duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: croatia

19 articole
Eveniment

Croatia ar putea fi primită în zona Schengen

Agenția de presă Bloomberg scrie că Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023, concomitent cu adoptarea euro. Potrivit Bloomberg, această decizie ar fi accelerată de invazia rusă din Ucraina. Croatia ar putea fi primită în zona Schengen Primirea în zona Schengen va aduce un ajutor masiv pentru turismul din această țară. Pe litoralul croat vin anula circa zece milioane de cetățeni europeni. Dintre aceștia, 80% sosesc cu mașinile sau cu autobuzul. În plus, UE vrea să arate astfel că își consolidează angajamentele față de regiunea balcanică, unde se luptă cu influența Rusiei, arată Bloomberg. The European Union is poised to pull its newest member closer into the fold https://t.co/CZWAhtg7ip— Bloomberg (@business) June 27, 2022 „Decizia presupune însă riscuri. Deși are ca scop consolidarea unității în UE, Croația va depăși alți doi membri – România și Bulgaria – care s-au luptat să intre în spațiul Schengen de când au aderat, în 2007. Ele au fost ținute pe loc datorită preocupărilor legate de corupție și capacitatea de a-și proteja granițele”, scrie agenția. Harta Balk magazin În ceea ce privește Croația, există temeri că nu va putea să protejeze granița de 1.000 de kilometri cu Bosnia Herțegovina, țară de tranzit pentru emigrația ilegală. Olanda este țara care a manifestat obiecții față de primirea acestei țări în spațiul Schengen, urmare a dificultății gestionării graniței cu Bosnia. Addressing the EU Parliament on Wednesday, Prime Minister Andrej Plenković said that the Council of the EU would next week send a draft decision to the EP on Croatia's admission to the Schengen area on 1 January 2023, and the final decision could be adopted this autumn.— HINA (@Agencija_HINA) June 22, 2022 O propunere formală de primire a Croației în spațiul Schengen ar putea fi făcută de Franța, la 30 iunie, iar o decizie ar putea fi luată în iunie. Citește și: Schimbare majoră de strategie NATO: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Coridorul Suwalki, cel mai periculos loc de pe pământ, va fi apărat Uniunea Europeană este îngrijorată de eforturile Rusiei de a destabiliza Balcanii. În consecință, primirea Croatiei în spațiul Schengen ar fi un semnal către alte state din fosta Iugoslavie că integrarea lor în UE n-a fost închisă.

Bloomberg: Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023 Foto: Comisia Europeană
Avionul s-ar fi prăbușit în Marea Adriatică (sursa: Pixabay)
Internațional

Avionul s-ar fi prăbușit în Marea Adriatică

Avionul s-ar fi prăbușit în Marea Adriatică. Un avion de mici dimensiuni, cu patru persoane la bord, a dispărut de pe radar duminică după ce a decolat din oraşul de coastă Split din Croaţia şi se îndrepta spre Germania, relatează DPA. Avionul s-ar fi prăbușit în Marea Adriatică Conform media croate, există temeri că avionul, care avea la bord un pilot şi trei pasageri, s-a prăbuşit în Marea Adriatică. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Peste 100 de membri ai serviciilor de intervenţie şi salvare au fost mobilizaţi pentru localizarea avionului Cessna 182, conform Ministerului de Interne croat, potrivit Agerpres. Potrivit unor oficiali, căutările sunt îngreunate de vremea nefavorabilă.

Viktor Orban provoacă un nou scandal Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Viktor Orban provoacă un nou scandal

Premierul Ungariei, Viktor Orban, provoacă un nou scandal: croații, supărați după ce acesta a spus că Ungariei i-au fost „luate” porturile la Adriatica. Orban încerca să explice astfel motivul pentru care țara sa se opune stopării importurilor de petrol din Rusia. „Cei care au mare și porturi sunt capabili să aducă petrol pe petroliere (...) Dacă nu ni le-ar fi luat, am avea și noi un port”, a spus premierul Ungariei. Viktor Orban provoacă un nou scandal „Spectrul iredentismului maghiar vine într-un moment în care fostul aliat al lui Orban, președintele rus Vladimir Putin, a ordonat o invazie a Ucrainei și încearcă să ocupe teritorii în est și sud. Orban s-a ciocnit de partenerii săi din UE în legătură cu livrarea de arme către Kiev și interzicerea achizițiilor de petrol rusești. El l-a etichetat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept adversar”, comentează Bloomberg. #Hungary's PM Orbán complained about #Croatia who allegedly "took Hungary its access to the sea". Orbán proves again to be a dangerous nationalist who destabilizes the Western Balkans.— Nedad Memić ?? (@NedadMemic) May 10, 2022 Croația a condamnat remarcile lui Orban. „Condamnăm orice aspirație teritorială împotriva altor țări suverane”, a afirmat ministerul de Externe al Croației. Guvernul l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Zagreb în legătură cu aceste comentarii. Ulterior, un secretar de stat din ministerul de Externe de la Budapesta a scris, pe Facebook, că guvernul croat a înțeles greșit afirmațiile lui Orban. El a recomandat Zagrebului să nu cadă în isteria din presă. Citește și: Scene orwelliene în China comunistă: suspecții de coronavirus, fără drept să primească mâncare, spitale închise, filmări cu nașteri pe stradă

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului (sursă: Președinția Croației)
Internațional

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina. Zoran Milanovic, care a declarat recent, printre altele, că Ucraina nu are ce căuta în NATO, a fost inclus în baza de date a platformei Mirotvoreţ, "o listă neagră" înfiinţată de Centrul de Cercetare a Crimelor contra Securităţii Naţionale a Ucrainei, care conţine informaţii despre persoane considerate a fi duşmanii Kievului. Spioni, preoţi, procurori şi judecători, vinovaţi şi nevinovaţi, sunt denunţaţi drept colaboratori proruşi pe această listă, transmite vineri agenţia croată Hina, care citează un articol difuzat în ajun de publicaţia britanică The Times. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Unii dintre cei incluşi pe această listă au fost implicaţi în acţiuni de propagandă sau în crime de război, alţii au doar vina de a fi ofensat sensibilitatea politicienilor sau a populaţiei. Nu contează: cu toţii sunt judecaţi de un comitet obscur, acuzaţi de acţiuni deliberate împotriva securităţii naţionale a Ucrainei, iar datele lor personale sunt publicate alături de presupusele lor crime, pentru ca toată lumea să ştie cine sunt, continuă sursa citată. În ceea ce-l priveşte pe Zoran Milanovic, acesta este acuzat de agresiune umanitară împotriva Ucrainei, de complicitate la agresiunea Rusiei, de diseminare a propagandei ruse şi de sprijinire şi justificare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina Includerea lui Milanovic pe "lista neagră" a platformei Mirotvoreţ a fost confirmată de un purtător de cuvânt al MAE rus, Aleksei Zaiţev, la briefingul de presă de joi. Lista conţine nu mai puţin de 187.000 de nume, de la criminali de război şi agenţi ai serviciului de informaţii rus FSB şi până la fondatorul trupei Pink Floyd, Roger Waters, care în urmă cu trei ani a declarat că Rusia are mai multe drepturi în Crimeea decât Ucraina. Scriitoarea belarusă laureată a premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, o voce critică la adresa Kremlinului, apare şi ea pe listă, după ce a declarat că unii ucraineni i-au ajutat pe nazişti să-i persecute pe evrei. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR Lista mai include 500 de funcţionari publici ucraineni, precum şi etnici maghiari care au obţinut paşapoarte ungare. Motivul? Ucraina interzice dubla cetăţenie, iar platforma Mirotvoreţ percepe dubla cetăţenie drept un act de trădare. Baza de date a fost creată în 2014, după o întâlnire a politicianului ucrainean George Tuka cu un fost membru al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), cunoscut doar după pseudonimul său, Roman Zaiţev, scrie The Times, citat de Hina. Tuka a declarat publicaţiei britanice că foşti ofiţeri de poliţie, foşti militari şi unele personalităţi politice continuau să aibă opinii proruse şi că lipsa unei baze de date oficiale cu numele acestora a fost motivul pentru care a fost creată platforma Mirotvoreţ. Mai multe persoane au fost ucise după ce numele şi adresele lor au apărut în baza de date, însă Tuka insistă că nu există nicio legătură. El remarcă totuşi că persoanele care apar pe "lista neagră" sunt duşmani ai Ucrainei şi că nu le simte lipsa. Lista cuprinde informaţii despre circa 4.500 de jurnalişti occidentali, ucraineni şi ruşi care aveau acreditări emise de autorităţile separatiste din Donbas, în estul Ucrainei, ceea ce reprezenta o condiţie prealabilă pentru ca ei să poată să-şi desfăşoare activitatea în această zonă controlată de forţele proruse. Mulţi dintre ei au primit ulterior ameninţări, scrie publicaţia britanică. "Lista este foarte periculoasă şi trebuie eliminată imediat. Tensiunea este şi aşa crescută, iar lista nu face altceva decât să pună paie pe foc", a avertizat o fostă reprezentantă a organizaţiei Human Rights Watch în Ucraina, Iulia Gorbunova. Eliminarea listei a fost cerută în mai multe rânduri şi de ONU, G7, ambasadorii UE şi organizaţii umanitare, însă fără succes, mai scrie sursa citată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră