moldovei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare, după ce i s-au oferit Cultura și Dezvoltarea: „Nu putem fi doar decor”

Kelemen Hunor anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare, după ce i s-au oferit Cultura și Dezvoltarea: „Nu putem fi doar decor”, a spus el, la RFI. Liderul UDMR a arătat că Ilie Bolojan a cerut ca un om desemnat de el să fie ministru de Finanțe, dar a spus că înțelege solicitarea președintelui PNL. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare „PNL și PSD au ministerele cele mai importante, de forță, avizatoare. USR și-a negociat de asemenea. Noi am lua Dezvoltarea si Cultura. Să vedem dacă ne vom înțelege pe programul fiscal si de reformă. Noi nu am avea nicio influență asupra deciziilor majore. Nu putem fi doar decor. Vom decide dacă intrăm la guvernare, după ce închidem negocierile. Vom vedea. Se poate și fără noi. Nu e altruism, e artimetică și guvern politic ar însemna că găsești un echilibru si solutia ca fiecare să aibă ceva de spus. Dacă ești decor nu ai ministere avizatoare, ești de formă și ești acolo doar ca să fii. Așa a fost si in 2023”, a spus președintele UDMR. El a arătat că „ministerul Deazvoltării, dacă taiem investițiile, nu mai este așa de important în perspectiva măsurilor fiscale”. Kelemen Hunor a relatat și că Bolojan dorește controlul Finanțelor: „Ieri, când am discutat, el a zis că acestea sunt criteriile lui — corecte, absolute — și a zis că dorește un om la Finanțe. I-am zis «OK», pentru că premierul lucrează cu ministrul de Finanțe. Nu reproșează nimic lui Tánczos, dar dorește un om adus de el”. Însă el a arătat că UDMR ar consolida guvernarea. „Dacă venim și noi, e și mai confortabilă (majoritatea – n.r.), în sensul că noi suntem disciplinați și venim la lucru”, a apreciat Kelemen Hunor. 

Dialoguri europene: cultura în fața războiului (sursa: institutfrancais.ro)
Eveniment

Dialoguri europene la București: cultura și geopolitica, față în față cu războiul

Dialoguri europene: cultura în fața războiului. Bucureștiul devine, în perioada 3–5 iunie, gazda unora dintre cele mai importante voci din cultura, filosofia, geopolitica și jurnalismul internațional. Sub titlul „În fața războiului – Dialoguri europene”, evenimentul organizat de Institutul Francez din România aduce în prim-plan teme esențiale pentru viitorul Europei, în contextul conflictului din Ucraina și al noilor provocări globale. Dialoguri europene: cultura în fața războiului Evenimentul reunește personalități din diplomație, economie, arte, sociologie, istorie și comunicare, care vor participa la mese rotunde, dezbateri, proiecții de film și ateliere. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Printre invitați se numără ambasadori, cercetători de prestigiu și gânditori internaționali, precum: David Cadier (Franța) – expert în apărare pentru Europa de Est, IRSEM, Paris Kinga Torbicka (Polonia) – politolog, cercetător în geopolitică la Universitatea din Varșovia Maud Quessard (Franța) – specialistă în politica externă americană, IRSEM Sylvie Matelly – economist, director adjunct la Institutul Jacques Delors Arthur Banga (Coasta de Fildeș) – istoric, director FIDEMO Anne Muxel – sociolog, cercetătoare la Sciences Po Thorniké Gordadzé (Georgia) – fost ministru, expert în relații UE Constantin Sigov (Ucraina) – filosof, apropiat de Paul Ricoeur și Charles Taylor David Colon – specialist în război informațional și propagandă Timothée Truelle – diplomat european, UE Deschidere oficială cu participarea ambasadorilor Franței și Armeniei Evenimentul va fi deschis de E.S. Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, alături de E.S. Tygran Galstyan, ambasadorul Armeniei. Aceștia vor participa la sesiunile inaugurale ale meselor rotunde. Din partea română, vor participa: Sergiu Mișcoiu – profesor UBB, specialist în studii europene Antonia Colibășanu – expertă în relații economice internaționale Elena Mârzac – directoare, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare Irina-Raluca Zidaru – director MAE pentru amenințări hibride Violeta Nicolescu – director la Ministerul Apărării Naționale Generalul maior (r) Paul Hurmuz – fost oficial NATO Moderatori de prestigiu: ARTE, France Culture, Reporteri fără Frontiere Dialogurile vor fi moderate de jurnaliști recunoscuți la nivel internațional, precum:  Émilie Aubry (ARTE) Fabien Cazenave (Ouest-France) Frédéric Martel (France Culture) Léna Mauger (Kometa) Jeanne Cavelier (Reporteri fără Frontiere) Arta ca formă de rezistență Componenta artistică a evenimentului include participarea regizoarei Olga Gibelinda, autoarea filmului Queens of Joy, o producție care abordează temele identității, incluziunii și rezilienței în vremuri de război. Membră a Academiilor de Film din Ucraina și Europa, Gibelinda este și pilot de avion și a activat în centrele umanitare în primele luni ale invaziei ruse. Ateliere pentru tineri Evenimentul include o componentă formativă destinată tinerilor din universități europene și românești. Sub coordonarea jurnalistului Benjamin Ribout și a experților de la Reset!, participanții vor lua parte la ateliere de reflecție critică și creație media. Un spațiu pentru idei „În fața războiului – Dialoguri europene” este mai mult decât o serie de evenimente: este o platformă de reflecție comună, în care ideile se întâlnesc cu acțiunea. Scopul? O Europă mai unită, mai democratică, mai rezilientă. Accesul este gratuit, iar programul complet poate fi consultat aici: bit.ly/4k6LW4A Parteneri internaționali: ARTE, RSF, Le Grand Continent, Sciences Po Rennes, Université Paris 8, Kometa, Université de Reims, Ouest-France Parteneri români: Universitatea din București, UBB Cluj, Liceul francez „Anne de Noailles”, BRD, Reset!, Kyralina, Cartooning for Peace, Rezidența9, CEREFREA Parteneri media: RFI România, TVR Cultural, Radio România Cultural, Observator cultural, Revista 22, InPolitics

Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: Alina Hagima, fiică de baron PSD, ex-soție de interlop
Politică

Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: Alina Hagima, fiică de baron PSD, ex-soție de interlop, fostă educatoare

Șefă la Cultură, în guvernarea Ciolacu: Alina Hagima, fiică de baron PSD, ex-soție de interlop și fostă educatoare la o grădiniță din Târgu Jiu, este secretar general al ministerului Culturii. Hagima a absolvit dreptul la o universitate privată, Titu Maiorescu, și și-a luat licența la controversata Academie de Poliție.  Citește și: Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, legendara sinecuristă Teodora Preoteasa, directoare la o bancă de stat și în CA-ul CFR Călători Șefă la Cultură în guvernarea Ciolacu: fiică de baron PSD, ex-soție de interlop Ea este fiica lui Constantin Preoteasa, un baron local din Gorj, care în 2004 l-a ajutat pe Victor Ponta să câştige un loc de deputat în Parlamentul României. Fratele ei, Claudiu Preoteasa, a fost coleg cu Victor Ponta în corpul de control al primului-ministru, în guvernarea Adrian Năstase. Potrivit mai multor publicații, Alina Hagima a fost căsătorită, la 18 ani, cu Coco Păun, pe care presa îl definește drept „interlop” sau „fost interlop”. „În timpul mariajului cu interlopul Coco Păun, se pare că aceasta s-a implicat activ în afacerile soțului, drept dovadă fiind probele aflate la dosarul penal nr. 128999/2001 de la Judecătoria Târgu-Jiu. După despărțirea de interlopul Coco Păun, Alina Veronica Preoteasa a fost adusă, prin 2005, în București, de tatăl și de fratele ei, care au hotărât să facă din ea un om de stat. Astfel, în scurt timp, din soție ascultătoare de interlop gorjean, ajunge șef peste biroul juridic al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului la București. Dar după o perioadă pleacă în mediul privat, ca să apară, apoi, brusc numită viceconsul la Lyon, de Ministerul de Externe”, a scris, recent, asingorj.ro.  Adevărul scria despre Coco Păun: „A fost liderul unei grupări din Târgu Jiu, iar confruntările cu gaşca rivală condusă de Gelu Livezeanu ajunseseră să-i înspăimânte pe locuitorii municipiului Târgu Jiu. În primăvara anului 2000, celor două grupări ajunseseră să se bată cu săbiile în centrul oraşului, chiar în plină zi (...)  Coco Păun a fost condamnat definitiv în mai multe cauze, atât pentru bătăile sângeroase cu clanul rival, dar şi pentru o serie de infracţiuni economice, acesta fiind administratorul mai multor firme”.  Ulterior, Alina Preoteasa s-a căsătorit cu Ovidiu Hagima, director în Ministerul Justiției, și a luat numele de familie al acestuia.  Hagima și-a publicat CV-ul pe site-ul ministerului Culturii. De aici aflăm că, din 1995 în 1999, a fost educatoare. Ulterior, având studii de drept la Titu Maiorescu, a ajuns consilier juridic la direcția pentru protecția copilului din Gorj. 

Cultivarea cartofului va dispărea din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Culturile de cartof vor dispărea din România, avertizează fermierii. Acum, se cultivă sub 15% din ce se cultiva acum zece ani

Cultivarea cartofului va dispărea din România. Cartoful, o legumă des întâlnită pe mesele românilor, este cultivată tot mai puțin de fermieri. Cultivarea cartofului va dispărea din România În ultimii zece ani, la nivel național, se observă o scădere drastică a suprafețele cultivate cu cartof, trend care a succedat și producții mult mai scăzute. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” La Iași, de exemplu, dacă în urmă cu zece ani se înregistra o producție totală de peste 141.000 tone de cartofi, anul acesta se estimează o recoltă de 25.600 de tone. Președintele OIPA trage un semnal de alarmă și avertizează că acest tip de cultură va dispărea cât de curând din România, iar cauzele sunt multiple. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Direcția de Cultură - directorul și contabila (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ridicol: Direcție județeană de Cultură cu doar doi angajați - directorul și contabila. Instituția monitorizează starea monumentelor istorice

Direcția de Cultură - directorul și contabila. Atunci când a fost înființată, în anii 2000, la Direcția Județeană pentru Cultură Iași erau 15 angajați. Direcția de Cultură - directorul și contabila Astăzi mai sunt doar doi: directorul și contabila. Oricare dintre ei ar fi să renunțe, Direcția și-ar pierde de tot direcția. Adică s-ar închide. Citește și: Cum poți scăpa mai repede de un credit plătind doar jumătate din dobândă. La un credit de 70.000 de euro, se economisesc 20.000-30.000 de euro Bobi Apăvăloaei, care conduce de doi ani instituția, ne-a spus direct că salariile foarte mici au determinat angajații să plece unul câte unul – la pensie sau prin transfer. De altfel, pagina de internet a Direcției pentru Cultură – pe care nu o mai actualizează nimeni de doi ani pentru că nu mai e cine să facă și asta – menționează cea mai mare leafă de atunci, 5.500 de lei cu tot cu spor de doctorat. Net, un funcționar ar lua astăzi cel mult 3.500 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii (sursa: Facebook/Costel Alexe, Raluca Turcan)
Eveniment

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, obligată de lege să verifice lucrările de restaurare de la bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, obiectiv de patrimoniu

Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii. Pe lista monumentelor istorice din județul Iași, bojdeuca lui Ion Creangă este la numărul 1.597 și are codul IS-IV-m-B-04328. Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii Lista este întocmită de Institutul Național al Monumentelor Istorice, subordonat Ministerului Culturii. Citește și: Bojdeuca lui Creangă din Iași era din lemne și lut. A devenit din ciment încă din 1984, după prima restaurare Acest institut, prin Direcția de Cultură Iași, ar fi trebuit să supervizeze lucrările de restaurare ale bojdeucii lui Ion Creangă din municipiu. Și direcțiile județene de cultură sunt subordonate Ministerului Culturii, condus acum de Raluca Turcan, colegă în PNL cu Costel Alexe, șeful Consiliului Județean Iași (instituția care s-a ocupat de restaurarea bojdeucii). Construită în 1842, căsuţa din mahalaua Ţicău a devenit primul muzeu memorial din România, al unui scriitor român, pe data de 15 aprilie 1918. Actuala restaurare este însă a treia, iar multe din elementele puse acum la zid în public, cum ar fi cimentul de pe pereţi sau curtea pavată, existau dinaintea acestei intervenţii.

Guvernul taie mai mult de la cultură, mai puțin de la sport Foto: Antena Sport
Economie

Guvernul taie de la cultură: cheltuielile autorităților locale nu pot depăși 2,5% din venituri. Plafonul nu există la sport, dar salariile sportivilor sunt limitate

Guvernul taie hotărât de la cultură: cheltuielile autorităților locale la capitolul „Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din venituri, prevede proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care Executivul își va asuma răspunderea. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Guvernul taie de la cultură „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar ”Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”. Președintele UDMR Kelemen Hunor a criticat această prevedere. „Nu poți să spui de la nivel central cât trebuie să cheltuiască pe cultură, sport, religie. Acel procent de 2,5% pentru cultură trebuie să dispară din proiect (…) Nu poți să spui ce procent pentru un domeniu”, a susținut Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai precizat că „nu pot fi stabilite criterii de performanță de la Ministerul Finanțelor pentru autoritățile locale”. În ceea ce privește sportul, acest plafon nu există în proiect: „La determinarea procentului de 2,5% aplicat asupra veniturile proprii nu se includ cheltuielile destinate activităților sportive, recreative precum și instituțiile publice de cultură indiferent de natura acestora și forma lor de organizare. Echipa lui Pandele, lovită de limitarea cheltuielilor bugetare Însă Guvernul impune un plafon al salariilor acordate sportivilor de la cluburile controlate de autoritățile locale: „Începând cu anul 2024 contractele de activitate sportivă încheiate potrivit legii, nu pot depăși onorariul/remunerația alocată din fonduri publice indiferent de natura și denumirea acestora echivalentul a două indemnizații acordate pentru funcția de demnitate publică de președinte al consiliului județean”. Aceasta înseamnă că salariul maxim pe care îl poate plăti o autoritate locală unui sportiv sau antrenor de un club finanțat din bani publici nu poate depăși 30.000 de lei net Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Cluburile care ar fi cel mai puternic afectate sunt cele finanțate puternic de către primării: Poli Iași, Oțelul, U Cluj, FC Voluntari. Nu e clar cum ar fi aplicată noua lege în cazul lui Sepsi. Formația din Sfântu Gheorghe primește bani publici, dar din Ungaria”, explică Gazeta Sporturilor.

Directoarea Muzeului Satului respinge planurile lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Directoarea Muzeului Satului respinge planurile lui Ciolacu: „Nu putem să reducem instituțiile culturale la o numărătoare pentru contabili care au absolvit facultatea cu nota 5”

Directoarea Muzeului Satului, Paula Stanciu Popoiu, respinge planurile lui Ciolacu: „Nu putem să reducem instituțiile culturale la o numărătoare pentru contabili care au absolvit facultatea cu nota 5”. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Într-o lungă postare pe Facebook ea afirmă că „toți cei din muzee ne solidarizăm și atragem atenția ca o țară fără cultură este o țară pe cale de dispariție”. Popoiu a redistribuit, pe Facebook, și petiția online „Opriți distrugerea CULTURII!”, semnată de apropae 38.000 de persoane. Grafica: Vlad Bedros Directoarea Muzeului Satului respinge planurile lui Ciolacu „Mă întreb de ce la fiecare intenție de reforma, primele care au de suferit sunt instituțiile de cultură? Oare nici după mai bine de 30 de ani nu ne dăm seama cât de importantă este cultură pentru renașterea unui popor care mai bine de 40 de ani a stat plecat sub povara comunistă? Nu ne putem întoarce la tristă experiența a comasării și desființării. Nu putem să reducem instituțiile culturale și cultură însăși, la o numărătoare cu bile albe și negre, pentru contabili care au absolvit facultatea cu notă 5. Am trecut deja prin toate astea și înainte de 1989 și s- a constat că o asemenea abordare nu face decât să distrugă iremediabil instituții și puținii specialiști care mai rezistă pe baricada apărării patrimoniului cultural din muzee. Au articolele referitoare la cultură, din preconizată ordonanță, un fundament real, bazat pe o analiză pertinentă a instituțiilor culturale? Instituții care fac eforturi să țînă tânăra generație în contact cu propria cultură și să le dea tinerilor o identitate de care au nevoie? Depinde cine vrem să fim: moștenitorii unei culturi de calitate sau doar cei care fredonează înjurături pe stadioane? Dacă nu avem nevoie de cultură atunci putem distruge muzee, teatre și filarmonici făcând prin comasare niște struțo- cămile șchioape care nu vor ajunge nicăieri și nu vor reprezenta nimic. Dacă această criză este temporară atunci de ce să desființăm cultură și după ce totul trece să căutam în coșul de gunoi al istoriei noastre , instituțiile pe care le- am aruncat acolo fără niciun folos real? Ce câștigam dacă desființăm cultură și instituțiile care o servesc? Nimic pentru economie și pentru țară . Suntem și așa puțini . Dacă vom compară cu țările fost comuniste, la noi cultură este cel mai prost bugetată. Dorim să o scufundăm și mai mult? Atunci nu mai vorbiți în discursurile domniilor voastre despre tradiție, români, dragoste de țară, strămoși și câte și mai câte. Lucruri pe care se sprijină cultură și pe care doar din când în când le vezi la butonieră câte unui domn sau pe post de broșa la câte o doamna, aspiranți la euro funcții”, a scris ea pe Facebook. Și managerul Muzeului Național al Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu, a declarat recent că 45% dintre muzeele din România "vor dispărea pur și simplu", dacă proiectul de ordonanță privind reducerea deficitului bugetar ar intra în vigoare.

Pârtie de ski ieșeană, ecologizată cultural (sursa: Facebook/Ateneul Național din Iași)
Mediu

Cum se transformă o campanie de ecologizare a unei pârtii de ski într-un eveniment cultural: "Pârtia de cultură" de la Iași

Pârtie de ski ieșeană, ecologizată cultural. Ateneul Naţional din Iaşi îi invită sâmbătă, 13 mai, pe toţi cei care doresc să se implice într-o campanie de ecologizare şi să sprijine transformarea pârtiei de schi din Copou în "Pârtia de cultură". Pârtie de ski ieșeană, ecologizată cultural Potrivit unui comunicat de presă, "Pârtia de Cultură", ediţia a IV- a este o campanie de ecologizare a pârtiei de schi din Copou, unind sub aceeaşi iniţiativă instituţii publice, culturale, de învăţământ, reprezentanţi ai mediului şi voluntari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Devenită, deja, o tradiţie frumoasă a Ateneului, Pârtia de Cultură reprezintă, pe de o parte, o acţiune de ecologizare a pârtiei de schi, o locaţie familiară, atât celor ce practică sporturi de iarnă, în anotimpul rece, cât şi celor ce participă la evenimentele cultural-artistice, organizate aici în restul anului, iar, pe de altă parte, o iniţiativă de responsabilizare a populaţiei pentru păstrarea unui mediu curat, potrivit pentru activităţi de recreere sau culturale, deopotrivă", a declarat managerul Ateneului Naţional Iaşi, tenorul Andrei Apreotesei, prin intermediul unui comunicat de presă. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget Dacă la ediţia de anul trecut a Pârtiei de Cultură am participat actriţa Maia Morgenstern, anul acesta va participa actorul Claudiu Bleonţ, a mai anunţat managerul Ateneului Naţional din Iaşi.

Avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere Foto: Facebook
Politică

Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu

Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere, anunță mai mulți deputați USR. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare, a arătat deputata Oana Țoiu. „Astăzi, acum, în plenul Camerei Deputaților, fără fișă de impact financiar, fără consultare publică și fără să respecte legea salarizării unitare PSD și PNL propun măriri în amendamente noi fără număr”, afirmă Țoiu. Ulterior, aceste amendamente au fost votate. Mai mulți deputați USR, printre care Cristina Prună și Claudiu Năsui, au protestat față de acest vot. „Avem o inflație imensă acum fiindcă am avut cheltuieli publice enorme și nesustenabile, iar acum coaliția de guvernare continuă să arunce gaz pe foc cu noi creșteri de salarii din pix”, a afirmat Năsui. Avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere Iată propunerile adoptate, potrivit deputatei USR Țoiu: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Țoiu susține că, de la începutul guvernării PSD-PNL-UDMR, numărul angajaților din „aparatul central” a crescut cu 14.800. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Banii culturii, pe găleata cu mop (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Banii pentru cultură s-au dus pe apa Sâmbetei din găleata cu mop

Banii culturii, pe găleata cu mop. În urma unor sesizări de la începutul anului trecut, Curtea de Conturi a verificat achiziţii ale Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Iași privind servicii de curăţenie, contabilitate şi servicii software. Banii culturii, pe găleata cu mop În toate cazurile, inspectorii au descoperit nereguli, iar raportul a dus la returnarea unor sume de bani către bugetul instituţiei. Dar DJC a recuperat bani plătiţi nelegal şi a luat măsuri de remediere a situaţiilor în timp controlului. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Iar asta i-a determinat pe inspectori doar să formuleze un avertisment la adresa instituţiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Valentin Ionescu
Opinii

Scrisoare către ministrul Culturii: Scăpați-ne de "ceramica de Horezu" din Bulgaria și China!

Domnule ministru, Fiind in concediu, zilele trecute am fost în Olari, fostul sat cu același nume din localitatea Horezu. Unde, după cum știți, este un mic centru de creație pentru ceramica de Horezu inclusă de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial. M-am oprit la atelierul dl. Mihai Biscu, unul dintre cei patru artizani/meșteri în ceramică rămași în viață și zn activitate. Mă așteptam să fie o concentrare (un cluster) de ateliere în ceramică în satul Olari, dar din păcate lucrurile nu stau așa. După cum menționam mai sus nu mai există decât patru artizani în Olari – Horezu care au preluat și conservat tradiția din generație în generație. Restul celor ce vând chiar în Olari sunt "antreprenori", în sensul că au echipe de muncitori de la vechea cooperativă de ceramică din Horezu, care reproduc modele mai vechi de ceramică Horezu. Comerțul prevalează în fața creației și omoară ceramica de Horezu care a apărut în urmă cu peste 300 de ani pe aceste meleaguri. De aceea, vă rețin atenția cu detalierea unei stări de fapt dezastruoase a artei în ceramica din Horezu, pe care Ministerul Culturii ar trebui să o ia în considerare, și totodata îmi permit să formulez câteva sugestii care cred că ar contribui la redresarea acestei arte populare. Orașul Horezu, mai cu seamă pe strada principală ce traversează această localitate, este sufocat de comercianți ce vând ceramică fabricată în China ce reproduce ceramica de Horezu. De asemenea, comercianții vând ceramică din Bulgaria care imită parțial modele tradiționale din ceramica Horezu: culori, desene (de exemplu: spicul de grâu). Din păcate, lipsa de cultură, dar și precaritatea informării publicului cumpărător (consumator de "artă populară"), mai cu seamă din România, încurajează și întrețin comerțul cu falsuri fabricate în China și Bulgaria și care distrug o parte din cultura noastră națională și ruinează artizanii. Unele produse din ceramică din China pot fi considerate produse contrafăcute, cum ar fi de exemplu vase care reproduc "cocoșul de Hurezi" pe care Primăria Horezu l-a înregistrat la OSIM. Alte vase din ceramică fabricate în China, dar care reflectă creația în arta ceramică a generațiilor anterioare nouă sau a artizanilor olari în viață din Horezu, sunt replici/falsuri, dar legal nu pot fi considerate produse contrafăcute, dacă produsele din ceramică originale de Horezu nu sunt protejate legal. Din acest punct pornește analiza legală, respectiv ce se poate face pentru a elimina din piață produsele din China și copierea parțială a ceramicii de Horezu de către produsele bulgărești. "Cocosul de Hurezi", deși este înregistrat la OSIM, este reprodus de ceramica fabricată în China. În acest caz, avem de a face cu produse contrafăcute, pentru care nu există nici o intervenție din partea autorităților române locale sau centrale. În cazul altor produse din ceramică de Horezu în care se reproduc din generație în generație modele și culori de către artizanii locali, fără vreo contribuție creativă a acestora, ar trebui făcută o protecție legală de Ministerul Culturii, atât la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (art. 7 lit. g din Legea nr. 8/1996, coroborat cu alin. 2 al art. 3), cât și la OSIM (Legea nr. 84/1998), ca mărci naționale și mărci ale Uniunii Europene. În cazul in care artizanii din Olari produc ceramica Horezu cu elemente distinctive, în sensul că adaugă unui model/desen mai vechi modele/desene/simboluri noi, rezultat al propriei creații, atunci acești artizani pot înregistra obiectele de ceramică la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și OSIM. Apreciez că este nevoie ca Ministerul Culturii să acorde sprijin/asistență juridică artizanilor din Olari, Horezu, întrucât aceștia nu au informațiile necesare pentru a-și proteja lucrările. Pe de altă parte, am constatat că nu există o asociație/ o breaslă a artizanilor care să susțină drepturile acestora și protecția artei populare în ceramică. De altfel, am menționat deja că nu mai sunt decât patru artizani, dintre care numai doi mai sunt activi, din cât am înțeles la fața locului. De asemenea, comerțul cu falsuri din China și Bulgaria ar trebui eliminat, atât prin informarea publicului (comercianții să fie obligați să afișeze originea fabricării produselor din ceramică), cât și prin confiscarea mărfii și amenzi. Aceste acțiuni sunt necesare o dată cu protecția legală a ceramicii de Horezu. Întrucât în Olari, Horezu, nu au rămas decât patru artizani, există riscul ca tradiția să se piardă. Sunt țări care au traversat această experiență, mai cu seamă în vestul Europei. Deși aceste țări fac în prezent efortul de a reînvia tradițiile artei populare, o bună parte din acestea sunt iremediabil pierdute. Prin urmare, este nevoie de un plan național de relansare a artei populare de tradiție. Un asemenea plan trebuie dublat de un alt plan, care prin marketing promovat pe piața națională și internațională să susțină vânzarea ceramicii de Horezu. În acest mod se asigură un venit artizanilor din Horezu și transmiterea acestei tradiții generațiilor viitoare. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră