vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: crestere economica

11 articole
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune Cristian Popa Foto: Facebook
Economie

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR, Cristian Popa, la o emisiune a Ziarului Financiar.  Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 0,3 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, în semestrul I 2025, PIB a crescut cu 0,3% comparativ cu semestrul I 2024, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur” „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur. Scenariul nostru de bază este că rămânem pe creştere economică, dar mică, între 0 şi 1, probabil sub jumătatea intervalului”, a spus Popa, citat de ZF.  „Totuşi există un risc şi suntem atât de aproape de zero creştere economică încât nu ar trebui să ne mire dacă un trimestru sau două vor fi cu minus”, a mai afirmat el.   Creşterea PIB ar fi mai degrabă mai aproape de zero – dacă economia ar stagna în termeni trimestriali pentru restul anului, creşterea ar fi de doar 0,3% în 2025, arăta, la 7 iulie, Ştefan Posea, economist la ING Bank România. 

Creștere economică zero în trimestrul I, anunță INS Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024 - INS

Creștere economică zero în trimestrul I din 2025 față de trimestrul IV din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Față de trimestrul I din 2024, creșterea PIB-ului a fost de doar 0,3% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier.  Citește și: Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei - raport Curtea de Conturi „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier -  estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447669,0 milioane lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat”, arată comunicatul INS.  „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a  înregistrat o scădere a volumului de activitate cu -3,0%”, mai arată datele statistice.  În schimb, „cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creşterea PIB”. „Creștere ZERO. 0%. Nimic. Nada! Niente! Stagnăm. Gheață la mal! Inflație de 5%. Adică, pierdem din prosperitate. Salariile nu au cum să crească cu o economie care stagnează. Cu vânzări care nu cresc. Cu producție care nu crește. Cu valoare adăugată care nu apare în economia reală. Sunt date semnal. Adică, dacă așteptăm puțin, corecțiile s-ar putea să fie pe real că am scăzut, nu am stagnat”, a comentat, pe Facebook, profesorul de economie Cristian Păun. „Taxarea pe proprietate înseamnă expropriere. Dacă plătești în 10-15 ani încă odată proprietatea, cam asta înseamnă. Jupuirea populației prin taxe mărite înseamnă o naționalizare a venitului tău.   Hai că se poate!”, a mai scris el. 

FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României Foto: presidency.ro
Economie

FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6%

FMI a înjumătățit, azi, prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6%, arată cel mai recent raport "World Economic Outlook" (WEO), publicat marţi de instituţia financiară internaţională. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea Tot azi, Eurostat a confirmat că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 şi 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra o creştere medie anuală a preţurilor de 4,6% în 2025 şi de 3,1% în 2026, după o creştere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflaţie de 3,6% în 2025.În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce uşor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a şomajului de 5,4% în 2025.Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care se desfăşoară săptămâna aceasta la Washington.

Economia Argentinei a ieșit din recesiune Foto: Twitter
Economie

Economia Argentinei a ieșit din recesiune

Un an după ce Javier Milei a devenit președinte, economia Argentinei a ieșit din recesiune, anunță, azi, Financial Times. Citește și: EXCLUSIV Făcut general la 36 de ani de fostul ministru Bode, șeful CS Dinamo a folosit un sistem paralel ilegal de plăți pentru sportivii străini. Printre victime, celebrul antrenor Fuertes (handbal) Milei a fost instalat președinte la 10 decembrie 2023. Însă, la final de 2025, vor urma alegeri parțiale pentru Parlament, iar Milei speră să crească formațiunea sa, La Libertad Avanza, care acum este în minoritate. Economia Argentinei a ieșit din recesiune „Economia Argentinei a ieșit dintr-o recesiune severă în al treilea trimestru al anului 2024, o etapă importantă pentru președintele libertarian Javier Milei în încercarea sa de a pune capăt crizei de lungă durată a țării. PIB-ul a crescut cu 3,9% în perioada iulie-septembrie, în termeni ajustați sezonier, comparativ cu trimestrul precedent, marcând primul trimestru de creștere al Argentinei de la intrarea în recesiune la sfârșitul anului 2023, a anunțat luni agenția de statistică a țării. Comparativ cu aceeași perioadă din 2023, PIB-ul din trimestrul al treilea s-a contractat cu 2,1 %”, arată FT. „Revenirea vine în contextul în care Milei împlinește un an de mandat, timp în care a inițiat reduceri brutale ale cheltuielilor și o campanie acerbă de dereglementare. Programul a redus inflația anuală de trei cifre din țară și l-a transformat pe libertarian într-unul dintre cei mai proeminenți lideri ai dreptei globale, obținând aprobări strălucitoare din partea unor persoane precum președintele ales al SUA, Donald Trump, și a unuia dintre cei mai apropiați consilieri ai săi, miliardarul Elon Musk. Obligațiunile suverane ale Argentinei au crescut luni (...) Criza economică, cauzată în mare parte de utilizarea de către guvernele anterioare a tipăririi de bani care alimentează inflația pentru a finanța cheltuielile, s-a adâncit în primele luni ale președinției lui Milei, pe măsură ce austeritatea și inflația mușcau. Rata sărăciei din țară a crescut cu 11 puncte procentuale în prima jumătate a anului 2024, ajungând la 53%”, mai explică publicația britanică. FT mai arată că JP Morgan așteaptă o creștere economică a Argentinei de 5,2%.

Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014 Foto: Facebook
Economie

Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014

Producția industrială a scăzut atât dee puternic încât a ajuns la nivelul din 2014, spune economistul șef al ING, Valentin Tătaru. El a sugerat că unul din motive este prețul la energie, de trei ori mai mare ca în Suedia. Citește și: Călin Georgescu i-a amenințat pe tinerii care protestează împotriva sa în București și în țară: „Să meargă acasă la părinții lor, că nu vrem să pățească ceva” Potrivit lui Tătaru, producția industrială va continua să scadă. Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014 „Deci industria, producţia industrială se contractă în fiecare an, le vedem deja. Companiile româneşti plătesc preţuri la energie mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin. Nu cu puţin. În Suedia, este cam o treime din cât este în România preţul energiei. Cum poţi să concurezi cu acele companii? Nu ai cum. Şi, atunci, se tot reduce osânza, până nu mai e. Nu ai ce să faci. Şi, ne place, nu ne place, vedem deja cifrele. Deci, ne contractăm. Am ajuns cu producţia industrială, m-am uitat pe istoric, am ajuns la nivelul din 2014, da? Noi am fi zis că suntem, teoretic, cum e cu PIB-ul, maxim istoric în fiecare an. Nu e aşa. Deci, suntem la nivelul din 2014 cu indicele producţiei industriale şi nu mergem în direcţia de a recupera. Probabil vom scădea în continuare. Asta e direcţia, nu văd cum ai putea să schimbi dintr-odată, pentru că e ca un petrolier căruia nu-i poţi schimba direcţia dintr-odată. Sunt paşi mici care trebuie făcuţi. Ai urgenţa asta fiscală şi măsuri pe termen scurt ca să peticeşti bugetul care nu-ţi permite să ai o viziune pe termen lung. Dar asta e realitatea cu care lucrăm", a spus Tătaru la o dezbatere. El a mai apreciat că „dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine”. Creșterea economică este pe consum și importuri „Modernizăm şi pe partea digitală, să zicem. Statul se mai modernizează pe ici, pe colo. ANAF...nu mai intru în povestea asta cu colectarea, că e o poveste întreagă şi, cum îmi place să spun, deşi dau dintr-una în alta acum, atenţie cine doreşte colectarea asta, pentru că banii ăştia necolectaţi nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt şi prin maşinile de pe stradă, sunt şi prin preţurile apartamentelor din nordul Bucureştiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătăţită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine. Şi atunci, da, e foarte complicată situaţia. N-aş vrea să fiu în locul viitorului ministru de Finanţe sau viitorilor, că probabil vor fi mai mulţi. Da, lucram cu ce avem. N-aş vrea nici să fim foarte pesimişti. Până la urmă încă vorbim de creştere economică, chiar dacă ea nu e neapărat cea mai sustenabilă. E pe consum, e pe importuri, e cum e, dar totuşi încă vorbim de creştere economică şi să sperăm că în momentul în care România va ajunge cu datoria la un nivel la care deja nu prea mai merge cu gluma ne vom şi dezvolta nişte capacităţi care să ne permită să mergem înainte, să plătim din datoria respectivă. E deocamdată mai multă speranţă sinceră”, a afirmat economistul-șef al ING.

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Foto: Facebook
Economie

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024

Eșec major al guvernării Ciolacu: FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024, față de 2,8% cât prognozase în aprilie. Noua prognoză apare în World Economic Outlook. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei româneşti va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut. De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a preţurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al preţurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 6% în 2024 şi una de 4% în 2025. În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce uşor la 5,4% în 2025.

Creștere economică mult sub așteptări Foto: Facebook
Economie

Creștere economică mult sub așteptări

Creștere economică mult sub așteptări, de 0,7%, după primele șase luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Guvernul estimase, prin bugetul pe 2024, o creștere anuală a PIB-ului de 3,4%. Comisia Europeană estima o creștere a PIB-ului de 3,3%. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Creștere economică mult sub așteptări „În semestrul I 2024, Produsul intern brut a crescut cu 0,7% comparativ cu semestrul I 2023, pe seria brută şi cu 1,5% pe pe seria ajustată sezonier”, arată INS. Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II din 2024, o creștere de 0,8 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul I din 2024, creșterea a fost de doar 0,1%. Pentru comparație, economia SUA a crescut cu 2,8% în trimestrul II. „Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta. Şi nu va fi o creştere economică pe consum, va fi o creştere economică, în continuare, pe investiţii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în martie 2023. „Creșterea economică prin investiții sprijinită de PSD face din România principala destinație de afaceri din zonă”, susținea PSD într-un material publicitar.

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% Grupaj foto: Digi 24
Economie

Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4

Semnele recesiunii: PIB a scăzut, în trimestrul IV din 2023, raportat la trimestrul III, cu 0,4%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Creșterea anuală a PIB a fost de doar 2%. PSD promitea, în programul de guvernare lansat în iunie, o creștere de 4,2%. Comisia de Prognoză a fundamentat bugetul pe 2023 pe o creștere a PIB estimată la 2,8%. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Semnele recesiunii: PIB a scăzut cu 0,4% „Produsul intern brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,4% comparativ cu trimestrul III 2023. În trimestrul IV 2023, faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,9% pe seria brută şi cu 1,0% pe seria ajustată sezonier (...) În anul 2023, comparativ cu anul 2022, Produsul intern brut s-a majorat cu 2,0%”, arată comunicatul INS. Astfel, în 2023, ritmul de creştere s-a redus la jumătate fată de 2022, când economia locală a avut un avans de 4,1%, după ce se majorase cu 5,7% în 2021. INS a anunțat azi și o inflație de 7,4%, ianuarie 2024 raportat la ianuarie 2023: „Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4%”. Datele INS arată că prețurile la unele produse alimentare au crescut cu peste 10%: la carnea de porc - 10,82%, pește proaspăt - 14%, cartofi - 9%, fructe proaspete - 9,99%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) față de precedentele 12 luni (februarie 2022 – ianuarie 2023) a fost 9,8%. BNR anticipa această situație, arătând și motivul: „Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în debutul anului viitor - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite - şi să descrească gradual în următoarele trimestre”.

România, una din cele mai mari creșteri economice din UE
Politică

România mari creșteri economice din UE

România a avut una din cele mai mari creșteri economice din UE, în trimestrul II al anului 2022, arată datele Eurostat. De exemplu, în ceea ce privește creșterea PIB în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I din acest an, doar Olanda a înregistrat date mai bune - însă Eurostat nu publicase, în această dimineață, datele din cinci țări, printre care Estonia, Irlanda sau Grecia. România, una din cele mai mari creșteri economice din UE Astfel, Eurostat arată că România a înregistrat o creștere de 2,1% în trimestrul II comparativ cu trimestrul precedent. Olanda a avut o creștere de 2,6%. Suedia - 1,4%, iar Spania - 1,1%. Mai multe țări, precum Letonia, Litunia, Polonia sau Portugalia au înregistrat o scădere a PIB. Germania, 0,0 - trimestrul II comparat cu trimestrul I din 2022. În ceea ce privește evoluția PIB-ului în trimestrul II, raportat la același trimestru din anul 2021, România a avut o creștere de 5,3%. Slovenia: 8,3%. Și Portugalia, Cipru, Spania și Ungaria au înregistrat evoluții mai bune decât România. Citește și: ANALIZĂ Expert militar apropiat Kremlinului: armata rusă folosește tactici din primul război mondial, ucrainenii sunt războinici talentați. Echipamentele, la nivelul URSS INS arăta, azi, că în semestrul I 2022, comparativ cu semestrul I 2021, PIB-ul a crescut cu 5,8%. #Eurozone GDP Increases by 0.6% in 2nd Quarter - EurostatSeasonally adjusted Gross domestic product in the common currency area rose by 0.6% during the period, down from 0.7% in the prior quarter. Economists had forecast the reading to remain steady at 0.7%.#EUR #Europe #USD pic.twitter.com/eOrZi0nCaT— FxOverseas (@FxOverseas) August 17, 2022 Eurostat arată că în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I; economia din zona euro a crescut cu 0,6% iar numărul persoanelor ocupate cu 0,3%. Euro area #employment +0.3% in Q2 2022, +2.4% compared with Q2 2021: flash estimate from #Eurostat https://t.co/bYt00lP3Fa pic.twitter.com/8tSSu7He2n— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) August 17, 2022

Comisia Europeană reduce prognoza de creștere economică a României Foto: News.ro
Eveniment

Comisia Europeană reduce prognoza de creștere

Comisia Europeană reduce prognoza de creștere economică a României. Bruxelles-ul estimează că economia românească va crește cu 4,2% în acest an, potrivit prognozei de iarnă publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de toamna anului 2021, când se situa la 5,1%. Comisia Europeană reduce prognoza de creștere „Spre finalul anului 2021, avansul creşterii s-a calmat din cauza restricţiilor de aprovizionare, a noului val de infecţii cu COVID-19 şi a relansării puternice a inflaţiei. În pofida acestei pierderi de elan, care ar urma să continue şi în primăvara lui 2022, cele mai recente date referitoare la încrederea în economie indică o perspectivă de creştere pozitivă, chiar dacă una moderată, în special în servici, comerţul cu amănuntul, construcţii şi industrie”, estimează Comisia Europeană. Potrivit Executivului comunitar, consumul privat ar urma să îşi revină în a doua jumătate a acestui an, când sunt aşteptate să fie relaxate restricţiile iar inflaţia să se modereze. De asemenea, investiţiile ar urma să rămână solide pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză, susţinute de Facilitatea de redresare şi rezilienţă. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Inflația, în creștere Pe de altă parte, Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 4% cât estima în noiembrie, până la 5,3% conform estimărilor de iarnă, după ce în 2021 rata medie a inflaţiei în România a fost de 4,1%, potrivit Executivului comunitar. "Creșterea abruptă și continuă a prețurilor la energie a împins inflația lunară calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (HIPC) la 6,7% în decembrie, aducând inflația medie la 4,1% în 2021. Prețurile ar urma să continue creșterea în 2022 din cauza prețurilor mari la energie și reflectării acestora în prețurile altor bunuri și servicii. De asemenea, se preconizează că prețurile alimentelor vor crește pe fondul ofertei mai reduse de îngrășăminte. O dinamică a salariilor mai puternică decât se așteaptă în prezent reprezintă un risc pentru prognoza privind inflația", notează Comisia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră