sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: crime

33 articole
Internațional

Borrell acuză Moscova de crime de război

Borrell acuză Moscova de crime de război. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a acuzat luni Rusia de comiterea unei "adevărate crime de război", prin blocarea exporturilor de cereale ucrainene, cu riscul de a amplifica foametea în lume, informează AFP. "Este inimaginabil ca milioane de tone de grâu să stea blocate în Ucraina, când restul populaţiei mondiale suferă de foame. Aceasta este o adevărată crimă de război. Nu-mi pot imagina ca aceasta să dureze şi mai mult: aceasta va fi într-adevăr un lucru de care Rusia se va face vinovată", a declarat Borrell la Luxemburg, înaintea unei reuniuni a miniştrilor afacerilor externe din UE. Borrell acuză Moscova de crime de război "Rusia trebuie să înceteze să se joace cu foametea în lume", a avertizat la rândul său şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna. "Rusia trebuie să înceteze să blocheze porturi ale Ucrainei şi să înceteze să distrugă infrastructurile de stocare (de cereale) din Ucraina", a adăugat ea. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată "Europenii îi vor ajuta pe ucraineni pe termen lung. Ei îi vor acorda (Ucrainei) sprijin politic, umanitar şi militar. Rusiei i se trimite un mesaj şi trebuie să înţeleagă acest lucru", a spus Colonna. "Franţa susţine în mod ferm eforturile secretarului Naţiunilor Unite şi rolul Turciei în încercarea de a se ajunge la un acord între Rusia şi Ucraina" pentru a permite exporturile de cereale din Ucraina pe Marea Neagră, a adăugat ea. "A lăsa cerealele blocate este periculos pentru stabilitatea din lume", a atenţionat şefa diplomaţiei franceze. "Bătălia narativelor" dintre Occident şi Rusia care acuză sancţiunile împotriva ei de agravarea crizei alimentare se va afla în centrul discuţiilor dintre miniştrii de externe ai ţărilor din UE, potrivit Agerpres. "Sancţiunile impuse de UE "nu îi interzic Rusiei să exporte produse agricole şi seminţe, nici să le cumpere, cu condiţia ca persoanele sau entităţile sancţionate să nu fie implicate" în aceste operaţiuni, a insistat şeful diplomaţiei europene.

Borrell acuză Moscova de crime de război (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Sute de crime de război documentate la Mariupol (sursa: Pexels)
Internațional

Sute de crime de război, documentate la Mariupol

Sute de crime de război, documentate la Mariupol. Aproximativ 1.256 de crime de război comise de ruși au fost deja înregistrate în orașul ocupat Mariupol și sunt anchetate de procuraturile ucrainene, a declarat primarul din Mariupol, Vadym Boichenko, informează Ukrinform. "Astăzi înregistrăm toate crimele comise de armata rusă și de liderii deja autoproclamați care s-au declarat la putere. […] Există o mulțime de crime în Mariupol. Au fost înregistrate aproximativ 1.256 dintre ele. Și toate acestea sunt deja investigate de procuratura regională și de Procuratura Generală. Adică, toate acestea au semne de crime de război", a declarat primarul. Sute de crime de război, documentate la Mariupol El a amintit Teatrul Dramatic din Mariupol, care a fost bombardat de trupele rusești și unde se adăposteau civili. Potrivit lui Boichenko, există mai mulți martori ai acestei crime a armatei ruse și aceștia depun deja mărturie. "Vorbind despre Teatrul Dramatic, există martori care au depus deja mărturie și au declarat cu prudență că în Teatrul Dramatic se aflau peste 300 de persoane. Ei au estimat că au fost 300 și poate mai mult de 300 de morți", a declarat primarul. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană La 16 martie, invadatorii ruși au aruncat o bombă și au distrus Teatrul Dramatic din Mariupol, pe care sute de oameni îl foloseau ca adăpost. Numărul exact al celor uciși de atacul aerian rămâne necunoscut, dar se crede că sute de persoane au fost ucise. La 20 mai, invadatorii au finalizat demontarea molozului și îndepărtarea cadavrelor din Teatrul Dramatic. Potrivit consilierului primarului, Petro Andriușcenko, acestea au fost îngropate într-o groapă comună în satul Manhush. Agresiunea Rusiei a provocat una dintre cele mai mari catastrofe umanitare în Mariupol. Orașul a fost aproape complet distrus de bombardamentele inamice. În prezent, în Mariupol nu există o aprovizionare fără probleme cu energie, apă și gaz în Mariupol. Până la 22.000 de civili au murit în oraș de la începutul invaziei rusești. Mai mult de 100.000 de persoane au rămas în orașul blocat.

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă (sursa: icc-cpi.int/)
Internațional

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă. Rusia ar trebui să coopereze în cadrul anchetei Curţii Penale Internaţionale (CPI) privind presupusele crime de război comise de când Moscova a invadat Ucraina, a declarat vineri, la Haga, într-un interviu acordat AFP, procurorul CPI Karim Khan. Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă "Invitaţia există. Uşa mea este deschisă şi, de asemenea, voi continua să bat la uşa Federaţiei Ruse", a declarat Karim Khan. "Dacă există acuzaţii din partea Federaţiei Ruse, dacă există informaţii pe care le deţin, dacă îşi desfăşoară propriile investigaţii sau urmăriri penale sau dacă au informaţii relevante, vă rugăm să ni le împărtăşiţi", a adăugat el. Avocatul britanic a insistat, de asemenea, că cei vinovaţi de crime de război ar putea fi aduşi în faţa justiţiei, deşi a refuzat să spună dacă preşedintele Vladimir Putin s-ar putea număra, într-o bună zi, printre suspecţi. Rusia face ce știe: răspândește minciuni Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membri ai CPI, dar Kievul a acceptat jurisdicţia Curţii şi colaborează cu parchetul în investigarea posibilelor crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul său. Procurorul CPI a anunţat la patru zile după invazia rusă o anchetă asupra situaţiei din Ucraina, care de atunci a primit undă verde de la zeci de state părţi la CPI. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Cu toate acestea, Rusia susţine că acuzaţiile de crime de război sunt false, iar preşedintele Putin a justificat invazia afirmând că în estul Ucrainei are loc un genocid al populaţiei vorbitoare de limbă rusă. "Dacă cineva face astfel de acuzaţii, atunci cooperează, împărtăşeşte informaţiile", a remarcat Karim Khan.

PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei

PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei. Parlamentarii europeni vor un tribunal internațional special care ar trebui să investigheze liderii și comandanții militari ruși și aliații acestora implicați în invadarea Ucrainei. Toate resursele umane și costurile ar urma să fie susținute din fonduri alocate de Uniunea Europeană. Deputații atrag atenția că UE trebuie să acționeze rapid, deoarece există un risc mare ca, din cauza ostilităților în curs, dovezile legate de crimele de război să fie distruse. PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei Deputații europeni au adoptat o rezoluție prin care au cerut Uniunii Europene să sprijine cu resurse umane, logistic și financiar înființarea unui tribunal internațional special pentru crimele rezultate în urma invadării Ucrainei de către Rusia, în fruntea căreia se află președintele Vladimir Putin. Tribunalul internațional special ar urma să judece crimele comise în zone asupra cărora Curtea Penală Internațională nu are jurisdicție. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare „Parlamentul invită UE să ia toate măsurile necesare în cadrul procedurilor și instanțelor internaționale pentru a sprijini urmărirea penală a regimurilor ruse și belaruse pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și agresiune. Aceste anchete și urmăririle penale ulterioare ar trebui să se aplice, de asemenea, întregului personal al forțelor armate ruse și funcționarilor guvernamentali implicați în crime de război, solicită eurodeputații”, transmite Biroul de Presă al Parlamentului European. Europarlamentarii cer sprijin rapid În acest context, parlamentarii europeni au cerut Uniunii Europene „să furnizeze, cât mai curând posibil, toate resursele umane și bugetare necesare, precum și sprijinul administrativ, de investigație și logistic necesar pentru înființarea acestui tribunal”. Potrivit PE, atrocitățile raportate, cum ar fi bombardamentele fără discernământ asupra orașelor, deportările forțate, utilizarea muniției interzise, atacurile împotriva civililor care fug prin coridoarele umanitare convenite în prealabil, execuțiile și violența sexuală constituie încălcări ale dreptului internațional umanitar. Acestea pot fi considerate crime de război, potrivit eurodeputaților, care subliniază că toate au rămas neurmărite penal până în prezent. Deputații au cerut ca UE trebuie să acționeze rapid, deoarece există un risc mare ca, din cauza ostilităților în curs, dovezile legate de crimele de război să fie distruse.

Rușii ucid metodic civili în Ucraina (sursa: Facebook/EC)
Internațional

Rușii ucid metodic civili în Ucraina

Rușii ucid metodic civili în Ucraina. Organizaţia Amnesty International a anunţat vineri că strânge dovezi conform cărora trupele ruse au comis crime de război în Ucraina, atunci când au ocupat o zonă din apropierea capitalei Kiev în februarie şi martie, transmite Reuters. Rușii ucid metodic civili în Ucraina De asemenea, civilii au suferit abuzuri precum acte de tortură din partea forţelor ruse în regiunea Kiev în primele etape ale invaziei lansate de Kremlin pe 24 februarie. "Acestea nu sunt incidente izolate. Ele sunt parte a unui tipar din orice loc unde forţele ruse au deţinut controlul într-un oraş sau sat", a declarat Donatella Rovera, consilier în cadrul Amnesty International pentru răspunsul la crize, într-o conferinţă de presă la Kiev. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Informaţiile colectate de Amnesty International "pot fi utilizate, sperăm, pentru tragerea la răspundere a autorilor, dacă nu astăzi, într-o zi din viitor", a spus ea. Rusia, care îşi numeşte invazia în Ucraina drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru dezarmarea ei, neagă că forţele sale au comis abuzuri. "O mulţime de crime de război evidente" Autorităţile ucrainene afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război comise de trupele ruse. De asemenea, Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război. Raportul Amnesty International este cel mai recent care documentează crime de război comise de forţele ruse în timpul ocupării zonei situate la nord-vest de Kiev, inclusiv a oraşului Bucea, unde autorităţile ucrainene au spus că au fost ucişi peste 400 de civili. Rusia şi-a retras la începutul lui aprilie trupele din acea zonă. Documentul arată că forţele ruse au comis "o mulţime de crime de război evidente" în Bucea, printre care numeroase crime în apropierea intersecţiei străzilor Iablunska şi Vodoprovidna. Amnesty International: "execuţii extrajudiciare" Amnesty International a precizat că a documentat 22 de cazuri de ucideri ilegale comise, "dintre care majoritatea au fost ceea ce par a fi execuţii extrajudiciare". "Povestea despre Bucea este o înscenare şi un fals", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, solicitat de Reuters să comenteze despre raportul Amnesty International. Acelaşi raport denunţă drept crime de război şi loviturile aeriene ruse comise în 1-2 martie asupra a opt blocuri de locuinţe din oraşul Borodianka, operaţiune soldată cu cel puţin 40 de morţi în rândul civililor.

Media zilnică: 40 de civili uciși (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Internațional

Media zilnică: 40 de civili uciși

Media zilnică: 40 de civili uciși. Mai mult de 1.200 de cadavre au fost descoperite până acum în regiunea Kievului, parţial ocupată câteva săptămâni de forţele ruse, a afirmat duminică procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, la postul britanic Sky News, transmite AFP. Media zilnică: 40 de civili uciși "Până astăzi, avem 1.222 de persoane ucise doar în regiunea Kiev", a declarat Venediktova într-un interviu acordat în limba engleză. Ea nu a precizat dacă aceste cadavre descoperite erau exclusiv ale unor civili. În acelaşi interviu, Venediktova a mai anunţat deschiderea a 5.600 de anchete pentru presupuse crime de război de la începutul invaziei ruse. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) În urmă cu o săptămână, ea a afirmat că au fost găsiţi 410 civili morţi în teritoriile eliberate din regiunea Kiev. Doar la Bucea, la nord-vest de capitală, aproape 300 de persoane au fost îngropate în gropi comune, potrivit unui bilanţ anunţat de autorităţile ucrainene la 2 aprilie. Noi gropi comune descoperite O nouă groapă comună cu zeci de civili ucraineni morți a fost descoperită sâmbătă în Buzova, un sat eliberat situat în apropiere de capitala Kiev, care timp de săptămâni a fost ocupat de forţele ruseşti, a declarat un oficial local citat duminică de Reuters. Taras Didici, şeful comunităţii Dmitrivka, care include Buzova şi alte câteva sate din apropiere, a declarat pentru televiziunea ucraineană că trupurile au fost găsite într-un şanţ din apropierea unei benzinării. Numărul morţilor încă nu a fost confirmat. Reuters nu a fost în măsură să confirme imediat informaţia. Sateliții Kievului, sub tiruri intense În timp ce forţele ruseşti erau angajate într-o ofensivă împotriva Kievului în primele săptămâni ale invaziei Moscovei, o serie de comunităţi din jurul capitalei, printre care Makariv, Bucea, Irpin şi Dmitrivka, au rămas sub tiruri constante. La începutul lunii aprilie, presa locală ucraineană a raportat victime găsite în Buzova şi în apropiere, fiind găsite la acea dată aproximativ 30 de cadavre. În condiţiile în care majoritatea oraşelor şi satelor din jurul Kievului au fost recucerite, descoperirile de gropi comune şi de victime civile au declanşat un val de condamnări internaţionale, în special în ceea ce priveşte decesele din oraşul Bucea, la nord-vest de capitală. Ucraina şi Occidentul au acuzat forţele ruseşti de crime de război la Bucea.

Tortură, crime și mine în Borodianka (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Tortură, crime și mine în Borodianka

Tortură, crime și mine în Borodianka. Trei autoturisme au explodat după ce au trecut peste minele terestre amplasate pe raza localităţii Borodianka de militarii ruşi, a declarat, pentru Agerpres, primarul oraşului, Gheorghi Ierko. Acesta precizează că prezenţa minelor reprezintă, în momentul de faţă, cel mai mare pericol pentru populaţie. Tortură, crime și mine în Borodianka "Pe noi ne preocupă să curăţăm oraşul şi să deminăm, că acesta este cel mai mare pericol acum. În trei ore am ridicat trei automobile care au trecut peste locuri minate şi acum 15 oameni lucrează la asta şi ne mai vin încă patru brigăzi", a afirmat Ierko. Pe raza localităţii au fost identificate, de asemenea, cantităţi importante de muniţie neexplodată sau neutilizată de forţele militare ruseşti. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității Oraşul s-a aflat sub ocupaţia armatei ruse o lună, timp în care circulaţia persoanelor în localitate era interzisă. Pe timpul ocupaţiei, zeci de blocuri, dar şi sute de case din oraş au fost bombardate, iar populaţia a fost supusă unor torturi inimaginabile sau a fost ucisă. Autorităţile estimează că atacul armatei ruse s-ar fi soldat cu zeci sau chiar sute de morţi, însă numărul exact va fi stabilit ulterior. Forţele ruse s-au retras din nord-vestul Kievului în această săptămână.

Crimele din Ucraina, parte a strategiei Moscovei Foto: Twitter
Internațional

Crimele din Ucraina, parte a strategiei Moscovei

Serviciul german de informații externe, Bundesnachrichtendienst (BND), a analizat conversațiile militarilor ruși din Bucha și apreciază că crimele din Ucraina ar putea face parte din strategia Moscovei, scrie, azi, Der Spiegel. Crimele din Ucraina, parte a strategiei Moscovei Potrivit Der Spiegel, înregistrările interceptate de BND sugerează că crimele din Ucraina nu sunt nici acte accidentale, nici acțiuni izolate ale unor soldați, care au scăpat de sub control. Se pare că soldații vorbeau despre faptele brutale „așa cum ar fi vorbit despre viața lor de zi cu zi”, scrie Der Spiegel, citând informațiile BND. „Acest lucru indică faptul că uciderea civililor „a devenit parte a cursului obișnuit de acțiune al armatei ruse, posibil parte a unei strategii clare”. Vor să răspândească frica și teroarea și să distrugă rezistența”, arată publicația germană. Potrivit informațiilor obținute de Der Spiegel, BND a interceptat mesaje radio ale militarilor ruși în care aceștia discută despre uciderea civililor în Bucha. Unele dintre mesajele radio pot fi legate de imagini ale cadavrelor din Bucha. #breaking: German intelligence has intercepted radio transmissions from Russian military officers in which murders of civilians in Butscha were discussed. Some of them are said to be related to specific corpses photographed in Bucha. @derspiegel https://t.co/reSyYrpSwl— Mathieu von Rohr (@mathieuvonrohr) April 7, 2022 „Într-un mesaj radio, un soldat i-a transmis altuia că el și colegii săi au împușcat pe cineva de pe bicicletă. O fotografie a unui bărbat împușcat lângă bicicleta sa a făcut înconjurul lumii. Într-un alt mesaj radio, un bărbat spune: Mai întâi interoghează civilii, apoi împușcă-i”, scriu jurnaliștii germani, citând raportul BND. Datele culese de această structură arată că mercenarii Wagner, cunoscuți pentru brutalitatea lor, au acționat în zona Bucha. Potrivit informațiilor Der Spiegel, BND a informat comisiile de control din parlamentul de la Berlin. Datele acestui serviciu contrazic dezmințirile Moscovei, care a negat implicarea în crimele din regiunea Kiev. Citește și: Capii bisericilor ortodoxe, val de atacuri împotriva patriarhului Kiril al Moscovei: „Pentru Dumnezeu, trezește-te și condamnă acest rău”

Putin, investigat pentru crime de război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, investigat pentru crime de război

Putin, investigat pentru crime de război. Uniunea Europeană (UE) este gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina pentru a ajuta la colectarea de dovezi despre crimele de război de care sunt acuzate forţele ruse în regiunea Kiev, a anunţat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP. Putin, investigat pentru crime de război "Autorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţi. UE a înfiinţat o echipă de anchetă comună cu Ucraina, pentru a aduna dovezi şi a ancheta asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii", a declarat Ursula von der Leyen după o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? "UE este gata să întărească acest efort, trimiţând echipe de anchete pe teren pentru a susţine serviciile ucrainene însărcinate cu urmărirea în justiţie. Eurojust (agenţia de cooperare judiciară a UE) şi Europol (agenţia europeană pentru combaterea crimei organizate) sunt gata să-şi ofere ajutorul", a precizat Ursula von der Leyen într-un comunicat. Curtea Penală Internațională anchetează de peste o lună "Negocieri sunt în curs între Eurojust şi Curtea Penală Internaţională pentru a-şi uni forţele şi pentru ca CPI să se ralieze echipei de anchetă comune", a adăugat ea. "O astfel de abordare coordonată a autorităţilor ucrainene, UE, agenţiilor şi statelor sale membre şi CPI va permite colectarea, analizarea şi tratarea dovezilor în modul cel mai complet şi mai eficace posibil", a accentuat şefa executivului comunitar. CPI anchetează din 3 martie acuzaţiile de crime de război în Ucraina. CPI, care are sediul la Haga, a fost înfiinţată în 2002 pentru a judeca indivizi pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid. Biden invocă un proces pentru "crime de război" Preşedintele american Joe Biden l-a numit luni "criminal de război" pe omologul său rus Vladimir Putin şi a declarat că doreşte un "proces pentru crime de război", după descoperirea a numeroase cadavre de civili în regiunea Kievului în urma retragerii forţelor militare ruse, transmit Reuters şi AFP. De asemenea, liderul american s-a pronunţat pentru adoptarea unor "sancţiuni suplimentare" contra Rusiei. Biden a făcut aceste declaraţii la Washington, după un weekend petrecut la reşedinţa sa familială din statul Delaware. Imaginile cu zeci de cadavre în gropi comune sau pe străzile din jurul capitalei ucrainene apărute în weekend, după retragerea rusă, au revoltat ţările occidentale.

Masacrul de la Bucha: armata rusă lasă în urmă sute de cadavre Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Masacrul de la Bucha

Masacrul de la Bucha: armata rusă lasă în urmă sute de cadavre ale civililor uciși pe stradă. Filmările și fotografiile arată cadavrele aruncate în gropi comune, în canalizare sau arse. Unele trupuri erau abandonate de zile întregi, fiind arse. Michael Brodsky, ambasadorul israelian în Ucraina, a scris, pe Twitter, că este profund șocat, iar uciderea civililor nu poate fi justificată. Armata ucraineană a intrat în oraș la finalul acestei săptămâni, după ce trupele rusești s-au retras în grabă din întreaga regiune a Kievului. Masacrul de la Bucha BBC a documentat uciderea a doi tineri, după ce filmarea din dronă a surprins momentul în care un tanc trage asupra a doi civili cu mâinile sus. Cele două trupuri erau arse pe șosea, la săptămâni de la uciderea lor. Verigheta, încă pe deget. BBC a numărat încă 11 cadavre pe o rază de câteva sute de metri. https://www.youtube.com/watch?v=HNTPyAsMmxs&t=352s Rușii au omorât toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani în timp ce se retrăgeau din Bucha, spune jurnalistul ucrainean Dmytro Komarov, potrivit Obozrevatel. Primarul orașului Bucha a spus că au murit bărbați, inclusiv un băiat de 14 ani, dar și femei de toate vârstele, potrivit AFP. This is #Bucha. The outskirt of #Kyiv. Russians were killing people with their hands tied behind their backs and left the bodies near the road. I am shaking. #StopPutinNOW pic.twitter.com/ffzUV8d5xo— Kira Rudik (@kiraincongress) April 2, 2022 Illia Ponomarenko, jurnalist la Kyiv Independent, a distribuit o imagine care ar confirma că oamenii au fost executați cu mâinile la spate. Tot în această zonă au fost decoperite cadavrele goale ale unor femei împușcate. Dead civilians are seen near a highway 20 km outside of Kyiv. Under the blanket are 4-5 dead naked women whom the ?? barbarians tried to burn right there on the side of the road. Photo by @mpalinchak#russiawarcrimes pic.twitter.com/QJxxznxte2— Defence of Ukraine (@DefenceU) April 2, 2022 Primarul Anatoli Fedoruk a spus că aproape 300 de persoane au trebuit înhumate "în gropi comune" la Bucha. "La Bucha, am îngropat deja 280 de persoane în gropi comune", deoarece este imposibil să se facă acest lucru în cele trei cimitire ale municipalităţii, sub tirurile militarilor ruşi, a declarat prin telefon edilul oraşului pentru AFP.

Macron investește în statul rus criminal (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Eveniment

Macron investește în statul rus criminal

Macron investește în statul rus criminal. Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat marţi utilizarea de către Rusia "a unor arme explozive în zone dens populate", estimând că "totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil", relatează AFP. Macron investește în statul rus criminal "Dreptul internaţional este batjocorit, infrastructurile civile sunt bombardate, arme explozive sunt utilizate în zone dens populate şi lucrătorii umanitari sunt luaţi drept ţinte", a declarat preşedintele francez într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european, care a început luni la Bruxelles. Citește și: În timp ce sute de multinaționale au plecat din Rusia, fabrica Renault de la Moscova și-a reluat producția. Statul francez, acționar majoritar "Dreptul internaţional este această linie care separă barbaria de umanitatea noastră comună", a adăugat el. "Dreptul de război nu este opţional. Protecţia civililor şi infrastructurilor civile nu este negociabilă. Cei care trădează aceste reguli vor trebui să dea socoteală în faţa justiţiei internaţionale", a mai spus Macron. Acesta nu a făcut referire la Renault, care nu închide afacerea în Rusia. Crize multiple declanșate de invazia rusă El a reamintit sesizarea Curţii Penale Internaţionale pe 2 martie de către 39 de state, între care toate statele UE, "un demers inedit în istoria diplomatică, pe măsura gravităţii situaţiei". În Ucraina "este urgent să fie garantată furnizarea fără obstacole a ajutorului european destinat populaţiei", a adăugat şeful de stat francez. El a anunţat, de altfel, că pentru a lupta împotriva crizei alimentare mondiale pe care războiul riscă să o declanşeze va propune la summitul UE de joi şi vineri "o iniţiativă de solidaritate internaţională pentru securitatea alimentară" a ţărilor cele mai dependente de Ucraina şi Rusia. "Europa îşi va mobiliza partenerii din G7 şi nu numai", a precizat el.

Harta crimelor comise de ruși în Ucraina. Sursa: ukraine.bellingcat.com
Internațional

Harta crimelor comise de ruși în Ucraina Harta crimelor de război comise de ruși în Ucraina: Bellingcat adună dovezi despre civilii ucraineni uciși din ordinul lui Putin

Harta crimelor comise de ruși în Ucraina, creată de site-ul de investigații Bellingcat. Echipa Bellingcat adună toate informațiile despre atacurile comise de ruși împotriva populației civile din Ucraina, de la invazia Rusiei în țară, în 24 februarie, le verifică și apoi le integrează într-o hartă interactivă. Harta este disponibilă AICI. Citește și: VIDEO Putin, huiduit pe stadionul din Moscova unde ținea un discurs pentru justificarea invaziei din Ucraina Harta crimelor comise de ruși în Ucraina: Bellingcat strânge dovezi cu toate atacurile rușilor împotriva civililor din Ucraina Site-ul de investigații Bellingcat a început să documenteze toate atacurile și crimele săvârșite de armata Rusiei în Ucraina, de la invazia din 24 februarie. Toate imaginile, relatările, clipurile video care prezintă crime împotriva civililor sunt verificate de echipa Bellingcat și, după confirmarea autenticității, sunt inserate într-o hartă interactivă care prezintă, pe zile și pe orașe aceste crime. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? Până în 17 martie, ONU a putut confirma că cel puțin 816 civili ucraineni au fost omorâți și cel puțin o mie au fost răniți în atacurile rușilor. Numărul real al deceselor și al răniților este mult mai mare, atrage atenția Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Biroul Procurorului General din Ucraina a confirmat moartea a 109 copii. Aceștia au fost omorâți în explozii sau împușcați. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși

Ciucă acuză Rusia de crime de război. Sursă imagine: Captură video Facebook Guvernul României
Politică

Ciucă acuză Rusia de crime de război

Ciucă acuză Rusia de crime de război în Ucraina. Premierul Nicolae Ciucă a spus că agresiunea Rusiei în Ucraina este comparabilă cu crimele petrecute în Groznîi, Cecenia, ori Alep, Siria. Citește și: Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: 109 micuți au murit în bombardamente Ciucă acuză Rusia de crime de război în Ucraina „O agresiune inacceptabilă soldată cu suferințe enorme, cu valuri de refugiati care au depășit 2,5 milioane de persoane, cu distrugeri de locuințe, spitale, maternități, grădinițe și școli similare cu cele din Groznîi ori Alep. Toate aceste grozăvii ale războiului le regăsim azi la Mariupol, Herson, Harkov sau Kiev, adevărate crime împotriva umanității, crime de război care caracterizează această acțiune a Rusiei”, a declarat Nicolae Ciucă. Citește și: România, prin Aurescu: Sunt indicii puternice că în Ucraina s-au produs crime de război Premierul a spus că România a investit 3,4 milioane de euro în ajutor umanitar și a construit „un HUB ogistic european pentru ajutor umanitar la Suceava. (..) Este vorba de refugiați, dar si de ucrainenii rămași în țara lor care au nevoie de htrană, de combustibil și de medicamente. Acest hub și celelalte locațșii și depozite nu fac decît să îi sprijine și să transporte pe teritoriul Ucrainei aceste echipamente si materiale de prima necesitate de care uncrainenii ramasi in tara au nevoie”, a declarat șeful Guvernului.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Botoxatul de la Kremlin ucide copii

Pe 21 februarie 2022, Putin și-a ținut celebrul discurs de 90 de minute în care a rescris istoria Ucrainei. Două zile mai târziu, în creierii dimineții, ținea un al doilea, cu un conținut similar. De data aceasta, însă, delirul președintelui rus anunța și "operațiunea militară specială" cunoscută de restul lumii drept invadarea Ucrainei. În seara de 21 februarie, urmărindu-l pe schimonositul de furie chiriaș de la Kremlin, am scris un comentariu intitulat "Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție". Mai relevant decât ce nume conține acea listă cu lachei este tipul de relativizare practicat de majoritatea lor atunci când vine vorba de evaluarea autocrației ruse: este o țară prea mare ca să o ignori politic, este o piață economică prea importantă ca să nu încerci să intri în joc, Putin e sponsor bisericesc, deci nu are cum să fie om rău. Legiunea de slugi la zi ale lui Putin de la București i-a preluat instant tezele și le-a răspândit: Rusia are dreptul să aducă la patria mamă Donețk și Lugansk, Ucraina ne-a furat teritorii și nouă, românilor, Putin e un om care-și iubește țara, România trebuie să aibă relații cu marele vecin de la est. Nimic nu s-a schimbat de atunci în discursul putiniștilor români. Dar ceva fundamental s-a schimbat la Putin: de pe fața bătrânului kaghebist injectat cu botox au căzut mai multe măști. Prima mască picată de pe figura lui Vova a fost cea a strategului militar: suntem în a 15-a zi a invaziei ruse în Ucraina și succesul militar al Kremlinului este departe de a se contura. A doua mască fără care a rămas eternul ocupant de la Kremlin este cea a abilului șantajist care deține robinetul pentru gazul Europei. E adevărat că, spre deosebire de SUA, bătrânul continent încă depinde într-o măsură relevantă de conductele rusești. Dar decizii care păreau imposibile acum câteva săptămâni, de exemplu, au fost luate. Blocarea Nord Stream 2 este doar cea mai vizibilă dintre aceste decizii. Dar masca cu cea mai mare încărcătură umană și simbolică ce a căzut de pe chipul lui Putin este cea a omului Vladimir Vladimirovici. Că președintele rus nu pune mare preț pe viață pot mărturisi stivele de cadavre ale opozanților săi, fie aceștia politici, jurnaliști sau defectori din servicii. Dar că Putin ar ucide copii cu sânge rece nu era, poate, primul lucru la care s-ar fi gândit fie și criticii săi cei mai acerbi. Însă antecedente erau. Iar cel mai îngrozitor s-a numit Beslan. La școala din localitatea cu acest nume, teroriștii ceceni au luat aproape o mie de ostatici pe 1 septembrie 2004, majoritatea elevi. După două zile, forțele speciale, la ordinul lui Putin, i-au eliberat pe toți. Doar că pe mulți i-au eliberat prin moarte. Unii au murit din cauza exploziilor care au marcat intrarea forțelor speciale în clădirea școlii. Alții, împușcați în luptele care au urmat. Mulți au rămas cu traume fizice și psihice încă nevindecate. Dar "operațiunea militară specială" din Ucraina nu are nici măcar pseudo-argumentul că urmărește neutralizarea teroriștilor (oficial, însă, are ca scop "denazificarea" țării, ceea ce pare să fie la fel de legitim pentru Vladimir Vladimirovici). Cu toate acestea, în 15 zile de la invadare, forțele ruse au ucis 71 de copii ucraineni și au rănit alți peste o sută. Copii. Unii de doar câteva luni. Alții, de numai câțiva anișori. Ciuruiți, sfârtecați de bombe, striviți de suflul câte unui bombardament executat asupra unor clădiri rezidențiale. Azi, oricât de mult ai crede că Putin poate avea o justificare în a ataca o țară vecină pașnică, nu-l mai poți sprijini. Pentru că asta înseamnă complicitate la crime de război. Inclusiv crime de război împotriva unor copii uciși în propriile lor case. Azi, Putin ar trebui extras din Kremlin, judecat și condamnat pentru genocid. Iar dacă nu înțelegi asta, ești la fel de psihopat ca Vova.

Zelenski, dialog cu Moscova, despre Donbass și Crimeea. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Zelenski dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea

Zelenski, dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea. Președintele ucrainean și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste și despre Crimeea anexată de Rusia. „Sunt pregătit de dialog, dar nu suntem pregătiți de capitulare”, a declarat Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru ABC. Zelenski, dialog cu Moscova despre Donbass și Crimeea. Președintele Ucrainei menționează că nu va recunoaște independența regiunilor separatiste Volodimir Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste din estul Ucrainei şi despre peninsula Crimeea anexată de Rusia, relatează Agerpres. Președintele ucrainean a spus clar că nu va ceda solicitărilor Moscovei de a recunoaşte independenţa autoproclamatelor ''republici populare'' sau controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea. „Sunt pregătit de dialog, dar nu suntem pregătiţi de capitulare", a declarat el, citat de DPA. „Putem discuta şi găsi un compromis despre cum ar putea merge mai departe aceste teritorii", a adăugat Zelenski. El a spus că este important să se acorde atenţie felului în care trăiesc oamenii de acolo care vor să facă parte din Ucraina, astfel că această chestiune este mai complicată decât simpla recunoaştere. "Este un alt ultimatum, iar noi nu suntem pregătiţi pentru ultimatumuri", a declarat preşedintele Ucrainei. Citește și: România, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie New York Times. Ungaria a refuzat să permită tranzitarea echipamentului militar Zelenski i-a cerut lui Putin să înceapă dialogul direct Zelenski a făcut din nou apel la preşedintele rus Vladimir Putin să negocieze direct. „Este nevoie ca preşedintele Putin să înceapă să discute, să înceapă dialogul, în loc să trăiască într-o bulă de informaţii fără oxigen", a spus Zelenski. ⚡️Zelensky: "While Russians are to blame for the killings, responsibility is shared by those who for 13 days in their Western offices haven’t been able to approve an obviously necessary decision, who didn’t save our cities from these bombs and missiles – although they can."— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 8, 2022 1.207 civili ucraineni, omorâți de ruși în cele 13 zile de război în Ucraina 1.207 civili ucraineni au fost omorâți în războiul declanșat de Rusia în Ucraina, din 24 februarie, a anunțat Organizația Națiunilor Unite, citată de BBC News. Cei mai mulți au fost omorâți în bombardamente aeriene și în atacuri cu arme explozive, în timp ce sute de clădiri rezidențiale au fost distruse în bombardamentele asupra orașelor ucrainene. Cel puțin un jurnalist a murit în aceste atacuri, arată ONU. Totodată, ONU a semnalat că în zonele controlate de trupele rusești din Ucraina, protestatarii ucraineni sunt reținuți „în mod arbitrar”. Citește și: Gafă majoră a diplomației ruse, spre enervarea Beijingului: a trecut statul Taiwan pe lista țărilor „neprietenoase”. Oficial, Rusia consideră Taiwan drept parte a Chinei comuniste Footage from #Kharkiv pic.twitter.com/uu8u1SevVa— NEXTA (@nexta_tv) March 8, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră