sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: crimeea

57 articole
Mediu

Stare de urgență ecologică în Crimeea

Stare de urgență ecologică în Crimeea. Rusia a instituit starea de urgență regională în Crimeea, peninsula ucraineană anexată în 2014, după ce curățarea țărmurilor Mării Negre continuă în urma unei deversări masive de păcură. Incidentul a fost cauzat de naufragiul a două petroliere în strâmtoarea Kerci luna trecută. Stare de urgență ecologică în Crimeea Guvernatorul instalat de Rusia în Sevastopol, Mihail Razvojaev, a declarat starea de urgență pentru a accelera intervențiile necesare, inclusiv evacuarea cetățenilor în cazuri extreme. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această măsură oferă autorităților locale mai multă flexibilitate în luarea deciziilor. Ministerul rus pentru Situații de Urgență a raportat că echipele de intervenție și voluntarii au evacuat până acum peste 86.000 de tone de nisip și sol contaminat. Mobilizarea implică peste 10.000 de persoane care curăță manual păcura vâscoasă și mirositoare de pe plajele afectate. Naufragiul petrolierelor Cele două nave petroliere, ambele construite acum mai bine de 50 de ani, au naufragiat pe 15 decembrie în timpul unei furtuni puternice. Volgoneft-212 s-a rupt în două și s-a scufundat, în timp ce Volgoneft-239 a eșuat pe țărm. Împreună, transportau aproximativ 9.000 de tone de păcură. Fauna marină, grav afectată Deversarea a avut un impact devastator asupra mediului, ONG-urile de mediu raportând numeroși delfini și pescăruși morți. Autoritățile estimează că între 2.400 și 3.000 de tone de păcură grea M100 s-au scurs, această substanță fiind dificil de gestionat deoarece se solidifică la temperaturi sub 25°C și se scufundă în apă. Operațiuni de curățare Intervențiile continuă atât pe plajele din Anapa, o stațiune populară, cât și în alte zone afectate. Ministerul rus al Transporturilor a revizuit estimările inițiale, stabilind cantitatea de păcură deversată la 2.400 de tone. În urma incidentului, un membru al echipajului a murit, iar 26 au fost salvați. Riscurile flotei învechite Criza ecologică din Crimeea scoate în evidență riscurile asociate navelor vechi și vulnerabile. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze dezastrul, impactul asupra mediului și viețuitoarelor marine rămâne o problemă majoră. Mobilizarea masivă a resurselor continuă, dar situația subliniază necesitatea unor măsuri preventive stricte în transportul maritim.

Stare de urgență ecologică în Crimeea (sursa: crimea.kp.ru)
Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului. Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei "Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult 'durerea' populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. Deportarea tătarilor În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai. Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

Încă o breșă majoră de securitate în Germania Foto: Bundeswehr
Eveniment

Încă o breșă majoră de securitate în Germania

Încă o breșă majoră de securitate în Germania: o propagandistă rusă, Margarita Simonian, publică înregistrarea unei discuții între înalți ofițeri germani care plănuiesc să lovească Crimeea. Anul trecut a început procesul unui colonel din serviciul de informații externe a Germaniei, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, care a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Citește și: Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa – The Telegraph Încă o breșă majoră de securitate în Germania Redactorul-şef al canalului de stat rus RT, Margarita Simonian, a publicat un fişier cu o durată de mai bine de jumătate de oră, conținând o discuţie între militari germani despre lovituri vizând Crimeea. În această conversaţie, ascultată de AFP dar care nu este datată, participanţii la ceea ce pare a fi o videoconferinţă discută în special despre ipoteza livrării Kievului de către Germania a rachetelor cu rază lungă de acţiune Taurus de producţie germană, care ar fi necesare pentru a permite forţelor ucrainene să le utilizeze şi eventualul impact al acestora. Experţi întrebaţi de săptămânalul german Der Spiegel au considerat că fişierul este autentic. Participanţii menţionează în special ipoteza unor lovituri vizând Podul Crimeei ce leagă Peninsula Kerci, în Crimeea, la vest, şi teritoriul Rusiei. În înregistrare, participanţii discută şi detalii privind livrările de rachete cu rază lungă de acţiune Scalp de către Franţa şi Marea Britanie către Ucraina. RT a scris că oficialii germani au vorbit, de asemenea, despre modul în care ar putea nega implicarea directă într-un atac împotriva unor ținte rusești, o acțiune despre care Kremlinul a spus că ar depăși o "linie roșie" și ar duce la o escaladare a conflictului. Unul dintre presupusele „trucuri" pe care RT a spus că oficialii le-au sugerat a fost acela de a se îmbrăca în haine civile și de a vorbi cu accent american în timpul unui potențial atac. Potrivit Spiegel, discuţia dintre ofiţerii germani a avut loc într-o videoconferinţă pe platforma publică WebEx şi nu într-o reţea secretă internă a armatei, ceea ce ridică întrebări cu privire la normele de securitate internă în Bundeswehr.

Moscova confirmă atacul ucrainean asupra Feodosiei (sursa: Agerpres)
Internațional

Moscova confirmă atacul ucrainean asupra Feodosiei

Moscova confirmă atacul ucrainean asupra Feodosiei. Ministerul rus al Apărării a confirmat avarierea uneia dintre navele sale de război în urma unui atac ucrainean care a vizat un port în Peninsula Crimeea de la Marea Neagră ocupată de Rusia. Moscova confirmă atacul ucrainean asupra Feodosiei Nava mare de debarcare Novocerkassk, care face parte din Flota rusă a Mării Negre, a fost lovită în atacuri aeriene ucrainene, a declarat ministerul citat marţi de agenţia de presă de stat rusă TASS. Citește și: „Ferma Dacilor” a interlopului Cornel Dinicu, fără autorizație ISU, contract cu sindicatul polițiștilor SNPPC. Ce relație are patronul cu Horia Constantinescu, șeful ANPC Amploarea avariei suferite de navă în oraşul-port Feodosia era iniţial neclară. Potrivit guvernatorului Crimeei numit de Rusia, o persoană a fost ucisă şi alte două, rănite în atac. Citește și: VIDEO O navă militară rusească a fost distrusă de forțele ucrainene luni noapte în baza navală Feodosia din Crimeea. Ar fi transportat drone Shahed Anterior, forţele aeriene ucrainene au declarat că au distrus nava de război folosind rachete de croazieră. Potrivit Moscovei, apărarea aeriană rusă a distrus două avioane de luptă ucrainene care au atacat Novocerkassk. Cele două avioane Suhoi Su-24 care ar fi fost doborâte aparţineau escadrilei tactice a forţelor aeriene ucrainene şi au tras rachete ghidate, a declarat ministerul de la Moscova. Ucraina a raportat anterior desfăşurarea forţelor tactice, dar nu au existat informaţii din partea Kievului despre posibila distrugere a avioanelor de luptă.

Navă militară rusească, distrusă în Crimeea (sursa: Twitter/loogunda)
Internațional

Navă militară rusească, distrusă în Crimeea

Navă militară rusească, distrusă în Crimeea. Forţele aeriene ucrainene au anunţat marţi că au distrus o navă a flotei ruse în Marea Neagră suspectată că transporta drone iraniene folosite de Moscova în conflictul cu Kievul. Navă militară rusească, distrusă în Crimeea "Marea navă de debarcare Novocerkassk" a fost "distrusă" de piloţii forţelor aeriene, au anunţat acestea pe mesageria Telegram. Citește și: FOTO Ciolacu, campanie la Patriarhie, în prima zi de Crăciun: a stat la loc de onoare în biserică, alături de Patriarh. Ziarul Patriarhiei, Lumina, distribuie un fotoreportaj cu premierul "Oamenii spun că transporta Shahed", drone explozive iraniene, folosite masiv de Rusia împotriva Ucrainei, a adăugat sursa. Armata nu a precizat locaţia loviturii, dar comandantul forţelor aeriene, Mîkola Oleşciuk, a transmis o înregistrare video care arată o explozie urmată de flăcări la baza navală rusă Feodosia, situată la Marea Neagră în Peninsula Crimeea ocupată. Aksionov a confirmat atacul la Feodosia Şeful "Republicii Crimeea", Serghei Aksionov, a confirmat că a avut loc un atac la Feodosia. "Un atac inamic a fost efectuat în sectorul Feodosia. Sectorul portului este izolat", a declarat responsabilul rus pe Telegram, asigurând că "detonaţia s-a încheiat" şi că "focul este ţinut sub control". Aksionov nu a precizat natura pagubelor, dar a subliniat că "locuitorii mai multor case" urmau să fie "evacuaţi". Ucraina efectuează frecvent lovituri în Crimeea, vizând în special dispozitivul militar rus. În aprilie 2022, a trimis la fund crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră.

Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea Foto: Twitter
Internațional

Militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea

The Times relatează, în ediția de azi, cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația. Publicația britanică arată că ucrainenii au fost instruiți de trupele speciale britanice, dar chiar și acestea au fost mefiente că un atac pe jet ski-uri, la aproape 200 de kilometri distanță, va reuși. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Însă, potrivit The Times, toți militarii s-au întors acasă, deși, după atac, au fost căutați ore întregi de aviația rusă. Atacul, relatat abia acum, a avut loc pe 24 august, ziua independenței Ucrainei. Foto: Twitter Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea „Zece jet ski-uri se strecurau spre coastă în întuneric, motoarele lor abia se auzeau peste zgomotul valurilor. Fiecare dintre ele transporta câte doi oameni-broască ucraineni, invizibili pe cerul nopții. Rușii nu i-au văzut niciodată venind. Strecurându-se pe țărm în Crimeea, soldații și-au pregătit puștile, explozibilii și armele antitanc. Parcurseseră deja 125 de mile pe mare de la cel mai apropiat teritoriu controlat de ucraineni și trebuiau să se întoarcă încă 140 de mile în viteză. Ei au fost primele trupe ucrainene care au pus piciorul în peninsula Crimeea în aproape un deceniu. Cu două săptămâni înainte, planificatorii număraseră și cântăriseră fiecare gram de echipament, reducând încărcătura ori de câte ori era posibil (…) Douăzeci de oameni trebuiau să traverseze Marea Neagră fără a fi detectați, să se infiltreze într-o bază militară rusă, să lupte cu inamicul, apoi să facă o lungă călătorie de întoarcere, posibil urmăriți de avioane și de flota președintelui Putin din Marea Neagră. În timp ce Levan și oamenii săi se îndreptau spre interior, spre baza rusă, în liniște pentru a evita contactul cu inamicul, focuri de mitralieră grea au răsunat în noapte (...) Cinci nave de sprijin ucrainene se deplasau de-a lungul coastei, atacând pozițiile rusești cu gloanțe și rachete pentru a atrage atenția asupra lor”, relatează The Times. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Urmăriți de marina rusă Bătălia de pe coasta Crimeei a durat zeci de minute, până când, folosind armament antitanc, ucrainenii au reușit să distrugă o stație rusească de bruiaj, care făcea inoperabil GPS-ul marinei ucrainene. Însă, la plecare, au început să fie urmăriți de avioane și nave rapide rusești. "I really wanted to live": the story of a special forces officer of the Defense Intelligence of Ukraine who fell out of a boat and swam for 14 hours in the open sea. In mid-August, a fighter with the call sign "Konan" from the Artan battalion of the Defense Intelligence of… pic.twitter.com/Nw7l3E0Djn— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) September 28, 2023 „În timp ce rușii pregăteau interceptarea, au dat peste nava de evacuare a ucrainenilor. Și-au schimbat obiectivul, vizând-o pe aceasta și ignorând jet ski-urile care se întorceau în largul mării. Nava de evacuare ucraineană, forțată să fugă, i-a lăsat pe militarii de pe jet ski-uri să-și croiască singuri drumul spre casă”, mai arată publicația britanică. Alte nave ucrainene de sprijin au început să tragă asupra avioanelor de căutare, pentru a permite trupelor de comando să se retragă. Foto: Twitter Ore întregi, aviația militară rusă s-a învârtit deasupra celor de pe jet ski-uri, dar, la final, întreaga echipă a ajuns acasă. La o oră după întoarcere, o furtună violentă a izbucnit în Marea Neagră.

Când vom putea ști că a început cu adevărat ofensiva Ucrainei Foto: Twitter
Eveniment

Când ști că a început cu adevărat ofensiva Ucrainei

Fostul șef al trupelor americane în Europa, generalul Ben Hodges, arată când vom putea ști că a început cu adevărat ofensiva Ucrainei: când vom vedea 500-750 de blindate atacând pe un front îngust. Când vom putea ști că a început cu adevărat ofensiva Ucrainei „Când vom vedea formațiuni mari, blindate, alăturându-se asaltului, atunci cred că vom ști că atacul principal a început cu adevărat. Până în prezent, nu cred că am asistat la această concentrare de câteva sute de tancuri și vehicule de luptă de infanterie (IFV) în atac. Un batalion ucrainean de tancuri are în mod normal 31 de tancuri. Un batalion blindat de infanterie ar avea cam același număr. Adăugați vehiculele blindate care transportă geniști, apărare aeriană, logistică și așa mai departe. O brigadă blindată ar avea probabil trei batalioane de tancuri și unul sau două batalioane de infanterie mecanizată. În total, așadar, o brigadă blindată va avea peste 250 de vehicule blindate de diferite tipuri. Estimez că ucrainenii au alcătuit între șapte și 12 brigăzi blindate. Este posibil ca unele să aibă doar echipamente ucrainene sau rusești capturate, iar altele vor avea un amestec de echipamente furnizate de Occident. Când vom vedea două sau trei dintre aceste brigăzi (aproximativ 500-750 de vehicule blindate) concentrate pe un front îngust, atunci se va putea spune că atacul principal a început probabil și unde are loc. Dar chiar și atunci, fiți atenți. Statul Major ucrainean va dori să-i țină pe ruși la ghicit cu privire la locația atacului principal cât mai mult timp posibil și nu va fi prea deranjat (și probabil va fi binevenit) ca Twitter să greșească”, a scris Hodges pe site-ul CEPA, un think tank specializat în problemele Europei de Est. Ucrainenii le-au arătat rușilor Leopardul „Până în prezent, se pare că ucrainenii continuă să sondeze, să preseze, să caute vulnerabilități pe care să le exploateze, consolidând succesul tactic local acolo unde îl găsesc sau îl creează. Acesta este unul dintre beneficiile adoptării de către ei a unui sistem de comandă și control tactic de tip occidental, în care liderii de nivel inferior pot lua decizii pe cont propriu. Iar unele dintre lucrurile pe care le vedem sunt menite, probabil, să îi deruteze pe ruși în ceea ce privește locul unde va fi lansat în cele din urmă atacul principal. A arăta un Leopard pe câmpul de luptă într-un stadiu atât de timpuriu a fost probabil, după părerea mea, menit să atragă multă atenție asupra acelei zone, poate ca o momeală. Nu pot ști asta, dar este ceva ce aș fi făcut și eu, având în vedere toată atenția acordată în mass-media acestor tancuri excelente”, scrie generalul american. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale Ucraina poate elibera Crimeea, dar... Hodges este optimist și apreciază că Ucraina poate elibera Crimeea dacă Vestul îi va pune la dispoziție rachete cu rază lungă de acțiune. Sistemul rusesc de apărare Foto: Twitter/ AFP „Dacă Occidentul furnizează tot ceea ce au nevoie Forțele Armate Ucrainene (FAU), în special arme de precizie cu rază lungă de acțiune, atunci anticipez în continuare că Ucraina poate elibera Crimeea, terenul decisiv al acestui război, până la sfârșitul acestei veri, adică până la sfârșitul lunii august. Acesta este unul dintre obiectivele ofensivei, cred eu. În acel moment, armele de precizie cu rază lungă de acțiune ale UAF ar putea ajunge la Sevastopol, Saky, Dzankoy și la alte ținte cheie din Crimeea, iar acest lucru le-ar permite să facă peninsula de nesuportat pentru forțele rusești. De aceea, livrarea de către Marea Britanie a rachetelor de croazieră lansate din aer Storm Shadow, cu o rază de acțiune de peste 155 de mile, a fost o contribuție atât de importantă. Sper ca administrația Biden să cedeze în sfârșit și să ofere Ucrainei rachete balistice ATACMS cu rază scurtă de acțiune (până la 300 km sau 186 mile) sol-sol. Acest lucru ar marca o contribuție decisivă la ceea ce pot realiza forțele ucrainene pe teren, dând un impuls enorm ofensivei”, a arătat generalul american. Approximate range for GMLRS launched from HIMARS vic Kherson is the blue circle. I imagine this will start soon, and will degrade/fix Russian defenses and LOC's north of Crimea. This also shows clearly why ATACMS would have immediate positive effect vs Russian bases in Crimea. pic.twitter.com/VNv3SmTKpj— Ben Hodges (@general_ben) November 12, 2022 El a mai spus că, deși fortificațiile din liniile defensive rusești par impresionante, ele depind de dorința soldaților ruși de a le apăra, așa că nu este impresionat. Generalul Ben Hodges Foto: Twitter

Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea

Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea. Kievul a lansat peste zece drone în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică asupra Peninsulei Crimeea, inclusiv trei drone asupra portului Sevastopol, a declarat duminică dimineaţă guvernatorul instalat de Moscova în acest oraş, Mihail Razvojaiev. Ucraina pregătește contraofensiva, atacuri în Crimeea Razvojaiev a adăugat că sistemele de apărare antiaeriană au respins toate atacurile asupra portului Sevastopol. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Niciun obiect (în Sevastopol) nu a fost afectat", a mai spus oficialul prorus pe canalul său Telegram. Potrivit Reuters, nu există detalii imediate privind pagube produse de raiduri în alte zone din Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia de la Ucraina în 2014. Baza, un canal Telegram cu legături cu agenţiile forţelor de ordine ale Rusiei, a relatat duminică devreme că, potrivit informaţiilor preliminare pe care le deţine, nu s-au înregistrat victime în ceea ce Baza a numit o serie de atacuri asupra Crimeei. Potrivit monitorizărilor ucrainene ale canalelor Telegram, explozii s-au înregistrat în Sevastopol şi Saki - unde Rusia are o bază aeriană -, precum şi în alte câteva locuri, informaţie pe care Reuters anunţă că nu a reuşit să o verifice din alte surse. Citește și: VIDEO Prigojin (Wagner): Contraofensiva ucraineană ar putea deveni o tragedie pentru Rusia Loviturile asupra unor obiective ruse s-au intensificat în ultimele două săptămâni, îndeosebi în Crimeea. Fără a-şi confirma rolul în aceste atacuri, Ucraina afirmă că distrugerea infrastructurii reprezintă o pregătire pentru planificata sa ofensivă terestră.

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a estimat, într-un interviu acordat presei scandinave, că armata sa este pregătită să lanseze mult aşteptata contraofensivă pentru a încerca recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia, deşi încă nu dispune de suficient armament occidental pentru a garanta succesul acestei operaţiuni, dar crede că ea totuşi va reuşi, mizând şi pe slăbirea armatei ruse după mai mult de un an de război. Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene "Cred că va fi un succes. Ne putem elibera teritoriul. Contraofensiva este foarte importantă. Avem nevoie de o victorie. Cred în soldaţii noştri", a rezumat Zelenski. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fără a oferi o dată de începere a contraofensivei - unii comentatori cred că ar putea fi lansată aproximativ la jumătatea lunii mai -, preşedintele ucrainean a subliniat că operaţiunea va include eliberarea peninsulei Crimeea, obiectiv pe care el îl consideră realizabil având în vedere că, de când a început războiul în februarie anul trecut, "Rusia a fost slăbită mult" pe plan militar. El a confirmat astfel opiniile unor analişti, care prevăd că armata ucraineană ar urma să lanseze contraofensiva în sud-est, dinspre provincia Zaporojie în direcţia Mării Azov, pentru a încerca străpungerea legăturii terestre a Rusiei cu Crimeea şi cu teritoriul ocupat în sudul Ucrainei. F-16 și vremea nu contează Totuşi, Zelenski a recunoscut că succesul unei asemenea operaţiuni depinde direct de livrările de armament occidental. "Dorim să salvăm cât mai multe vieţi (ale soldaţilor) putem, aşadar numărul armelor contează (...) Dar nu va exista nicio ezitare. O vom face. Riscul este să nu avem suficiente blindate, de exemplu, caz în care ştim că vor fi mai multe pierderi" în rândul trupelor ucrainene, a admis el. Ucraina ar fi dispusă să mai aştepte livrări suplimentare de armament occidental, însă termenele nu sunt întotdeauna respectate, aşa că armata ucraineană va trebui să lanseze contraofensiva cu ce are ea în dotare, a sugerat preşedintele ucrainean. El a confirmat că Ucraina nu va aştepta nici eventuala livrare a unor avioane de luptă occidentale, cum ar fi F-16, dat fiind că instruirea piloţilor pentru a le folosi necesită timp. Zelenski s-a referit şi la aspectul ce ţine de vreme, foarte important în condiţiile de teren ale Ucrainei. "Nu vom aştepta nici vremea", a spus el, aluzie la recentele ploi abundente care au făcut ca terenul să fie în continuare moale, ceea ce îngreunează deplasarea vehiculelor militare. Rușii, tir concentrat pe obiective militare Preşedintele ucrainean a recunoscut de asemenea o schimbare de tactică a armatei ruse, care acum în raidurile sale cu rachete şi drone efectuate adânc în interiorul Ucrainei nu mai ţinteşte infrastructuri energetice, ci infrastructuri militare, aşa cum arată raidul din noaptea de joi spre vineri, deşi oficialii ucraineni îl prezintă ca pe un atac asupra populaţiei civile, întrucât s-a soldat cu moartea a 26 de civili ucraineni, dintre care 23 în oraşul Uman, unde o rachetă a căzut peste un bloc de locuinţe. Ministerul rus al Apărării a precizat că acest bombardament a avut ca ţintă unităţile de rezervă ale armatei ucrainene, pentru a le împiedica deplasarea spre linia frontului. Moscova a negat mereu acuzaţiile Kievului că ar lovi deliberat zone locuite, dar fragmente din rachetele sale doborâte de antiaeriana ucraineană cad peste astfel de zone şi prin urmare produc victime în rândul populaţiei civile. "Am intrat într-o altă etapă a confruntării (...), ei (ruşii) ţintesc liniile de apărare. Va fi dificil pentru noi", a mărturisit Zelenski, precizând că obiectivul armatei ucrainene este acum "să preia iniţiativa în acest război". "Cu Putin nu se poate discuta. Este un terorist" În final, el a respins categoric orice negociere cu Rusia. "În ziua de azi, cu această persoană, preşedintele (rus Vladimir) Putin, nu se poate discuta. Pentru noi toţi el este un terorist", a concluzionat preşedintele ucrainean. Conform documentelor clasificate ale Pentagonului scurse online luna aceasta, trupele ucrainene se află în criză de muniţii, astfel că îşi raţionalizează obuzele, echipamentele militare occidentale sosesc lent, militarii ucraineni sunt încă insuficient instruiţi în folosirea lor, efectivele militare sunt de asemenea insuficiente şi obosite, în timp ce armata ucraineană caută noi recruţi apelând inclusiv la distribuirea de ordine de încorporare bărbaţilor pe stradă, dar comandanţii ucraineni se plâng că noii recruţi trimişi pe front sunt slab instruiţi. Citește și: Navă rusească specializată în operațiuni submarine, reperată lângă gazoductul Nord Stream cu câteva zile înainte de exploziile care l-au scos din uz Totuşi, conform aceloraşi documente, armata ucraineană a reuşit să formeze 12 brigăzi bine instruite, care nu sunt angrenate în luptele aflate în desfăşurare şi sunt menţinute în rezervă pentru contraofensivă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat săptămâna aceasta că aliaţii şi partenerii Ucrainei au furnizat acestei ţări 230 de tancuri şi 1.550 de vehicule blindate, el apreciind că "ucrainenii dispun astfel de capacităţile de care au nevoie pentru a recuceri mai multe teritorii".

China ignoră total discuțiile cu Macron (sursa: Twitter/LCI)
Internațional

China ignoră total discuțiile cu Macron

China ignoră total discuțiile cu Macron: președintele francez a fost la Beijing pentru a susține cauza Ucrainei, dar urmarea a fost alta decât cea dorită. Franţa şi-a exprimat sâmbătă seară "consternarea" după declaraţiile ambasadorului chinez în Franţa, care a negat suveranitatea ţărilor rezultate din Uniunea Sovietică şi a pus sub semnul întrebării apartenenţa Peninsulei Crimeea la Ucraina. China ignoră total discuțiile cu Macron Întrebat vineri seară la postul francez de informaţii LCI, Lu Shaye a estimat ca ţările fostei URSS "nu au statut efectiv în dreptul internaţional, deoarece nu există un acord internaţional pentru a concretiza statutul lor de ţară suverană". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Legat de Peninsula Crimeea, un teritoriu ucrainean pe care Rusia l-a ocupat din 2014, el a spus: "Depinde de modul în care percepem această problemă. Există istoria. Crimeea a fost la început la Rusia. Hruşciov a fost cel care a oferit Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice". Diplomatul chinez a îndemnat să se renunţe la disputele cu privire la problema frontierei post-sovietice. "În prezent, cel mai urgent lucru este să oprim, să ajungem la încetarea focului" între Rusia şi Ucraina, a spus el. Ministerul francez de Externe a indicat într-un comunicat că a "luat cunoştinţă cu consternare" despre aceste remarci, cerând Chinei "să spună (dacă acestea) reflectă poziţia sa, ceea ce sperăm să nu fie cazul". Franța insistă cu argumente raționale Ucraina a fost recunoscută internaţional "în interiorul frontierelor incluzând Crimeea în 1991 de către întreaga comunitate internaţională, inclusiv China, la căderea URSS, ca nou stat membru al Naţiunilor Unite", a insistat Parisul, amintind că anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 este "ilegală conform dreptului internaţional". Dacă Beijingul susţine oficial că este neutru, preşedintele chinez Xi Jinping nu a condamnat niciodată invazia rusă şi nici măcar nu a vorbit la telefon, până în prezent, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În schimb, el a vizitat recent Moscova pentru a-şi reafirma parteneriatul cu preşedintele rus Vladimir Putin, arătând mai repede ca un front anti-occidental. Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să "readucă Rusia la raţiune" faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei. Cei doi şefi de stat au dat publicităţii o declaraţie comună în care s-au angajat să "susţină orice efort în favoarea restabilirii păcii în Ucraina".

Ucraina atacă Crimeea, Rusia folosește nucleare (sursa: TASS)
Internațional

Ucraina atacă Crimeea, Rusia folosește nucleare

Ucraina atacă Crimeea, Rusia folosește nucleare. Încercările Ucrainei de a recupera peninsula Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014, ar putea conduce la folosirea armelor nucleare de către armata rusă, a avertizat vineri vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev. Ucraina atacă Crimeea, Rusia folosește nucleare "Dacă vorbim despre ofensive serioase legate de încercarea de a recupera prin forţă Crimeea, este deplin evident că acesta va fi considerat un motiv pentru folosirea oricărui mijloc, inclusiv cele prevăzute în doctrina de descurajare nucleară", a spus Medvedev într-un interviu acordat unor agenţii de presă ruse, printre care şi TASS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a precizat că doctrina Rusiei pentru descurajare nucleară prevede posibilitatea recurgerii la armele nucleare dacă existenţa statului rus în sine este ameninţată. Or, încercarea de a smulge o parte a statului rus este un atac la adresa existenţei sale, a explicat Medvedev, referind-se la Crimeea anexată de Rusia. "Prin urmare, puteţi trage concluziile: există fundamentele evidente pentru folosirea oricărei arme. Absolut oricare", a ameninţat fostul preşedinte rus. "Sper că noştri de peste Ocean sunt conştienţi de asta", a completat el. Medvedev: Ucraina, o țară ruinată Totuşi, Medvedev crede că declaraţiile oficialilor ucraineni despre recuperarea Crimeei sunt mai degrabă propagandă. "Tot felul de declaraţii despre recuperarea Crimeei sau altceva... Vedeţi, asta este propagandă şi aşa trebuie tratată. Ea există mereu în timp de război", a observat responsabilul rus. "Aceasta în primul rând pentru că situaţia economică prin care trec ei, spre deosebire de noi, este oribilă", consideră Medvedev, adăugând că la ora actuală Kievul supravieţuieşte economic doar datorită finanţărilor externe. "Ucraina nu este doar o ţară ruinată, este o ţară întreţinută complet din exterior, un stat falit", a apreciat el. Cât despre posibilitatea ca Ucraina să adere curând la UE, în opinia fostului preşedinte rus aceasta este "o minciună absolută". "Agenda lui Biden" El mai crede că preşedintele democrat al SUA, Joe Biden, se grăbeşte să intensifice ajutorul militar pentru Ucraina întrucât agenda sa ar pierde elan atât în SUA, cât şi în Occident în general. Citește și: Soarta peninsulei Crimeea, marea necunoscută a războiului din Ucraina: secretarul de stat american Blinken, evaziv pe subiect, spune că „e o decizie pe care trebuia să o ia Ucraina” "Biden şi apropiaţii lui fac tot ce pot pentru a intensifica acest ajutor cât mai repede posibil. Dar republicanii nu le vor permite. Este adevărat, ei îşi mai agită pumnii în faţa noastră. Unii republicani nebuni cer să fie doborâte avioane (ruseşti), dar asta nu înlătură ideea principală: conflictul în Ucraina este agenda democraţilor, şi nu doar a democraţilor, ci a lui Joe Biden personal. El s-a aruncat adânc în această afacere încă de când era vicepreşedinte. Şi-a adus în Ucraina fiul (Hunter Biden - n. r.), care a început să facă avere acolo doar pentru că era fiul lui Biden. Pentru el asta este o rană nevindecată şi care nu se va vindeca niciodată", a remarcat Dmitri Medvedev, citat de agenţia TASS.

Soarte peninsulei Crimeea, necunoscuta războiului ucrainean (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Soarte peninsulei Crimeea, necunoscuta războiului

Soarte peninsulei Crimeea, necunoscuta războiului ucrainean. Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken nu a exclus joi eventuale negocieri asupra graniţelor Ucrainei, reiterând în acelaşi timp că va fi la latitudinea ucrainenilor să decidă în această privinţă. Lupte pe teren sau alte mijloace Vorbind în faţa unei comisii a Congresului american, el a reafirmat că orice eventuală pace cu Rusia trebuie să fie "justă şi durabilă", adică una care să respecte independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, dar "cum este definită exact pe teren, ne aşteptăm de la ucraineni sa ne spună". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a părut astfel să susţină faptul că ucrainenii ar avea dificultăţi în recuperarea tuturor teritoriilor anexate de Rusia, în special a Peninsulei Crimeei. "Cred că vor exista teritorii în Ucraina pentru care ucrainenii vor fi hotărâţi să lupte pe teren şi poate teritorii pe care vor decid că trebuie să încerce să le recupereze prin alte mijloace", a afirmat el. Antony Blinken a fost chestionat în mod special de alesul republican Chris Stewart, care a dorit să afle dacă Statele Unite susţin voinţa preşedintelui Volodimir Zelenski de a recupera Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Soarte peninsulei Crimeea, necunoscuta războiului ucrainean Şeful diplomaţiei americane, care consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru o negociere, a insistat că "sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul şi cum se traduce acest lucru în termeni de suveranitate, integritate teritorială şi independenţă a ţării". "Ceea ce nu dorim, în interesul tuturor, este ca acest lucru să se rezolve într-un loc şi într-un timp care să îi invite pe ruşi să se repoziţioneze, să se reînarmeze şi să atace din nou", a spus el. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Statele Unite şi partenerii săi occidentali nu recunosc anexarea Peninsulei Crimeei sau teritoriile anexate de forţele ruse în estul Ucrainei, unde au loc lupte aprige. Coaliţia condusă de Statele Unite, care oferă cel mai mare ajutor militar Ucrainei, susţine că este pregătită să apere Ucraina cât va fi necesar până la retragerea forţelor ruse, dar rămâne cel mai adesea evazivă în cazul Crimeei.

Putin lejer, vizită neanunțată în Crimeea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin lejer, vizită neanunțată în Crimeea

Putin lejer, vizită neanunțată în Crimeea. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat sâmbătă în Crimeea, într-o vizită care marchează împlinirea a nouă ani de la anexarea peninsulei ucrainene, potrivit Kremlinului. Putin lejer, vizită neanunțată în Crimeea În vizita sa neanunţată la Sevastopol, Putin a participat la inaugurarea unei şcoli de arte, în compania guvernatorului local, Mihail Razvojaiev, potrivit imaginilor difuzate de canalul de televiziune Rossia 1, care a prezentat o scurtă filmare în care şeful statului, în ţinută casual, merge alături de un grup de oficiali. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Preşedintele nostru Vladimir Vladimirovici Putin ştie să facă surprize. În sensul bun al cuvântului", a scris guvernatorul pe Telegram. Potrivit acestuia, în oraşul-port urma să fie inaugurată o şcoală de arte pentru copii, cu participarea liderului de la Kremlin prin videoconferinţă. "Dar Vladimir Vladimirovici a venit personal. El însuşi. La volan. Pentru că într-o zi istorică aşa cum e ziua de azi, el se află alături de Sevastopol şi locuitorii săi", a adăugat Razvojaiev. Referendumuri trucate în 2014 Vladimir Putin a semnat tratatul de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea şi a oraşului-port Sevastopol pe 18 martie 2014, după două referendumuri separate în care locuitorii din Crimeea ar fi susţinut încorporarea acesteia în Rusia în proporţie de 96,77%, iar cei din portul Sevastopol - considerat un oraş cu statut federal - în proporţie de 95,6%. Citește și: Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie” Aceste referendumuri au fost considerate ilegale de către Occident, care a impus sancţiuni Rusiei. Vineri, în cadrul unei videoconferinţe privind dezvoltarea socio-economică a peninsulei, Putin a declarat că Rusia va face totul pentru a preveni ameninţările la adresa securităţii peninsulei şi a Sevastopolului.

Crimeea aparţine Ucrainei, afirmă preşedintele sârb Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Crimeea aparţine Ucrainei, afirmă preşedintele sârb

Crimeea aparţine Ucrainei, dar sancţiunile contra Rusiei nu ajută, afirmă preşedintele sârb Aleksandar Vučić, la Davos. El a spus că ţara sa sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv în interiorul frontierelor ce cuprind Crimeea şi Donbasul. Crimeea aparţine Ucrainei, afirmă preşedintele sârb ''Crimeea este parte a Ucrainei, la fel şi Donbasul, aceasta este poziţia noastră şi nu ne-o vom schimba'', a spus Vučić în panelul ''Expansiunea orizonturilor Europei'', desfăşurat la Davos. Dar el a criticat în acest context ţările care, prin recunoaşterea independenţei Kosovo, nu respectă integritatea teritorială a Serbiei. ''Serbia respectă toate rezoluţiile ONU şi Carta ONU şi întrebarea mea este: ''De ce unele mari puteri nu respectă Carta ONU sau Rezoluţia 1244 când este vorba despre Serbia ?'', a spus mai departe preşedintele Vucic. Serbia a condamnat invazia rusă în Ucraina, dar nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei, în pofida cererilor insistente în acest sens din partea UE şi SUA. ''Nu cred că aceasta va da rezultate bune'', a opinat preşedintele sârb despre sancţiunile contra Rusiei, amintind că şi ţara sa a fost supusă sancţiunilor, în anii '90 pe vremea când Slobodan Milosevic conducea Iugoslavia. Preşedintele sârb i-a dezaprobat şi pe cei care l-au descris drept un ''mic Putin'' ce ar fi gata să lanseze un război contra vecinilor. ''Nu am atacat pe nimeni şi nici nu se va întâmpla aşa ceva'', a promis Aleksandar Vučić, adăugând că ultima sa conversaţie cu preşedintele rus Vladimir Putin a fost în urmă cu câteva luni şi a avut ca temă aprovizionarea Serbiei cu gaz natural. Citește și: Șeful CIA, vizită secretă la Kiev, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a discuta cu Zelenski cum poate fi bătută Rusia – Washington Post Cât despre o aderare a Serbiei la UE, el s-a declarat ''pesimist'', cel puţin pe termen scurt. ''Nu mai suntem la fel de entuziasmaţi ca înainte, dar nici UE nu este foarte entuziastă când este vorba de noi'', a remarcat preşedintele sârb.

Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams Foto: Twitter
Eveniment

Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams

Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea, arată, azi, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) și New York Times. Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams FAZ arată că SUA nu vor ceda presiunii Germaniei, care condiționează livrarea de tancuri Leopard către Ucraina de o mișcare asemănătoare a americanilor, care ar trebui să doneze tancuri Abrams. Pentagonul susține că Kievul nu are ce face cu tancurile Abrams, greu de întreținut și mari consumatoare de carburanți. German Chancellor #OlafScholz agreed to allow the transfer of #Leopard tanks to Ukraine under the condition that the US will transfer #Abrams tanks as well. pic.twitter.com/GMF1P0AQZT— Ukraine Business News (@theUBN) January 19, 2023 Însă secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, care joi se află la Berlin, va face "presiuni asupra germanilor" pentru a-şi da acordul ca tancurile lor Leopard să fie transferate în Ucraina, pentru a oferi "într-un moment crucial" capacitatea de a contracara orice potenţială ofensivă de primăvară a Rusiei, a declarat miercuri pentru CNN un înalt oficial american din domeniul apărării. Unii analiști militari arată că atât tancurile Leopard, cât și Abrams, de circa 66 de tone, sunt prea grele pentru condițiile de luptă din Ucraina, unde podurile pot susține blindate de doar 44 de tone. BREAKING:@JulianRoepcke from @BILD reports that Scholz told Biden in a phone call on Tuesday that Germany won’t allow Leopard 2 tanks be sent to Ukraine before the U.S. sends AbramsBiden answered that USA won’t send Abrams.This increasingly looks like sabotage from Scholz pic.twitter.com/F6JTTKwKPM— Visegrád 24 (@visegrad24) January 18, 2023 Marea Britanie va livra Kievului 14 tancuri Challenger 2. Însă New York Times scrie că administrația Biden își face curaj să spargă un alt tabu și să ofere Ucrainei rachete pentru a lovi Crimeea, teritoriu care ar face parte din Rusia, potrivit susținerii lui Putin. Însă publicația este prudentă și arată că suntem doar la începutul unui proces de analiză. Washingtonul consideră că Crimeea nu este o țintă importantă „După luni de discuții cu oficiali ucraineni, administrația Biden începe în sfârșit să admită că Kievul ar putea avea nevoie de puterea de a lovi sanctuarul rusesc, chiar dacă o astfel de mișcare crește riscul de escaladare, potrivit mai multor oficiali americani care au vorbit sub rezerva anonimatului (…) Crimeea, între Marea Neagră și Marea Azov, găzduiește zeci de mii de trupe rusești săpate și numeroase baze militare rusești (…) În discuții private, oficialii armatei și ai administrației au pus la îndoială utilitatea ca Ucraina să-și concentreze atacurile asupra Crimeei, argumentând că armata Kievului are ținte mai bune în altă parte pe câmpul de luptă. Dar administrația Biden a ajuns să creadă că, dacă armata ucraineană poate arăta Rusiei că controlul său asupra Crimeei poate fi amenințat, asta ar întări poziția Kievului în negocierile viitoare. În plus, temerile că Kremlinul ar riposta folosind o armă nucleară tactică s-au diminuat, au spus oficialii și experții americani – deși au avertizat că riscul rămâne”, scrie New York Times. Excellent piece:"Russia’s hold on Crimea is tenuous. Any proposed peace settlement that codifies its occupation in exchange for a cessation of hostilities would be a ticking time bomb. Ukraine will never be peaceful with a Russian-occupied Crimea..." https://t.co/O7fLkDwTof— Ben Hodges (@general_ben) January 16, 2023 „Cu toate acestea, președintele Biden nu este încă pregătit să ofere Ucrainei sistemele de rachete cu rază lungă de acțiune de care ar avea nevoie Kievul pentru a ataca instalațiile rusești din peninsulă”, mai arată ziarul american. Citește și: După ce Ucraina a început dezmembrarea bisericii ortodoxe subordonate Moscovei, subordonatul de la Chișinău a lui Kiril, ÎPS Vladmir, ia distanță de agresiunea rusă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră