Preda susține că CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu
Profesorul universitar Cristian Preda, fost consilier prezidențial și europarlamentar, susține că CEDO nu va admite plângerea lui Călin Georgescu: „Dreptul la alegeri libere prevăzut în protocolul nr. 1 la Convenția CEDO se referă exclusiv la scrutine legislative”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Într-o postare pe Facebook, Preda arată că „dacă s-ar stabili că funcțiile șefului statului respectiv includ inițiativa legislativă și competența de a adopta legi sau includ prerogative extinse de control la adoptarea legilor sau competența de a cenzura principalele organe legislative, s-ar putea argumenta că șeful statului reprezintă un «corp legislativ»”, însă acest lucru nu s-a petrecut până acum. Preda susține că CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu „Călin Georgescu a contestat la CEDO decizia CCR de anulare a alegerilor, susținând că i-a fost încălcat «dreptul la alegeri libere». Numai că dreptul la alegeri libere prevăzut în protocolul nr. 1 la Convenția CEDO se referă exclusiv la scrutine legislative. Jurisprudența CEDO a stabilit în mod explicit că exercitarea acestui drept în alegerile prezidențiale e luată în seamă doar dacă șeful statului are inițiativă legislativă sau prerogative extinse în adoptarea legilor: nu e cazul cu președintele României, care nu poate iniția legi și al cărui veto e limitat la o primă versiune a legii. Așa că Georgescu face doar tărăboi. În lectura mea, CEDO nu va admite plângerea sa”, a scris Preda. Președintele nu este „corp legislativ” Ulterior, într-un comentariu la propria postare, el a explicat: „Copiez aici un fragment din ghidul CEDO referitor la articolul 3 din Protocolul nr. 1: «6. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Curtea a considerat că prerogativele șefului statului nu ar putea, ca atare, să conducă la a considera această funcție un „corp legislativ” în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1. Totuși, nu exclude posibilitatea aplicării art. 3 din Protocolul nr. 1 în privința alegerilor prezidențiale. Dacă s-ar stabili că funcțiile șefului statului respectiv includ inițiativa legislativă și competența de a adopta legi sau includ prerogative extinse de control la adoptarea legilor sau competența de a cenzura principalele organe legislative, s-ar putea argumenta că șeful statului reprezintă un „corp legislativ” în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1 [Boškoski împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (dec.), 2004; Brito Da Silva Guerra și Sousa Magno împotriva Portugaliei (dec.), 2008]. Însă această posibilitate nu a fost utilizată până acum și nu a fost nici măcar menționată în cauze ulterioare [Paksas împotriva Lituaniei (MC), 2011; Anchugov și Gladkov împotriva Rusiei, 2013, pct. 55-56]»”.
