luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: criza

63 articole
Eveniment

Ce prevede ordonanța de urgență prin care Guvernul încearcă să controleze prețul carburanților

Ministerul Energiei a publicat un proiect de ordonanță de urgență care prevede declararea stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Documentul introduce măsuri stricte pentru limitarea adaosurilor comerciale și pentru controlul exporturilor de benzină și motorină. Scopul principal este prevenirea speculei și asigurarea continuității aprovizionării cu carburanți într-un context internațional tensionat. Adaos comercial plafonat pentru benzină și motorină Potrivit proiectului, adaosul comercial practicat de operatorii economici va fi limitat la maximum 50% din media adaosului înregistrat în ultimele 12 luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Măsura se aplică pe întreg lanțul economic — de la producție și import până la distribuție și comercializare — și vizează prevenirea unor comportamente speculative. Inițiatorii explică faptul că adaosul comercial reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și costul de producție sau de achiziție. Exporturile de carburanți, condiționate de acordul autorităților Proiectul introduce și restricții privind exportul produselor petroliere. „Pe durata situaţiei de criză, exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Energiei”, se precizează în document. Operatorii care nu respectă aceste condiții riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi între 5% și 10% din cifra de afaceri. Măsuri pentru controlul prețurilor și ajustarea biocarburanților Autoritățile propun și măsuri pentru prevenirea vânzării carburanților la prețuri care depășesc nivelurile maxime stabilite. De asemenea, operatorii vor avea posibilitatea de a reduce conținutul de biocarburant din benzină, de la 8% la minimum 2%, pe perioada aplicării măsurilor de protecție. Perioada de aplicare și eventuale măsuri compensatorii Măsurile vor fi aplicate pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă, în funcție de evoluția pieței. După încetarea situației de criză, Ministerul Energiei va analiza impactul și ar putea propune măsuri compensatorii, astfel încât obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră să nu fie afectate. Avertisment: risc de blocaje și probleme de aprovizionare Autoritățile avertizează că, în lipsa intervențiilor, piața ar putea fi grav afectată. „În lipsa acestor intervenţii legislative, există riscul afectării continuităţii în aprovizionarea consumatorilor şi al blocajelor operaţionale în piaţa gazelor naturale”, se arată în nota de fundamentare. Creșteri puternice ale prețurilor, pe fondul tensiunilor globale Evoluțiile din Orientul Mijlociu au dus la creșteri semnificative ale cotațiilor petrolului. Prețul Brent a ajuns la aproximativ 114 dolari/baril pe 22 martie, cu un vârf de aproape 120 dolari/baril, comparativ cu circa 65 dolari la începutul lunii februarie 2026. La nivel național, prețurile carburanților au crescut considerabil: benzina standard a ajuns la 9,18 lei/litru, iar motorina la 9,91 lei/litru. „Creşterea amplă a preţurilor acesteia în perioada recentă pe plan internaţional se răsfrânge asupra dinamicii preţurilor de consum, şi conduce la majorarea ratei inflaţiei la nivel naţional. Aceste creşteri ale cotaţiilor ţiţeiului şi a motorinei pun presiuni majore pe piaţa petrolieră din România, care depinde de importuri de ţiţei în proporţie de circa 75%”, explică documentul oficial.

Guvernul, măsuri de criză pe piața carburanților (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele

Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele, în încercarea de a ameliora creșterile de prețuri la benzină și motorină, arată un comunicat la Executivului. În plus, exporturile de carburanți vor fi limitate, ele având nevoie de aprobarea ministerelor Economiei și Energiei.  Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului În plus, pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final. Guvernul va limita adaosul comercial la carburanți, dar nu va reduce accizele „Prim-ministrul Ilie Bolojan a convocat astăzi, la Palatul Victoria, grupul de lucru pentru analizarea creșterii prețurilor la combustibili și identificarea soluțiilor menite să reducă impactul asupra economiei și populației. În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică. Exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei. Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final. De asemenea, ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza permanent piața și vor evalua orice alte măsuri care se impun. La întâlnirea de lucru au fost prezenți și vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței”, se arată în comunicatul Executivului. 

Criză de personal la ANAF (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

ANAF rămâne fără oameni: peste 4.000 de posturi vacante, iar plecările din sistem continuă

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se confruntă cu o criză majoră de personal, provocată de salariile necompetitive și de un val constant de plecări din instituție. Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat marți că resursa umană a Fiscului este tot mai limitată, iar lipsa specialiștilor afectează inclusiv structurile strategice ale instituției. Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a 22-a ediții a Conferinței Anuale de Taxe organizate de PwC România. ANAF are peste 4.100 de posturi vacante Potrivit șefului ANAF, instituția funcționează în prezent cu un deficit semnificativ de personal. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Cred că principala problemă este partea de resursă umană, unde resursa este limitată, iar salarizarea noastră este proastă și foarte proastă. Modul în care plătim serviciile colegilor noștri este mult sub nivelul pieței”, a declarat Adrian Nica. În prezent, aproximativ 4.100 de posturi sunt vacante în cadrul instituției, ceea ce reprezintă peste 20% din schema totală de personal. Nica a precizat că această situație nu este rezultatul unor reduceri deliberate de personal, ci al plecărilor constante din sistem. Val de plecări din instituție Șeful Fiscului a subliniat că ANAF se confruntă cu un „ritm înfiorător de plecări”, ceea ce pune presiune pe funcționarea instituției pe termen mediu. „Nu e nevoie de nicio reducere de personal, oamenii pleacă natural. Pe termen scurt e ușor să spui, ca manager, că nu dai oameni afară. Nu știm însă ce vom face peste șapte luni sau un an, ce oameni vom reuși să atragem și ce vom pune în loc”, a explicat Nica. Potrivit acestuia, lipsa unei strategii de recrutare eficiente ar putea crea probleme serioase pentru instituție în viitorul apropiat. Structuri strategice rămân fără personal Deficitul de personal afectează în special zonele considerate critice pentru funcționarea Fiscului. Printre domeniile unde lipsa angajaților este cea mai acută se numără: structurile de control al prețurilor de transfer verificările din comerțul electronic direcția de mari contribuabili administrațiile fiscale din Capitală Potrivit șefului ANAF, riscurile profesionale ridicate și expunerea publică îi determină pe mulți angajați să evite aceste structuri sau să prefere posturi mai puțin solicitante. Salariile mici descurajează specialiștii Un alt obstacol major în recrutarea de personal este nivelul salarial. Adrian Nica a explicat că un angajat tânăr poate câștiga aproximativ 3.500 de lei, în timp ce un specialist cu 20 de ani de experiență ajunge la circa 7.000 de lei. „Este foarte greu să atragem resursă umană de calitate în aceste condiții”, a subliniat președintele ANAF. Salariile necompetitive fac aproape imposibilă recrutarea specialiștilor din domenii noi, în special din zona competențelor digitale. Vârsta ridicată a personalului complică digitalizarea Un alt obstacol în modernizarea instituției este vârsta medie ridicată a angajaților. Potrivit datelor prezentate de Adrian Nica, media de vârstă în cadrul ANAF este de aproximativ 53 de ani. Această realitate face mai dificilă implementarea noilor instrumente digitale utilizate în analiza fiscală. „Este destul de greu să le spui să nu mai terorizeze contribuabilul cu balanțe și stocuri, ci să se uite în SAF-T și să facă profilări pe baza datelor”, a explicat șeful Fiscului.

Mirra Andreeva, ieșire nervoasă la Indian Wells (sursa: X/SK)
Internațional

Andreeva, către publicul de la Indian Wells: „Fuck you all!”. Rusoaica are 18 ani

Jucătoarea rusă Mirra Andreeva, în vârstă de 18 ani, a avut o reacție nervoasă după eliminarea de la Indian Wells 2026, turneu la care încerca să își apere titlul câștigat anul trecut. Sportiva a fost învinsă în turul al treilea de Katerina Siniakova, scor 6-4, 6-7, 3-6. Frustrată de rezultat, Andreeva a avut o ieșire dură la adresa publicului imediat după finalul meciului. Reacție nervoasă după meciul pierdut După încheierea partidei, tânăra jucătoare și-a aruncat racheta spre bancă și, vizibil iritată, a strigat de două ori către spectatori „Fuck you all!”, exprimându-și furia față de situația din teren. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului Scenele au surprins publicul prezent la Indian Wells, iar adversara sa, Katerina Siniakova, a reacționat râzând în momentul incidentului. Criza de nervi nu s-a oprit însă aici. Andreeva s-a așezat pe bancă și a distrus o rachetă, gest care a completat momentul tensionat de la finalul meciului. Campioana din 2025, eliminată prematur Mirra Andreeva era campioana en-titre a turneului, după ce câștigase ediția din 2025 de la Indian Wells. Eliminarea din turul al treilea a însemnat că rusoaica nu își va mai putea apăra trofeul obținut anul trecut, în ciuda statutului de una dintre favoritele competiției. Andreeva regretă reacția avută La conferința de presă de după meci, sportiva a recunoscut că nu este mândră de comportamentul său și a spus că va încerca să își controleze mai bine reacțiile pe viitor. „Nu sunt prea mândră de felul în care am gestionat situația și nici de modul în care am reacționat la final. Sunt lucruri la care trebuie să lucrez cât mai curând”, a declarat Mirra Andreeva, potrivit NYTimes.

MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei (sursa: Facebook/MOL)
Internațional

Criza petrolului în Europa de Est: MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei

Compania energetică ungară MOL Group a anunțat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniția punerea în circulație a rezervelor strategice de țiței, în contextul întreruperii livrărilor din Est. Măsura este considerată esențială pentru menținerea securității aprovizionării în regiune. Livrări alternative prin Marea Adriatică: petrol transportat la Omisalj Potrivit companiei, dacă fluxul de petrol nu va fi reluat în următoarele zile, Ungaria ar putea elibera, într-o primă etapă, aproximativ 250.000 de tone de țiței din rezervele sale strategice. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Pentru a compensa deficitul, rafinăriile vor fi alimentate cu țiței transportat pe cale maritimă. Primele livrări sunt așteptate la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, un punct-cheie pentru infrastructura energetică regională. Ulterior, petrolul va fi transportat către rafinării prin oleoductul Adria, proces care poate dura între 5 și 12 zile, conform estimărilor MOL. Atacul asupra conductei Drujba a declanșat blocajul Criza actuală a fost declanșată după un atac rusesc asupra conductei Drujba, produs pe 27 ianuarie pe teritoriul Ucrainei. Incidentul a dus la întreruperea livrărilor de petrol rusesc către mai multe state din Europa de Est. Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact permanent cu Ungaria, Slovacia și Croația pentru a gestiona situația și a preveni o criză regională a combustibililor. Ungaria și Slovacia, dependente de energia rusească Ungaria și Slovacia continuă să se bazeze în mare măsură pe petrolul și gazele naturale din Rusia. Ambele state au respins inițiativele Bruxelles-ului de a elimina complet importurile energetice rusești, în cadrul strategiei UE de a reduce veniturile Moscovei utilizate pentru finanțarea războiului din Ucraina. Budapesta cere sprijinul Croației Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a solicitat Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin oleoductul Adria, pornind de la terminalul maritim Omisalj. Oficialul ungar a argumentat că exceptarea Ungariei de la anumite sancțiuni europene permite importul de petrol rusesc pe mare, în cazul în care livrările prin conducte sunt blocate. Răspunsul Croației: ajutor, dar fără justificare pentru dependența de Rusia Ministrul croat al Economiei, Davor Filipović (menționat în declarații oficiale), a transmis că Zagrebul este dispus să sprijine Ungaria și Slovacia pentru a depăși această criză, cu respectarea legislației UE și a reglementărilor impuse de OFAC. Totuși, oficialul croat a subliniat că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al Uniunii Europene să rămână dependent de petrolul rusesc. El a avertizat că fiecare baril cumpărat din Rusia contribuie indirect la finanțarea războiului împotriva Ucrainei și a cerut stoparea a ceea ce a numit „speculație de război”.

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente Foto: Consiliul Judetean Brasov
Eveniment

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente, anunță presa locală, care citează conducerea unității medicale. Crize asemănătoare au avut loc la acest spital și în 2024 și 2025. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD „Din cauza situației financiare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, nu a fost posibilă constituirea unor stocuri de rezervă de medicamente la nivelul unității sanitare în ultimii doi ani”, scrie, sec, Transilvania365.  Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente Publicația arată că managementul spitalului a decis „utilizarea unor alternative terapeutice, acolo unde este posibil”.  „Probabil că ar fi de lucrat un pic ca să evităm situații în care medicamente esențiale tratării și supraviețuirii pacienților să ne lipsească, ca apoi să dăm din coate ad-hoc și să încercăm să facem rost din te miri ce surse. Eu, ca medic, care nu sunt implicat nici în administrație, nici în știu eu ce alte funcții în spital, mi-aș dori să pot să tratez pacienții care mi se adresează sau care îmi sunt adresați de către serviciul de urgență și, sincer, să mă intereseze mult mai puțin partea financiară și partea de cum se rezolvă hârtiile”, a declarat, pentru Rador, Cătălin Pestrea, cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Nu este prima criză de acest tip la acest spital.  Februarie 2024: „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov se află într-o situaţie  „dezastruoasă”, existând riscul afectării activității secției de urgențe. Datoriile spitalului către furnizori depășesc 40 milioane de lei, declară managerul unităţii sanitare, Emil Mailat” - Agerpres. Iunie 2025: „Criza de ser fiziologic: Spitalul din Brașov se află în impas, iar medicii sunt forțați să reducă intervențiile” - Pro TV. Tot Pro TV, în mai 2025: „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov mai are ser fiziologic pentru două, cel mult trei zile, astfel că pacienţii care trebuie operaţi sunt sfătuiţi să vină "de acasă" cu acest produs pentru a nu li se amâna aceste intervenţii”.    În ultimii doi ani, din cauza situației financiare a spitalului, nu a fost posibilă constituirea unor stocuri de rezervă de medicamente la nivelul unității sanitare, a spus, acum, managerul spitalului. 

Datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc (sursa: Pexels/Engin Akyurt)
Eveniment

Criză pe piața imobiliară: datoriile dezvoltatorilor sunt uriașe, iar insolvențele se înmulțesc

Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au trecut, în ultimele luni, de pragul istoric de 35 de miliarde de lei, o sumă dublă față de nivelul înregistrat în urmă cu zece ani. În contextul unei scăderi accentuate a pieței, peste 60% dintre companiile din sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. Risc crescut de insolvență și perspective negative pentru 2026 Consultanții avertizează că anul 2026 ar putea aduce noi recorduri negative pentru piața imobiliară, pe fondul majorării taxelor și al reducerii semnificative a cererii de locuințe. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Fragilitatea financiară a dezvoltatorilor și comprimarea profitabilității conturează un scenariu dificil pentru întregul sector. Sute de firme dizolvate sau cu activitatea suspendată Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, din cele aproximativ 7.300 de firme active cu cod CAEN dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în proces de dizolvare în ultimii doi ani, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență. Analiza realizată pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de companii din sector se află într-o zonă de risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 prezintă un risc mediu. Scorul Altman combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima riscul financiar. Gradul de îndatorare, principala vulnerabilitate a sectorului Nivelul ridicat al datoriilor reprezintă cea mai mare problemă pentru investitori. În ultimii doi ani, creanțele din sectorul imobiliar au crescut cu peste 8 miliarde de lei, ajungând de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024. Estimările pentru 2025 indică depășirea pragului de 35 de miliarde de lei, față de doar 15,1 miliarde de lei în 2015. Pierderi în creștere și scădere accentuată a profitului Pierderile nete ale companiilor imobiliare au crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024. În același timp, cifra de afaceri a sectorului s-a redus de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net a scăzut cu peste 300 de milioane de lei. Stocuri record de apartamente nevândute Scăderea vânzărilor a dus la acumularea masivă de locuințe nevândute. Valoarea stocurilor a depășit 10 miliarde de lei în 2025, un nivel record comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și doar 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu, arată analiza Frames. Microîntreprinderile, cele mai expuse la șocurile pieței Structura pieței indică o vulnerabilitate majoră: din cele 7.300 de firme active, 6.830 funcționează ca SRL-uri, doar 81 sunt societăți pe acțiuni, iar 263 sunt PFA-uri. Peste 80% dintre dezvoltatori sunt microîntreprinderi, cu resurse financiare limitate și expuse direct fluctuațiilor economice. Capitala, epicentrul riscului de insolvență Situația este critică în București, unde peste 2.300 din cei aproximativ 3.000 de dezvoltatori activi sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța completează lista zonelor cu expunere ridicată. Potrivit consultanților, majorarea TVA pentru locuințele noi de la 9% la 21% a amplificat problemele sectorului, în condițiile în care peste 80% dintre apartamentele vândute în România sunt locuințe mici, sensibile la creșterea prețurilor finale. Construcțiile, semne de reziliență pe hârtie În ciuda dificultăților din dezvoltarea imobiliară, sectorul construcțiilor ar putea înregistra o creștere modestă. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un avans de 4% al volumului lucrărilor de construcții în 2026, după o creștere de 9% în 2025. Autorizațiile de construire, o imagine mixtă În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna precedentă, dar ușor peste nivelul din anul anterior. Pe tot anul 2025, numărul autorizațiilor a crescut cu 4,4%, cele mai mari creșteri fiind în regiunile Nord-Vest și Centru. Piața se va consolida în jurul marilor jucători „Piața dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă. După modificările fiscale, este posibil să rămână doar companiile mari, cu acces la finanțare și planuri bine definite”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit acestuia, intrarea fondurilor de investiții va orienta o parte tot mai mare a proiectelor către segmentul de închiriere, în timp ce dezvoltările destinate vânzării s-ar putea nișa pe locuințe premium, cu marje mai mari de profit.

Washington Post, 300 de jurnaliști concediați (sursa: Youtube/MS NOW)
Internațional

Criză la Washington Post: 300 de jurnaliști concediați, proprietarul Jeff Bezos - apropiat de Trump

Washington Post a anunțat sâmbătă retragerea directorului său general, Will Lewis, la doar câteva zile după prezentarea unui amplu plan de restructurare care prevede eliminarea a sute de posturi din redacție. Decizia vine într-un moment delicat pentru cotidianul american, considerat un pilon al jurnalismului de investigație și deținut de Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Planul de concedieri a provocat un șoc în redacție Anunțul făcut miercuri privind desființarea a aproximativ 300 de posturi dintr-un total de circa 800 de jurnaliști a generat reacții puternice în interiorul redacției și în mediul jurnalistic american. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Contextul este cu atât mai sensibil cu cât proprietarul publicației, Jeff Bezos, este perceput ca apropiindu-se de Donald Trump, un președinte cunoscut pentru atacurile sale constante la adresa presei tradiționale, după revenirea sa la putere. Will Lewis își anunță retragerea după doi ani de „transformare” Într-un e-mail adresat angajaților și ulterior făcut public pe rețelele sociale de un jurnalist al cotidianului, Will Lewis a explicat că, „după doi ani de transformare a Washington Post, este momentul potrivit” pentru a se retrage din funcție.  Publicația a anunțat că Will Lewis a fost înlocuit imediat de Jeff D'Onofrio, directorul financiar al Washington Post, numit în această funcție anul trecut.  Un cotidian istoric, afectat de ani de criză Numit cu misiunea de a redresa situația financiară și editorială a ziarului, Will Lewis a preluat conducerea unei instituții media cu o istorie impresionantă, inclusiv un rol central în dezvăluirea scandalului Watergate și numeroase premii Pulitzer. Cu toate acestea, Washington Post se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți majore. De la succes editorial la pierderi financiare În timpul primului mandat al lui Donald Trump, publicația a beneficiat de un interes crescut al cititorilor, datorită unei acoperiri jurnalistice ferme și lipsite de concesii. După plecarea lui Trump de la Casa Albă, interesul publicului a scăzut, iar situația financiară a intrat într-un declin constant. Potrivit presei americane, Washington Post înregistrează pierderi de mai mulți ani. Pierderi masive de abonați înainte de alegerile din 2024 Cotidianul a suferit o adevărată „hemoragie” de abonați după ce conducerea a decis să nu se poziționeze public înainte de alegerile prezidențiale din 2024, câștigate de Donald Trump. Această neutralitate a fost criticată atât din interior, cât și din exterior, fiind percepută ca o ruptură față de tradiția editorială a publicației. Concedieri masive și reducerea corespondenței externe „Sub conducerea mea, au fost luate decizii dificile pentru a asigura un viitor durabil pentru Washington Post”, a declarat Will Lewis, subliniind obiectivul de a păstra un jurnalism non-partizan de înaltă calitate. În practică, aceste decizii au dus la concedierea unei mari părți a corespondenților din străinătate, inclusiv a tuturor jurnaliștilor care transmiteau din Orientul Mijlociu, Rusia și Ucraina. De asemenea, redacțiile de sport, carte, podcasturi, pagini locale și infografic au fost sever afectate sau chiar desființate complet, marcând una dintre cele mai dure restructurări din istoria recentă a presei americane.

Motorina se poate scumpi cu până la patru lei pe litru, avertizează Asociația Energia Inteligentă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Motorina se poate scumpi cu până la patru lei pe litru, avertizează Asociația Energia Inteligentă

Motorina și benzina se pot scumpi semnificativ în perioada următoare, potrivit unei analize a Asociației Energie Inteligentă (AEI). Scenariu extrem: creștere cu 4,5 lei pe litru Analiza AEI se bazează pe un grafic de prețuri din ultimii zece ani, dar și pe consecințele pe piața energiei ale schimbărilor regionale și globale de securitate. Citește și: Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi - presă. Banii, de la o instituție condusă de un alt pesedist, ex-milițianul Chesnoiu „Pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, dar și din lume, România ar putea vedea noi scumpiri la carburanți în lunile următoare. Analizele pieței arată că motorina rămâne mult mai expusă decât benzina, din cauza dependenței ridicate de importuri și a rolului său strategic în transport, agricultură și industrie. Potrivit estimărilor, prețurile pot crește cu 0,5 până la 4,5 lei pe litru, în funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale, cu motorina în prima linie a scumpirilor. Scenariul unei crize moderate - scumpiri în valuri mici, dar vizibile Într-o situație cu tensiuni regionale, sancțiuni suplimentare sau dificultăți minore de transport, benzina ar putea înregistra scumpiri între 0,50 și 1,25 lei pe litru, iar motorina între 0,60 și 1,50 lei pe litru. Chiar dacă acest scenariu nu ar fi unul sever, impactul ar fi imediat, mai ales la motorină, unde cererea rămâne constantă chiar și în context economic dificil. Criză severă - motorina poate deveni un produs premium Dacă apar blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre, efectele ar fi mult mai pronunțate. Benzina s-ar putea scumpi cu 1,25 – 2,25 lei/l, iar motorina cu 1,75 – 3 lei/l. Industria transporturilor ar resimți rapid presiunea, iar costurile suplimentare s-ar propaga către consumatorii finali. Criză regională majoră - prag critic la pompă Într-un scenariu extrem – izbucnirea unui conflict extins, embargouri largi sau o criză energetică simultană în regiune – prețurile la pompă pot cunoaște creșteri dramatice. Benzina ar avansa cu 2 – 3,25 lei/l, în timp ce motorina ar putea adăuga 3 – 4,5 lei/l la prețul actual. În acest caz, motorina ar depăși clar pragul de 10 lei/l, iar în situații extreme poate ajunge chiar la 12 lei/l, dacă nu există intervenții guvernamentale. De ce motorina este marea problemă? Diferența între cele două tipuri de carburanți se explică simplu: - România produce suficientă benzină pentru consumul intern. - importăm cantități importante de motorină, vulnerabilizând piața în fața oricărei perturbări regionale. Cererea de motorină nu scade în criză – transportul de marfă, agricultura și industria trebuie să funcționeze. Prețurile din România sunt influențate și de rafinăriile din Bulgaria și Grecia, ambele expuse tensiunilor din zona Mării Negre. Astfel, în diverse studii se atrage atenția că motorina este cu 40–80% mai sensibilă decât benzina la șocuri externe. Astfel, raportat la prețurile actuale – 7,74 lei/l pentru benzină și 8,0 lei/l pentru motorină – estimările indică trei niveluri posibile de impact: Minim realist: +0,5 – +1,2 lei/l Impact mediu: +1,2 – +2,5 lei/l Impact sever (est Europa în criză): +3 – +4,5 lei/l, în special la motorină Cu alte cuvinte, chiar și într-o situație fără escaladări dramatice, șoferii vor simți o presiune suplimentară la pompă.”, arată analiza AEI.

Criza apei curente în nord-estul României (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În nord-estul României, o locuință din trei nu are apă curentă. Pe locul doi, sudul

Nord-estul României rămâne una dintre cele mai afectate regiuni în privința accesului la apă curentă, unde una din trei locuințe nu beneficiază de această utilitate esențială. Criza apei curente în nord-estul României Județul Iași ocupă primul loc la nivel național, cu peste 55.000 de gospodării fără apă curentă în interiorul locuinței, reprezentând aproximativ 14% din total. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Prin comparație, județe precum Cluj, Brașov sau Constanța înregistrează procente mult mai reduse, între 2% și 3%. Discrepanța scoate la iveală un dezechilibru major de infrastructură, care contrastează puternic cu statutul Iașului de pol regional. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, criză de gaz cauzată de ger (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

BREAKING Criză de gaz în România din cauza gerului, stăm la mâna Ungariei pentru importuri

România se confruntă, în perioadele de ger intens, cu limitări serioase ale capacității de livrare a gazelor naturale din producția internă și din depozite. În aceste condiții, importurile de gaze, în special din Ungaria, devin esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum și pentru menținerea echilibrului sistemului energetic, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Diferența critică dintre „există gaz” și „ai gaz în rețea” Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România dispune de gaze suficiente la nivel anual, însă problema apare în momentele de consum extrem, când sistemul nu reușește să transporte volumele necesare către consumatori, inclusiv către Republica Moldova. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Diferența dintre există gaz și ai gaz în rețea nu este una semantică. Este diferența dintre confort și criză. Când consumul depășește 57–58 milioane metri cubi pe zi, la temperaturi sub -12 grade Celsius, iar la acest volum se adaugă 6–7 milioane mc/zi tranzit către Republica Moldova, sistemul intră într-o zonă fără elasticitate”, explică Chisăliță. Limitele producției interne și ale depozitelor de gaze La aceste niveluri de consum, producția internă rămâne relativ constantă și nu poate fi suplimentată rapid. Depozitele de gaze pot livra volume importante, însă pe măsură ce nivelul de umplere scade, capacitatea zilnică de extracție se reduce. În acest context, importurile devin singura componentă „elastică” a sistemului, dar și acestea sunt limitate de capacitatea punctelor de interconectare și de disponibilitatea gazelor pe piețele externe. Dependența operațională de Ungaria în perioadele de ger Un exemplu recent invocat de AEI este episodul de ger început la 11 ianuarie 2026, când Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către propriul teritoriu, prin România, și a început să exporte gaze din depozitele sale către România. „Fără această decizie, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Dependența de Ungaria este evidentă. Nu este o afirmație politică, ci o realitate operațională, care ține de infrastructură și fluxuri fizice”, subliniază Dumitru Chisăliță. Importurile, singura „supapă” de echilibru la vârf de consum În condițiile în care punctul de intrare din Bulgaria – Negru Vodă funcționează deja la aproximativ 94% din capacitate, spațiul de manevră al sistemului românesc se restrânge considerabil. Astfel, direcția Ungaria devine, în prezent, principala sursă capabilă să livreze volume suplimentare în perioadele critice. „Când temperaturile rămân negative și consumul sare peste pragul de 57–58 milioane mc/zi, sistemul are nevoie de încă o poartă de intrare. În acest moment, Ungaria este direcția care poate face diferența”, explică președintele AEI. De ce depozitele nu pot acoperi singure crizele de iarnă Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unei percepții greșite frecvente în spațiul public: depozitele de gaze nu funcționează ca un rezervor inepuizabil. „Depozitul nu este o găleată din care poți turna oricât, oricând. Pe măsură ce nivelul scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul este dur: exact când ai nevoie de maxim, depozitul îți oferă tot mai puțin”, avertizează acesta. Riscul major: prețuri prohibitive la importuri În cazul în care gerul persistă și consumul rămâne ridicat, importurile de gaze nu mai sunt opționale, ci devin necesare zilnic și continuu. Riscul major nu este neapărat lipsa de disponibilitate, ci prețul ridicat pe care furnizorii îl pot solicita. „Nimeni nu face caritate energetică în plină iarnă. Riscul real este ca importurile să devină extrem de scumpe, iar acest adevăr este rareori spus public”, afirmă Chisăliță. România, prinsă între consum intern și obligații regionale În perioadele de ger, România trebuie să gestioneze simultan încălzirea populației, funcționarea centralelor de termoficare și tranzitul de gaze către Republica Moldova. Orice deficit minor de import se reflectă imediat în presiuni asupra sistemului și asupra pieței. „România nu este presată iarna din lipsă de resurse, ci din lipsă de debite disponibile. În acest episod de ger, dependența marginală decisivă este intrarea din Ungaria, cu risc de preț prohibitiv”, concluzionează președintele AEI. De la „independență energetică” la „autonomie energetică” Asociația Energia Inteligentă susține necesitatea unei schimbări de paradigmă: trecerea de la conceptul de independență energetică la cel de autonomie energetică. „Securitatea energetică nu mai înseamnă am de unde cumpăra, ci pot funcționa dacă nu pot cumpăra. Autonomia înseamnă capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile”, subliniază Dumitru Chisăliță.

Criza de la Paltinu, apa revine la robinete (sursa: Facebook/Consiliul Județean Prahova)
Eveniment

Curge din nou apă la robinete în Prahova, dar se recomandă folosirea doar la toaletă

Toate cele 13 localități care au rămas fără apă potabilă în urma avariei de la Paltinu au fost realimentate. Deocamdată, apa poate fi folosită doar pentru igienizarea toaletelor, iar potabilitatea va fi confirmată abia după finalizarea analizelor realizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Prahova. Sistemul de alimentare funcționează integral Potrivit Consiliului Județean Prahova, sistemul operat de Hidro Prahova a fost complet amorsat luni dimineață, după oprirea furnizării din 28 noiembrie. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Alimentarea a fost restabilită gradual pentru a proteja infrastructura și pentru a stabiliza presiunea pe fiecare segment al rețelei. Autoritățile transmit că, în prezent, sistemul funcționează în totalitate, iar următorul pas îl reprezintă verificările DSP: „Prelevările vor începe astăzi și vor continua până la confirmarea potabilității în toate punctele din rețea”, precizează CJ Prahova. Variații pe conducta de aducțiune Consiliul Județean explică faptul că apa care pleacă din stația de tratare respectă parametrii de calitate. Totuși, pe conducta de aducțiune gestionată de ESZ au fost observate variații în analizele efectuate anterior. „Rezultatele prelevărilor au arătat variații care impun monitorizare atentă și ajustări suplimentare ale tratării, pentru a asigura o calitate uniformă pe întreg traseul”, se arată în comunicat. În acest context, Hidro Prahova a solicitat retestarea punctelor de transfer și verificarea parametrilor în șapte dintre localitățile afectate, astfel încât analiza finală să ofere o imagine exactă a situației din teren.

Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Eveniment

OFICIAL Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu, recunoaște șefa ABBI

Ședința convocată joi în Comisia economică, industrii și servicii din Senatul României, la inițiativa PSD, s-a transformat într-un schimb tensionat de replici între parlamentarii PSD și USR. „Habarnistă” versus ambuscadă politică Senatorul PSD Daniel Zamfir a atacat-o pe ministra USR a Mediului, Diana Buzoianu, numind-o „habarnistă”, în timp ce reprezentanții USR au acuzat că întreaga întâlnire este o manevră politică, potrivit unei relatări a Hotnews. Citește și: Averea făcută de Ciolacu și amicii săi politici cu ajutorul statului - arată Mihai Răzvan Moraru, candidat la președinția CJ Buzău La discuții au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor implicate în criza apei din Prahova, unde aproximativ 100.000 de oameni sunt fără apă de o săptămână: directorul ESZ Prahova, directoarea Administrației Bazinale Buzău–Ialomița, precum și reprezentanți ai Apelor Române și Hidroelectrica. Riscurile golirii lacului, necomunicate ministrului Mediului Timp de aproape trei ore, ședința a fost dominată de atacuri și ironii între PSD și USR, în timp ce cei chemați să explice cauzele crizei au asistat la conflictul verbal din interiorul coaliției de guvernare. La insistențele senatorului USR Ștefan Pălărie, directoarea Administrației Bazinale Buzău–Ialomița, Marilena Stoian, a admis că în documentele transmise Ministerului Mediului nu au fost menționate riscurile asociate golirii barajului — inclusiv posibilitatea ca zeci de mii de oameni să rămână fără apă. Instituția raportase doar riscurile în cazul în care lucrările nu ar fi fost începute.

Criza apei din Prahova ar putea duce la explozia prețurilor la carburanți Foto: OMV Petrom
Eveniment

Criza apei din Prahova ar putea duce la explozia prețurilor la carburanți

Criza apei din Prahova ar putea duce la explozia prețurilor la carburanți: rafinăria Petrobrazi funcționează cu apă de la Termo Ploiești și Apa Nova Ploiești. Această rafinărie asigură 35% din consumul de combustibil al țării. O altă rafinărie din zonă, Petrotel Lukoil, este oprită pentru revizie, aceasta asigurând 20% din piață. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Circa 107.000 oameni din Prahova au rămas fără apă, de vineri, școlile din zonă sunt închise, iar cinci spitale nu mai fac internări, urmare a crizei de apă declanșate de închiderea barajului de la Paltinu.  Criza apei din Prahova ar putea duce la explozia prețurilor la carburanți Dacă Petrobrazi s-ar opri, singura rafinărie funcțională din România ar fi Petromidia. Oricum, Centrala Brazi, care asigura 10% din producția națională de curent electric, a fost închisă, tot pentru că nu mai putea fi alimentată cu apă.  „În prezent, operațiunile din rafinăria Petrobrazi nu sunt afectate. Monitorizăm cu atenție situația, având în vedere că apa este esențială în procesul de producție. În funcție de evoluții, vom lua măsurile necesare pentru a garanta siguranța oamenilor și a instalațiilor”, a precizat OMV pentru Observatorul Prahovean.  Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a dat asigurări că firma care se ocupă de încălzirea orașului Ploiești va ajuta Rafinăria Petrobrazi cu 30% din necesar, astfel încât să nu se închidă. „În cursul dimineții am fost sunat de premierul Bolojan și am discutat acest aspect. Apoi am avut o ședință cu ESZ, Rafinăria Brazi, Termo Ploiești, ApaNova, Apele Române, ISU și ANAR. Am solicitat ajutorul celor de la Termo Ploiești, cei care asigură încălzirea orașului, ei sunt vecini cu rafinăria, iar aceștia au spus că pot ajuta rafinăria cu un volum de 100 de tone, cam 30% din necesarul rafinăriei. Am solicitat ajutorul și Apa Nova, care opoate ajuta și ea cu 150-170 de tone”, spunea, marți, prefectul Daniel Nicodim. 

Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Foto: Facebook
Eveniment

Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova

Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis este direct responsabilă de criza apei din Prahova: Monica Hunyadi este „manager suport servicii” la Exploatare Sistem Zonal IESZ) Prahova, compania Apelor Române, care operează Stația de Tratare Voila, care preia apa brută din Barajul Paltinu. Apele Române sunt unicul acționar.  ESZ a fost cea care a sistat producția și a notificat operatorul de distribuție (Hidro Prahova) că nu mai poate furniza apă potabilă. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Hunyadi a terminat liceul în 2009, la Hațeg, a făcut facultatea de comunicare la o universitate din Arad și, în 2016, „ținea evidența corespondenței” la Camera Deputaților - potrivit datelor din propriul CV. În 2019, a devenit șefa unui salon de coafură din Voluntari, Hunymoo. Brusc, în 2023, talentul ei este descoperit de Sorin Grindeanu, care o plasează în consiliul de administrație la CFR SA, activitatea ei neavând nici o legătură cu cea a acestei companii a ministerului Transporturilor. Prezența ei în conducerea ESZ Prahova a fost consemnată inițial de G4Media.  Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Oficial, director al ESZ prahova este Bogdan Chițescu, care a absolvit la 26 de ani Universitatea”Bioterra” - Facultatea de Inginerie și Management Agro-Turistic. Între 2002 și 2003 Chițescu a fost subofițer în ministerul Apărării.  Potrivit unei declarații de avere din 11 iunie 2025, Hunyadi a încasat în 2024 de la ESZ suma de 42.089, însă ea a fost numită în această funcție abia în iunie 2024. În plus, ea a făcut parte din CA-ul Electrificare CFR (de unde a încasat circa 31.000 de lei) și era membru în Consiliul de Conducere la Autoritatea de Siguranta Feroviara Romana (de unde a încasat 21.000 de lei).  „În câteva din cele cinci zboruri dus-întors figurează doar numele familiei Vicol – Ciorbă. În altele apar liderii PSD Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu sau Alfred Simonis, împreună cu alte persoane din anturajul lor, ca Sorina Docuz sau Monica Hunyadi, numită de ministrul Grindeanu în februarie 2022 administrator provizoriu la Compania CFR Electrificare”, arăta G4Media în noiembrie 2024.  Azi, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a arătat că ESZ Prahova a fost informat oficial, încă din octombrie, că reducerea nivelului acumulării ar putea afecta alimentarea cu apă și că operatorul avea obligația legală să ia măsuri compensatorii, respectiv asigurarea unor acumulari tampon, identificarea unor surse alternative, pregătirea rețelei pentru scenarii de avarie și informarea publicului și a autorităților locale. Aceste obligații sunt stipulate în autorizațiile de gospodărire a apelor și în contractul de operare semnat între ESZ Prahova și Apele Române în 2013. Nicio măsură nu a fost implementată, arată Ministerul.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră