luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

criza

81 articole
Politică

După CURS, încă un sondaj al clientelei PSD lovește în PNL-USR: Bolojan, scos vinovat pentru criză - Avangarde/Pieleanu

Agenția de presă a statului român, Agerpres, publică un sondaj Avangarde care arată că majoritatea celor chestionați îi consideră pe Ilie Bolojan și PNL-ul vinovați de actuala criză politică. În plus, potrivit acestui sondaj, AUR a ajuns la o intenție de vot de 36%, fiind urmat de PSD - 23%.  Citește și: Cel mai bine plătit corporatist al statului român: client PSD, studii de teologie, a fost plătit de o companie din China aflată pe „lista neagră” a SUA Pieleanu îl face pe Bolojan „un lider rău” Avangarde este controlat de controversatul Marius Pieleanu, deja celebru pentru sondajele infirmate la alegeri. De exemplu, la 1 mai 2025, el spunea: „Ne putem aștepta ca doamna Lasconi să facă un scor final cu două cifre”. Lasconi a obținut, trei zile mai târziu, sub 3% din voturi. În martie 2024, el a prezentat un sondaj - realizat la comanda Digi 24 - care arăta că Cristian Popescu Piedone ar obține 44% din voturi pentru Primăria Capitalei, urmat de Nicușor Dan, cu 27%, și de candidatul PSD-PNL, medicul Cătălin Cîrstoiu, cu 16%. La 26 octombrie 2025, Avangarde anunța că primarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță este favorit la alegerile pentru primăria Capitalei, dar diferența față de Ciprian Ciucu, primarul PNL al Sectorului 4, este în marja de eroare.  Soția lui Pieleanu a ajuns la Curtea de Conturi, în conducere, cu susținerea PSD.  Acum, Avangarde anunță că 76% dintre cei chestionați îl consideră pe Ilie Bolojan „un lider rău”.  Potrivit companiei lui Pieleanu, premierul interimar Ilie Bolojan este mai degrabă un lider bun pentru România în momentul politic actual, sunt de părere 18%, în timp ce 76% susţin că este mai degrabă un lider rău. 15% dintre respondenţi consideră că Ilie Bolojan a realizat reforme în România, iar 62% nu împărtăşesc acest punct de vedere. Această întrebare este neobișnuită pentru un sondaj. Din stirea Agerpres nu rezultă că întrebarea aceasta ar fi fost asociată și cu alți lideri politici, în afară de Bolojan. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, voturile s-ar distribui în felul următor: AUR - 36%, PSD - 23%, PNL - 16%, USR - 8%, UDMR - 5%, S.O.S. România - 3%, SENS - 2%, POT - 2%, REPER - 1%, PMP - 1%. Potrivit studiului, 49% dintre subiecţii sondajului spun că toţi politicienii sunt vinovaţi pentru situaţia politică actuală. 21% dau vina pe Bolojan/PNL, 11% învinovăţesc PSD, 8% - pe preşedintele Nicuşor Dan, 3% - AUR, 3% - USR. Cercetarea a fost realizată în perioada 12-22 septembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion de 1.020 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Marja de eroare este de ą3,1%, la un nivel de încredere de 95%.  CURS a publicat acum dou zile un sondaj care arată o scădere a intenției de vot pentru PNL și USR și o creștere a celei pentru PSD. În mod neobișnuit, CURS a publicat istoricul datelor din sondaje, din ianuarie în septembrie 2026. CURS este controlat de Iosif Buble, soțul Dianei Tușa, deputat și vicepreședinte PSD. Buble deține și site-ul stiripesurse.ro. În februarie 2025, Comisia de Etică de la SNSPA a închis cazul Marius Pieleanu, din lipsă de probe. În 2024, mai multe foste studente, dar și politiciana Ana Birchall fost candidat la președinție, au scris pe Facebook și le-au povestit jurnaliștilor că profesorul Marius Pieleanu le-ar fi abuzat sexual. Una dintre acestea a afirmat că a fost hărţuită și că se temea că nu va intra în examenul de licență deoarece ar fi refuzat avansurile profesorului.

După CURS, încă un sondaj al clientelei PSD lovește în PNL-USR: Bolojan, scos vinovat pentru criză - Avangarde/Pieleanu
VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, soluțiile la criza politică. „Suntem ca-n capra, varza și lupul și încă 3 animăluțe”
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, soluțiile la criza politică. „Suntem ca-n capra, varza și lupul și încă 3 animăluțe”

Cu câteva zile înainte ca Nicușor Dan să cheme partidele parlamentare la Cotroceni, Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum se va termina această criză politică. „Suntem ca-n «Capra, varza și lupul» și încă vreo trei animăluțe pe care nimeni nu știe cine le va trece râul, pentru că Nicușor Dan e clar că nu poate să rezolve singur ecuația asta”, este opinia lui Mircea Marian.  Citește și: Nicușor Dan, consultări oficiale și posibilă desemnare a unui premier: pe cine pariază Polymarket „Este clar că vom merge în anticipate”, este una din concluziile discuției de acum câteva zile, vom vedea dacă se ajunge aici. Anticipatele se apropie, iar câștigătorul lor pare a fi clar „Prisacariu: Mircea, când o să avem guvern cu puteri depline?  Marian: Nu cred că știe cineva, absolut nimeni, pentru că și-au pus singuri atâtea condiții, unele peste altele, că nu ai cum să le îndeplinești. Suntem ca-n «capra, varza și lupul» și încă vreo trei animăluțe pe care nimeni nu știe cine le va trece râul, pentru că Nicușor Dan e clar că nu poate să rezolve singur ecuația asta. El la început a zis: «Nu vreau anticipate, nu vreau guvernare cu AUR». PNL-ul zice: «Nu vreau cu PSD-ul». USR-ul nu vrea nici el cu PSD-ul. UDMR-ul ar vrea cu PSD-ul, dar să voteze PNL-ul și USR-ul, să nu fie AUR. Demență, să se ducă în anticipate. O să iasă prost anticipatele, dar n-avem altă soluție. Asta-i democrația. Trebuia să avem mecanisme mult mai flexibile de declanșare a anticipatelor. În Japonia face alegeri anticipate în șapte zile”. Însă, deși sondajele din România sunt controlate de diferiți actori politici, pare că, dacă sunt anticipate, AUR va deveni cel mai mare partid parlamentar. Întrebarea este dacă va putea sau nu să facă și o majoritate pentru a guverna și dacă Nicușor dan acceptă un premier AUR, după alegerile anticipate. „Prisacariu: Ce trebuie să se întâmple politic ca să avem un guvern? Cine să facă majoritatea? Dacă AUR nu, atunci cine? Marian: Eu nu văd nicio soluție. Eu nu sunt adeptul anticipatelor. Este clar că AUR va deveni cel mai mare partid. Că va fi de 30%, că va fi de 40, că va fi de 50, nu știu, dar va fi cel mai mare partid. Va crește cel puțin cu 50% față de.. Deci, nu iubesc anticipatele, dar asta e viața. Nu mai putem s-o ținem așa, după părerea mea. Prisacariu: Și dacă AUR va putea face singur sau cu niște... Marian: Cu PSD-ul... Prisacariu:...sau  maidanezi politici, să spun, din Parlament, majoritate, păi dacă ia 40 și ceva la sută, cu redistribuire s-ar putea să aibă majoritate. Mai poate evita atunci Nicușor Dan să-i dea mandatul, teoretic?  Marian: Pur teoretic, da. Deci constituția are...În constituție sunt două variante. Dacă avem un partid care are majoritatea în Parlament, atunci președintele desemnează prim-ministrul din rândul acestui partid. Poate să desemneze pe cine vrea din acel partid. Are și acolo un mic spațiu de jonglat. Dacă AUR nu are 50% din Parlament după anticipate, atunci președintele poate încerca să-și folosească influența ca să facă acel... Prisacariu: Și dacă are 50 + 1 (...) AUR e joc închis. Marian: E joc închis. Da. Asta-i viața, asta vrea poporul, îmi place, nu-mi place. După părerea mea, când încerci să controlezi cu mijloace nedemocratice, creșterea unui partid pe care îl consideri extremist, nu iese. Iese mai prost”.   

Sociologul Ștefureac avertizează că „AUR rămâne foarte sus” și este avantajat de prelungirea crizei
Politică

Sociologul Ștefureac avertizează că „AUR rămâne foarte sus” și este avantajat de prelungirea crizei

Sociologul Remus Ștefureac scrie, pe Facebook, că AUR este favorizat de prelungirea crizei: „Este o reacție firească a populației extenuate și contrariate de contrastul revoltător dintre provocările economice, de securitate majore, cu presiuni maximale asupra veniturilor cetățenilor și detașarea reprezentanților politici care prioritizează certurile în locul construcției și responsabilității”. Citește și: Administratorul Palatului CFR a făcut liceul la Arta Teatrală din Bârlad și jurnalismul la Hyperion. Câștigă cât un vicepremier În schimb, prelungirea crizei „nivelează raportul dintre partidele fostei coaliții”.  Ștefureac mai avertizează că „AUR rămâne sus, foarte sus”.  Remus Ștefureac este directorul INSCOP și a fost consilier al ambasadorului României în SUA, George Maior.  Doar AUR câștigă din prelungirea crizei, susține Ștefureac „Nu cred foarte mult în măsurătorile politice din iulie-august, chiar dacă facem în fiecare an. Oamenii sunt mai detașați, mai puțin conectați la evenimente si nu au răbdare. De aceea, nici nu prea publicăm decât foarte rar. Evident însă, ele nu pot fi ignorate cu totul. Dacă ar fi să le luăm în considerare și se vor confirma în septembrie, vom vedea din nou schimbări și echilibrări. AUR rămâne sus, foarte sus, dar sub AUR lucrurile se reechilibrează. Prelungirea nepermisă a crizei politice nivelează raportul dintre partidele fostei coaliții și avantajează în mod natural AUR prin extinderea și consolidarea bazei sale.   Este o reacție firească a populației extenuate și contrariate de contrastul revoltător dintre provocările economice, de securitate majore, cu presiuni maximale asupra veniturilor cetățenilor și detașarea reprezentanților politici care prioritizează certurile în locul construcției și responsabilității. Exact când e mai mare nevoie si de construcție și de responsabilitate, pentru că focul se întețește, iar “pompierii” de serviciu sunt în vacanță sau se ceartă dacă ar trebui să utilizeze benzină sau motorină pentru stingerea incendiului. Ambele scumpe oricum în aceste vremuri…”, a arătat sociologul.      Președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a prezentat luni, la Sinaia, liderilor PSD trei sondaje care arată că partidul este în creștere, față de iulie, arată surse din acest partid. Însă nu ar fi prima oară când conducerea executivă a PSD prezintă bazei partidului sondaje aranjate pentru a-și păstra controlul.   Toate cele trei institute cu care a lucrat PSD arată că AUR este pe primul loc ca intenție de vot: 34% pe datele CURS, 38% la IRES și 36% la Avangarde. Însă cele trei institute au date diferite în ceea ce privește trendul: la Avangarde, partidul lui Simion este în creștere față de iulie, la IRES scade, la CURS este staționar.  PSD vine pe locul II cu o intenție de vot de 24% la IRES și CURS și 22% la Avangarde. Față de iulie, partidul a crescut între unul și trei procente.  Intenția de vot pentru PNL este între 18% la IRES și 20% la Curs și Avangarde. Liberalii ar fi scăzut, conform CURS și Avangarde, și ar fi crescut un punct procentual, față de iulie, conform IRES. USR este aproape staționar, cu un scor de 9-10% și în iulie, și în august, conform tuturor celor trei institute. 

Isărescu, fost turnător al Securității, dă sfaturi despre cum trebuie rezolvată criza politică
Politică

Isărescu, fost turnător al Securității, dă sfaturi despre cum trebuie rezolvată criza politică

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus, azi, că partidele din fosta coaliție ar trebui să revină la masa negocierilor, iar certurile publice ar trebui să înceteze. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) l-a acuzat pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, că a fost informator al Securității sub numele de cod „Manole” în perioada 1979–1989. Procesul intentat de instituție a fost însă blocat după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care permitea reverificarea cazurilor, pe motiv că Senatul și Camera Deputaților nu au adoptat-o în ordinea corespunzătoare. Inițiatorii legii nu au mai încercat să corecteze situația.  Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu a dus Aeroportul Craiova la pierderi imense, deși este subvenționat de CJ Acum, Isărescu reproșează partidelor din fosta coaliție că nu se împacă. „În public trebuie închise toate discuţiile astea” „Nu toţi agreează măsurile în acelaşi fel. Dacă eşti de dreapta, consideri că TVA-ul, majoritatea TVA-ului este decizia cea mai bună. Cei de stânga spun: «Nu, domnule, este regresivă, este o impozitare regresivă, nu este bun». Şi apar tensiuni. Dar, în situaţia actuală, dacă s-a ajuns aici, cred că partidele coaliţiei trebuie să se reaşeze la masă, cât le vine de greu. Efectiv, politica, am fost şi un an în politică, e arta compromisului, nu? Fiecare trebuie să facă concesiile necesare, să ducă ţara mai departe (...) Se aşează la masă, negociază, fac concesii reciproce. În interiorul sălii sau camerei de negociere se pot părui, că e absolut normal - am fost premier, am asistat la asemenea păruieli -, dar în public trebuie închise toate discuţiile astea, care sunt şi inutile până la urmă, că nu-i folosesc nimănui, niciunui partid”, a afirmat, azi, Mugur Isărescu.  În documentul în care îl acuza că a fost colaborator al Securității, CNSAS arăta: „Reţinem, astfel, notele din 16.12.1987 şi 05.03.1985, redactate olograf şi semnate de pârât cu numele conspirativ (...), prin care acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist faţă de alte ţări, respectiv: * În legătură cu atitudinea din ultimul timp a I.D., sursa poate relata: 1. 'Are răbufniri destul de dese de nemulţumire faţă de aspecte sociale precum: transportul în comun din Drumul Taberii (acuzat că îi răpeşte mai mult de o oră); încălzirea locuinţei în care trăieşte; aprovizionarea cu alimente; programele de televiziune. Are tendinţa de a face comparaţii cu situaţia din alte ţări. (...) Sursa a constatat o accentuare evidentă a manifestărilor de nemulţumire după ce a divorţat (...). * În legătură cu întâlnirea din 05.03.1985 dintre E.D. şi M.I. şi D.W. (...) sursa poate relata următoarele: '(DW) în discuţii a menţionat dificultăţile întâmpinate de membrii comunităţii diplomatice din Bucureşti în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor şi căldurii). A arătat că diplomaţii acreditaţi la Bucureşti îşi exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejaţi în orice ţară, în România însă ei au stat în condiţii mai dificile decât populaţia. A manifestat interes faţă de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depăşirea acestor dificultăţi. De asemenea, dacă în România sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economică sau numai se repetă linia oficială. A pus întrebări în legătură cu unele neconcordanţe între cifrele publicate în presă privind îndeplinirea planului de dezvoltarea a României (de exemplu, din anuarul statistic al R.S.R. reiese că ponderea ţărilor socialiste în comerţul nostru exterior este de cca. 45%, pe când din datele comunicatului de îndeplinire a planului este de 54%”. 

De ce scade Dunărea, deși în România a plouat abundent: explicațiile specialiștilor
Eveniment

De ce scade Dunărea, deși în România a plouat abundent: explicațiile specialiștilor

Debitul Dunării rămâne foarte scăzut, în ciuda ploilor și inundațiilor înregistrate recent în România. Conf. dr. Ionuț Minea, geograf la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat, pentru Ziarul de Iași, faptul că fluviul intră în țară deja afectat de deficitul hidrologic acumulat în bazinul superior. Ploile din România nu pot compensa deficitul Potrivit specialistului, chiar și precipitațiile abundente din țară ar putea crește debitul Dunării doar cu câteva procente, cel mult 10-15%. Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Fluviul intră în România, la Baziaș, cu aproximativ 1.400-1.500 de metri cubi pe secundă, iar debitele aduse de Jiu, Olt, Siret și Prut nu sunt suficiente. În plus, o parte din apă este reținută în lacurile de acumulare. Rezerve consistente în județul Iași Acumulările din județul Iași au însă grade ridicate de umplere. Lacul Tansa este plin, iar Hălceni și Pârcovaci depășesc 70%. Aceste rezerve locale asigură alimentarea populației, dar nu pot modifica semnificativ debitul Dunării. Seceta a început din primăvară Deficitul hidrologic s-a instalat încă din martie, afectând afluenții Dunării din Alpi și Carpați. Dacă precipitațiile nu revin în bazinul superior, nivelul fluviului ar putea continua să scadă.

Criza energetică schimbă nopțile la Iași: intensitatea iluminatului public va fi redusă, iar patrulele vor fi suplimentate
Eveniment

Criza energetică schimbă nopțile la Iași: intensitatea iluminatului public va fi redusă, iar patrulele vor fi suplimentate

Primăria Iași a modificat programul de economisire a energiei după reacțiile negative provocate de oprirea iluminatului public în cea mai mare parte a orașului. Potrivit Ziarul de Iași, în zonele cu tehnologie LED, luminile vor rămâne aprinse toată noaptea, dar intensitatea va fi redusă cu 50–70%. Deconectări parțiale pe restul rețelei Pe străzile unde nu există corpuri LED vor fi făcute deconectări de fază, fără ca iluminatul să fie oprit complet. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Iluminatul arhitectural al clădirilor administrate de municipalitate va fi stins la miezul nopții. Transportul public rămâne prioritar, însă autobuzele electrice nu vor fi încărcate între orele 19.00 și 23.00. Centrele comerciale au fost îndemnate să reducă iluminatul parcărilor și folosirea stațiilor pentru mașini electrice în același interval. Mai multe patrule pe timpul nopții Poliția Locală și Poliția Municipiului vor intensifica patrulele nocturne pentru menținerea siguranței publice. Măsurile au fost revizuite după criticile venite din partea ieșenilor, a liderului PNL Iași, Alexandru Muraru, și a prefectului Constantin Dolachi, care au invocat lipsa consultărilor și riscurile pentru siguranța publică.

Viitorul Politehnicii Iași, în suspans: investitorii cer un nou răgaz pentru salvarea clubului
Eveniment

Viitorul Politehnicii Iași, în suspans: investitorii cer un nou răgaz pentru salvarea clubului

Situația clubului Politehnica Iași rămâne incertă, după ce conducerea a amânat din nou termenul pentru clarificarea preluării de către investitori. Politehnica Iași, investitorii cer un nou răgaz Administratorul special Florin Briaur a anunțat că un răspuns final este așteptat până miercuri, explicând că potențialii investitori sunt încă interesați, dar nu dispun de întreaga sumă necesară pentru acoperirea datoriilor clubului. Citește și: Chiar și sondajul clientelei PSD arată că PNL a crescut vizibil în patru luni, în București Pentru ieșirea din blocajul financiar este nevoie de aproximativ două milioane de euro, iar lipsa lichidităților a determinat o nouă amânare a deciziei. Conducerea Politehnica Iași speră că investitorii vor găsi rapid soluțiile financiare necesare, astfel încât viitorul clubului să fie lămurit în această săptămână. Continuarea, în Ziarul de Iași

Criza guvernamentală paralizează administrația. Liderii politici se acuză reciproc de blocaj
Politică

Criza guvernamentală paralizează administrația. Liderii politici se acuză reciproc de blocaj

Criza guvernamentală care depășește termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru funcționarea unui Executiv interimar a amplificat tensiunile dintre PNL și PSD la Iași. Criza guvernamentală paralizează administrația Liderii liberali ieșeni, printre care Alexandru Muraru și Costel Alexe, au anunțat că nu susțin o nouă formulă de guvernare alături de social-democrați, acuzând PSD că urmărește menținerea privilegiilor și controlul asupra instituțiilor statului. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă De cealaltă parte, președintele PSD Iași, Bogdan Cojocaru, a respins criticile și a acuzat conducerea PNL Iași de practici clientelare și numiri politice în funcții-cheie. În acest climat de blocaj politic, reprezentanții administrației locale avertizează că efectele crizei se resimt deja în activitatea instituțiilor publice și în ritmul implementării proiectelor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia
Economie

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, critică dur ideea introducerii impozitului progresiv pe salarii și avertizează că suprataxarea veniturilor mari poate afecta grav economia României. Suprataxarea salariilor, pericol pentru economie Economistul susține că majorarea taxelor pentru salariile de peste 2.000–4.000 de euro ar descuraja munca, investițiile și dorința oamenilor de a câștiga mai mult. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos În contextul unei datorii publice apropiate de 60% din PIB, oficialul BNR atrage atenția că dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi ridicate și credite mai scumpe pentru populație și firme. Eugen Rădulescu vorbește și despre riscul unui scenariu economic de tip Grecia, critică pensiile speciale și Programul „Anghel Saligny”, analizând totodată impactul politicilor fiscale asupra investițiilor, economiilor populației și dezvoltării unor orașe precum Iașiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Politehnica Iași se afundă în haos financiar: fotbaliștii și angajații nu și-au primit salariile de cinci luni
Eveniment

Politehnica Iași se afundă în haos financiar: fotbaliștii și angajații nu și-au primit salariile de cinci luni

Clubul de fotbal Politehnica Iași traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, după ce fotbaliștii, angajații și o parte dintre antrenori au ajuns la cinci luni de salarii restante. Politehnica Iași, haos finanicar Singura excepție este reprezentată de tehnicienii de la grupele mici ale Centrului de Copii și Juniori, care au fost plătiți la zi, decizie ce a stârnit nemulțumiri în cadrul clubului. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Situația financiară a echipei este agravată de faptul că Politehnica Iași nu poate accesa fonduri de la Primăria Iași până la achitarea unor datorii de peste 1,5 milioane de euro acumulate după intrarea în insolvență. Conducerea clubului susține că poartă negocieri cu un investitor interesat să preia echipa, iar o decizie privind viitorul Politehnicii Iași ar urma să fie anunțată până la finalul acestei săptămâni. Continuarea, în Ziarul de Iași

ANAF, între haos informatic și vânătoarea de amenzi: radiografia unei instituții aflate în criză
Eveniment

ANAF, între haos informatic și vânătoarea de amenzi: radiografia unei instituții aflate în criză

Problemele tehnice, acuzațiile de abuz și dificultatea combaterii marii evaziuni au transformat ANAF într-una dintre cele mai contestate instituții ale statului român. Criticile vin constant din partea contribuabililor, a mediului de afaceri, a consultanților fiscali și, în ultimii ani, chiar din interiorul aparatului de stat. Pentru milioane de români, ANAF nu mai înseamnă doar administrație fiscală, ci și anxietate birocratică: frica unei popriri automate, a unui server blocat înainte de termenul-limită sau a unei amenzi disproporționate pentru o eroare tehnică ori administrativă. Digitalizarea care „scârțâie” În ultimii ani, statul român a încercat să răspundă problemelor de colectare și evaziune fiscală printr-o accelerare masivă a digitalizării. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Însă, în loc să simplifice radical relația contribuabilului cu statul, noile sisteme au generat un nou val de nemulțumiri. Pentru mulți antreprenori și contabili, birocrația nu a dispărut, ci s-a mutat în online. În cursul lunii mai au explodat mai multe controverse majore în spațiul public și economic din România, care au pus sub semnul întrebării atât modul în care funcționează aparatul fiscal, cât și fiabilitatea tehnologiei utilizate de ANAF. Una dintre cele mai grave acuzații a venit din partea companiilor de consultanță fiscală, care au semnalat situații în care contestațiile unor contribuabili ar fi fost respinse cu ajutorul unor algoritmi automați de inteligență artificială. Potrivit CC Tax Advisory, sistemul informatic al ANAF ar fi generat decizii de respingere pe baza Inteligenței Artificiale, care invocau articole de lege inexistente și hotărâri judecătorești complet inventate. Comunitatea de business a acuzat instituția că a împins digitalizarea într-o zonă „absurdă și periculoasă”, în care dreptul la apărare al contribuabilului poate fi afectat de erori automate imposibil de verificat rapid. În paralel, Ministerul Finanțelor a recunoscut oficial problemele majore ale infrastructurii digitale ANAF. Contribuabilii reclamă de luni întregi blocaje frecvente, funcționare lentă și căderi repetate ale platformei Spațiul Privat Virtual (SPV). Presiunea publică a forțat autoritățile să anunțe lansarea unui nou portal informatic în semestrul al doilea al anului 2026, recunoscând indirect că infrastructura actuală nu mai poate susține volumul de date generat de sistemele e-Factura și e-TVA. Scandalul e-Factura și presiunea pe contribuabili Implementarea sistemului RO e-Factura a devenit una dintre cele mai controversate reforme fiscale din ultimii ani. Conceput inițial ca instrument pentru combaterea marii evaziuni fiscale, sistemul a provocat tensiuni puternice între Ministerul Finanțelor, ANAF și mediul economic. Una dintre principalele probleme reclamate de firme a fost incapacitatea infrastructurii tehnice de a susține volumul uriaș de date. În apropierea termenelor-limită, serverele ANAF și platforma SPV funcționează extrem de lent sau se blochează complet. În numeroase cazuri, erorile de sistem au dus la încărcarea duplicată sau chiar triplată a facturilor, firmele figurând astfel în evidențele ANAF cu venituri fictive majorate. Companiile au fost nevoite să consume timp și resurse pentru a corecta erori generate chiar de infrastructura statului. În mai 2026, Ministerul Finanțelor a admis public că site-ul ANAF este „instabil” și depășit tehnic, promițând o platformă complet nouă abia spre finalul anului. Criticile s-au concentrat și asupra termenului de transmitere a facturilor în sistem, considerat de multe firme nerealist. Dacă o companie nu reușește să încarce documentele în cele cinci zile prevăzute de lege din cauza unei defecțiuni tehnice sau a căderii serverelor, riscă amenzi care pot ajunge la zeci de mii de lei. În plus, statul a decis că factura clasică, transmisă pe hârtie sau PDF, nu mai are valoare juridică în lipsa încărcării în SPV. Astfel, firmele pot pierde dreptul de deducere a TVA inclusiv din cauza erorilor sau întârzierilor partenerilor comerciali. Raportul Curții de Conturi: erori sistemice și risc de abuz Criticile venite din mediul privat au fost amplificate de concluziile unui raport dur al Curții de Conturi a României, care a evidențiat deficiențe structurale majore în activitatea ANAF. Auditorii au formulat o „opinie cu rezerve” privind evidența veniturilor statului și fișele fiscale ale contribuabililor, semnalând erori informatice și administrative care pot genera decizii arbitrare. Potrivit raportului, ANAF emite frecvent decizii de impunere eronate, instituie popriri pentru datorii deja achitate sau refuză compensări fiscale, obligând firmele să intre în litigii de lungă durată pentru a-și demonstra nevinovăția. Curtea de Conturi a criticat și modul în care sunt realizate controalele fiscale. Auditorii au constatat că ANAF nu folosește criterii matematice și digitale clare pentru a stabili riscul fiscal al unei companii înainte de a trimite controlul. Inspecțiile nu sunt ghidate de softuri inteligente, ci sunt stabilite subiectiv. Acest lucru lasă loc comportamentelor abuzive din teren, unde inspectorii pot „alege” să hărțuiască anumite firme cu controale repetate, în timp ce marile rețele de evaziune rămân neatinse. Pentru că ANAF nu a reușit să recupereze banii de la aceste rețele volatile, instituția a mutat presiunea pe companiile stabile din economie, se mai arată în raport. Inspectorii fiscali primesc ordin să strângă bani cu orice preț, declanșând acea „vânătoare de amenzi” semnalată de sindicate și aplicând sancțiuni disproporționate firmelor oneste pentru greșeli birocratice minore. Sindicaliștii reclamă „vânătoarea de amenzi” Criticile la adresa ANAF au venit și din interiorul instituției. În octombrie 2025, Federația sindicală „Solidaritatea” a acuzat conducerea ANAF că exercită presiuni asupra inspectorilor fiscali pentru aplicarea unor sancțiuni „exemplare”. Potrivit sindicaliștilor, inspectorii ar fi obligați să îndeplinească indicatori de performanță considerați abuzivi, sub amenințarea concedierilor. Președintele Federației „Solidaritatea”, Dorin Modure, a susținut că presiunea pentru colectarea rapidă a banilor la buget riscă să transforme controalele fiscale într-o „vânătoare de amenzi” dictată administrativ și politic. Sindicaliștii au criticat inclusiv intenția de reintroducere a unor indicatori de performanță folosiți și în trecut, care ar încuraja creșterea numărului de sancțiuni aplicate. „Se pune o presiune cum nu am văzut în 25 de ani”, a afirmat Dorin Modure, susținând că inspectorilor li se cere să prioritizeze sancțiunile și colectarea rapidă a sumelor stabilite prin controale. Inspectorii preferă controalele la micii contribuabili O altă controversă majoră a fost generată chiar de declarațiile președintelui ANAF, Adrian Nicușor, care a recunoscut public faptul că inspectorii fiscali ajung să controleze mai frecvent micii contribuabili decât marile companii. În cadrul audierilor din Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, șeful ANAF a explicat că activitatea de control în cazul firmelor mici este „mult mai simplă”, iar salariile inspectorilor sunt identice indiferent de complexitatea dosarelor investigate. „Având aceeași sumă, același salariu, colegii noștri preferă să nu lucreze la mari contribuabili și să meargă către micii contribuabili”, a declarat Adrian Nicușor. Potrivit acestuia, instituția se confruntă cu o distribuție „neadecvată” a personalului și cu un deficit de inspectori specializați pentru zona marilor contribuabili. Declarațiile au alimentat percepția deja existentă în mediul economic potrivit căreia firmele mici sunt controlate și sancționate mai des, în timp ce marile mecanisme de evaziune fiscală rămân dificil de investigat. Ideea radicală: desființarea ANAF Nivelul de neîncredere acumulat în jurul instituției a făcut posibilă apariția unei propuneri radicale: desființarea ANAF. Ideea a fost lansată în septembrie 2025 de economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Economistul a susținut că instituția a devenit „complet nefuncțională” în ceea ce privește colectarea taxelor și că este nevoie de o reconstrucție radicală a administrației fiscale. Propunerea a fost respinsă rapid de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a admis însă că ANAF „a provocat foarte multă dezamăgire” și că instituția suferă de disfuncționalități majore acumulate în timp. În opinia sa, soluția nu este eliminarea instituției, ci reconstrucția și digitalizarea profundă a aparatului fiscal. Între reformă și neîncredere La aproape doi ani de la accelerarea reformelor digitale, ANAF continuă să fie percepută de o parte importantă a contribuabililor ca o instituție rigidă, birocratică și dificil de anticipat. Problemele tehnice, erorile administrative, acuzațiile privind sancțiunile disproporționate și dificultatea combaterii marii evaziuni au alimentat o relație tensionată între stat și contribuabili. Digitalizarea nu a reușit încă să simplifice semnificativ relația cu administrația fiscală. Pentru mulți antreprenori, ea a adăugat un nou strat de obligații tehnice peste o birocrație deja complicată. Iar principala provocare a reformei fiscale pare să fie nu doar modernizarea tehnologică a instituției, ci și reconstruirea încrederii dintre stat și contribuabil.

Leul se prăbușea și în 1926 din aceleași motive ca în 2026: ce spuneau ziarele ieșene acum un secol
Eveniment

Leul se prăbușea și în 1926 din aceleași motive ca în 2026: ce spuneau ziarele ieșene acum un secol

În mai 1926, ziarele ieșene scriau despre prăbușirea leului și explicau că deprecierea monedei românești era cauzată în mare parte de factori psihologici și de lipsa de încredere a piețelor externe. Prăbușirea leului, criza revine după 100 ani Publicațiile vremii arătau că leul pierdea într-o singură săptămână 12% la Zürich, în timp ce investitorii străini evitau să sprijine financiar România din cauza instabilității politice și a lipsei de susținere populară a guvernelor. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer La aproape 100 de ani distanță, analizele economice publicate de Bloomberg descriu aproape aceleași vulnerabilități ale monedei naționale și aceeași neîncredere a piețelor. Deși România a trecut prin monarhie, comunism și tranziția democratică, povestea leului fragil și sensibil la crize pare să se repete aproape identic după un secol. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR
Economie

Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR

Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR, arată datele Băncii Naționale. Leul se depreciază în raportul cu euro și dolarul de ieri. Analiștii apreciază că deprecierea este legată de criza politică din România.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Pe piaţa interbancară, după ora 13, când Banca Naţională a anunţat referinţa, moneda europeană a ajuns la 5,18 lei. Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR „Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor. Cu cât tensiunile sunt mai puternice, iar piaţa percepe că politicile economice vor fi afectate de criza politică care ar putea duce la creșterea deficitului, a inflației, cu atât leul se depreciază mai puternic. O parte din economisiri se reorientează către euro dacă piața percepe modificări generate de tensiunile politice. Dacă această criză se încheie cu bine, atunci piețele își revin și cursul de schimb își va reveni odată cu ele”, a declarat Lucian Croitoru, consilier guvernator BNR. Ceea ce vedem acum este o volatilitate ridicată a preţurilor activelor româneşti în contextul evoluţiilor politice. Am văzut acest lucru la Bursă, la obligaţiunile de stat, iar acum şi la cursul valutar euro/leu. Pentru România este extrem de important să absoarbă banii din PNRR, pentru că sunt prinşi ca venituri în bugetul de stat. Nerealizarea acestui obiectiv va avea impact puternic asupra sustenabilităţii deficitului bugetar. Aşa cum menţionează şi agenţiile de rating, atragerea fondurilor UE este de asemenea esenţială şi pentru păstrarea ratingului de economie recomandată investiţiilor. Deficitul bugetar şi cel de cont curent sunt în continuare nesustenabile şi este în continuare nevoie de reformă în sectorul public. Dacă aceasta este stopată, acest lucru va avea automat impact şi asupra încrederii investitorilor în economia românească", a explicat joi, pentru Agerpres, Adrian Codirlaşu, președintele CFA România. 

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic
Economie

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic. Potrivit Ziarului Financiar, randamentele titlurilor de stat româneşti pe 10 ani au crescut marţi la 7,24%, menţinând trendul ascedent pe care s-au reînscris în urmă cu o săptămână. Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic „Pe 14 aprilie, randamentul coborâse spre 6,7%, după ce atinsese vârfuri de 7,2-7,4% la mijlocul lunii martie (...) În acelaşi timp, datele publicate de BNR marţi arată că titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani erau cotate la un randament de 7,25% pe piaţa secundară, în creştere de la 7,16% cu o zi înainte”, scrie ZF.  Pe de altă parte, președintele CFA România, Adrian Codirlaşu, declara pentru Agerpres: „Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe pieţele financiare, vom vedea că, la deschidere, Bursa a scăzut cu peste 2% (la 12:30 – n.r.), iar randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au crescut, în ultima perioadă, cu aproximativ 50 de puncte de bază. Evoluţiile sunt abia la început şi mai pot apărea ştiri care să mişte preţurile în continuare. Investitorii văd turbulenţe şi şi-au redus o parte din poziţii probabil. Deocamdată impactul asupra pieţei este moderat, însă este negativ”. 

Criza din Strâmtoarea Ormuz și noua disciplină energetică globală: cum răspund statele la șocul petrolier
Internațional

Criza din Strâmtoarea Ormuz și noua disciplină energetică globală: cum răspund statele la șocul petrolier

Blocajele și tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au declanșat una dintre cele mai ample crize energetice din ultimele decenii. Efectele se propagă cu rapiditate din Orientul Mijlociu către economiile dependente de importuri, în special din Asia. Guvernele nu mai încearcă doar să compenseze deficitul, ci încep să reducă deliberat consumul. Măsuri de criză în Pakistan Guvernul din Pakistan a anunțat introducerea unor întreruperi zilnice de curent electric, în orele de vârf, menite să limiteze creșterea tarifelor și să reducă presiunea asupra sistemului energetic național. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Nu este prima decizie de acest tip, autoritățile recurgând deja la restricții pe fondul crizei generate de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Astfel, pe 9 martie, premierul Shehbaz Sharif a anunțat reducerea programului instituțiilor publice la patru zile pe săptămână și închiderea temporară a școlilor și universităților. Impact direct asupra Pakistanului Deși unele transporturi maritime continuă să traverseze regiunea, Pakistanul resimte puternic creșterea prețurilor la energie la nivel global. În acest context, întreruperile programate reprezintă o soluție de compromis: un sacrificiu temporar de confort pentru a evita o criză energetică mai profundă și facturi dificil de suportat pentru populație. Întreruperi zilnice în intervalul de consum maxim Potrivit Ministerului Energiei, alimentarea cu electricitate va fi oprită zilnic pentru aproximativ două ore și un sfert, în intervalul 17:00–01:00, atunci când cererea atinge niveluri ridicate. Măsura va fi aplicată în cea mai mare parte a țării, cu scopul de a gestiona mai eficient consumul și costurile de producție. Motivația oficială: reducerea costurilor și stabilizarea tarifelor Autoritățile susțin că decizia este necesară pentru a reduce dependența de combustibili scumpi, a preveni o creștere bruscă a tarifelor și a stabiliza sistemul energetic într-un context global dificil. În esență, guvernul încearcă să distribuie mai eficient resursele limitate și să protejeze consumatorii de facturi mai mari. Excepții pentru marile orașe din sud Două dintre cele mai importante centre urbane din sud, Karachi și Hyderabad, nu vor fi afectate de aceste întreruperi. Autoritățile explică această excepție prin accesul regiunii la surse de energie mai ieftine, care permit menținerea alimentării fără presiuni suplimentare asupra costurilor. Noua disciplină energetică globală Potrivit lui Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), actuala criză este cea mai gravă amenințare la adresa securității energetice globale din istorie. Drept urmare, reacțiile statelor nu mai sunt punctuale, ci sistemice, mergând de la pene de curent programate până la reorganizarea întregii activități economice. De la penurie la control: cum au devenit restricțiile politică publică Primele state afectate au fost cele cu vulnerabilități structurale, în special din Asia de Sud, unde dependența de importuri energetice este ridicată, iar rezervele interne sunt limitate. Dacă în Pakistan, autoritățile au decis introducerea unor întreruperi zilnice de curent în orele de vârf, o situație mai severă se regăsește în Sri Lanka, unde crizele energetice recurente au fost amplificate de șocul actual. Guvernul din Sri Lanka a redus săptămâna de lucru la patru zile, într-o încercare de a diminua consumul de combustibil și de a evita colapsul sistemului energetic. În Bangladesh, autoritățile au mers și mai departe, introducând un set complex de restricții care afectează atât sectorul public, cât și viața cotidiană. Reducerea programului instituțiilor, limitarea iluminatului și închiderea timpurie a magazinelor sunt completate de pene de curent frecvente și de raționalizarea combustibilului. India, cozi la butelii și restaurante închise În India, unde aproximativ 60% din aprovizionarea cu gaz petrolier lichefiat (GPL) provine din statele din Golf, criza a generat cozi uriașe pentru butelii, iar numeroase restaurante și-au închis porțile sau au eliminat din meniu preparatele care necesită gătire lentă. Hotelurile au avertizat că riscă să își suspende activitatea, în timp ce o mare uzină siderurgică a anunțat posibilitatea opririi operațiunilor, pe fondul presiunii energetice. Asia de Sud-Est: între prevenție și adaptare Dacă statele din Asia de Sud reacționează sub presiunea imediată a penuriei, țările din Asia de Sud-Est încearcă să anticipeze efectele crizei și să le atenueze prin măsuri preventive. În Filipine, guvernul a declarat stare de urgență energetică, adoptând politici de reducere a consumului în sectorul public și încurajând reorganizarea programului de lucru. În același timp, în regiune se conturează o tendință mai largă, pe care World Economic Forum o descrie ca „demand destruction”, adică reducerea deliberată a cererii pentru a stabiliza piețele. Această strategie presupune nu doar măsuri administrative, ci și schimbări de comportament, precum limitarea deplasărilor, extinderea muncii remote sau reducerea activității industriale. Astfel, în state precum Indonezia sau Thailanda, autoritățile analizează soluții care, deși mai puțin vizibile decât penele de curent, au un impact semnificativ asupra economiei, contribuind la scăderea consumului fără a genera tensiuni sociale majore. O criză globală: intervenții, subvenții și compromisuri Deși Asia este epicentrul restricțiilor, efectele crizei din Strâmtoarea Ormuz sunt resimțite la nivel global. Instituții precum FMI, Banca Mondială și Agenția Internațională pentru Energie avertizează că statele trebuie să evite reacțiile protecționiste și să colaboreze pentru stabilizarea piețelor. Potrivit Reuters guvernele au început să adopte politici care includ subvenții pentru populație, controlul prețurilor și reducerea consumului în sectorul public. În paralel, unele economii au recurs la soluții de compromis, precum revenirea la cărbune pentru a compensa lipsa gazului natural, o decizie care ridică semne de întrebare privind obiectivele climatice pe termen lung. Europa: între prudență și vulnerabilitate În Europa, impactul este deocamdată mai degrabă economic decât administrativ, manifestându-se prin creșteri ale prețurilor și presiuni asupra industriei. Cu toate acestea, experiența crizelor energetice recente face ca scenariile de raționalizare să nu mai pară improbabile. Deși nu au fost introduse restricții generalizate de consum, dezbaterea privind reducerea cererii și eficiența energetică devine tot mai prezentă în discursul public, iar unele state analizează măsuri preventive pentru a evita situațiile extreme întâlnite în Asia. Dependența ca vulnerabilitate Criza din Strâmtoarea Ormuz nu este doar un episod conjunctural, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea sistemului energetic global. Faptul că blocarea unei singure rute poate declanșa restricții de consum în mai multe state arată cât de interconectată și vulnerabilă este economia mondială. Pe termen lung, această criză ar putea accelera tranziția către surse alternative de energie și ar putea schimba comportamentul consumatorilor. Însă, pe termen scurt, realitatea este mai dură: lumea începe să învețe, uneori forțat, că energia nu este inepuizabilă, iar prețul dependenței poate fi resimțit în fiecare zi, inclusiv printr-o simplă întrerupere de curent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră