joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: creștere

164 articole
Eveniment

Primarul se face că muncește: a contestat creșterea prețului la apă și canal tardiv

Primăria Iași a contestat în instanță majorarea tarifelor la apă și canalizare, însă reprezentanții ARSACIS susțin că demersul este tardiv. ARSACIS respinge contestarea Primăriei Iași Municipalitatea afirmă că prețul apei în Iași se numără printre cele mai ridicate din țară și că sesizările cetățenilor și apelurile publice ale primarului Mihai Chirica nu au dus la temperarea tarifelor. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Deși Iașiul are cel mai mare număr de locuitori și de clienți ai operatorului regional, administrația locală susține că nu poate influența direct deciziile privind stabilirea prețurilor. La începutul anului, primarul a depus o plângere prealabilă prin care solicită modificarea unei hotărâri ARSACIS adoptate la finalul lui 2024 și revizuirea mecanismului de ajustare a tarifelor. Continuarea, în Ziarul de Iași

ARSACIS respinge contestarea Primăriei Iași (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
COTAR reclamă creșterea prețului polițelor RCA (sursa: Pexels/Jack Paschalidis)
Eveniment

Prețul polițelor RCA crește de la lună la lună fără nici o justificare, reclamă transportatorii

Piața RCA din România nu este stabilă, ci profund dezechilibrată, susține Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), într-o scrisoare adresată conducerii Autorității de Supraveghere Financiară. Documentul este semnat alături de alte șapte organizații reprezentative, care contestă declarațiile recente ale vicepreședintelui ASF, Sorin Mititelu, potrivit cărora piața RCA ar funcționa în parametri normali. Scumpiri masive după falimentele City Insurance și Euroins Potrivit COTAR, discursul oficial al ASF este contrazis de realitatea din teren, unde falimentele City Insurance și Euroins au fost suportate exclusiv de populație și de companiile românești. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” După aceste colapsuri, polițele RCA au înregistrat creșteri de până la 300%, fără legătură cu daunalitatea reală sau costurile din piață, iar în 2025, după ridicarea plafonării, tarifele au crescut suplimentar cu până la 50%, ajungând la majorări lunare fără justificare economică transparentă. Profituri uriașe și tarife fără corelație cu riscul Reprezentanții transportatorilor atrag atenția că, deși profitul este legitim într-o economie de piață, situația actuală reprezintă o anomalie: unele companii raportează profituri de sute de milioane de euro anual, în timp ce tarifele RCA cresc accelerat, fără corelație cu riscul asigurat. În acest context, ASF este acuzată că nu și-a îndeplinit rolul de supraveghere, permițând apariția unui haos care a golit de conținut mecanismul Bonus–Malus. Discrepanțe de până la 300% pentru același risc COTAR reclamă discrepanțe uriașe de preț între ofertele asigurătorilor, care ajung și la 300% pentru aceeași persoană sau firmă, în condiții identice de risc. Organizațiile semnatare cer explicații publice privind modul în care sistemul Bonus–Malus poate genera asemenea anomalii și susțin că piața RCA a devenit un mecanism abuziv, care afectează direct milioane de șoferi. RCA, la niveluri comparabile cu Germania Potrivit transportatorilor, polițele RCA din România au ajuns la niveluri comparabile cu cele din Germania, deși veniturile românilor sunt de aproximativ cinci ori mai mici. În cazul pensionarilor, plata unei polițe RCA poate echivala cu două luni de pensie, situație pe care COTAR o califică drept o problemă socială gravă, nu doar una de piață. Cereri ferme adresate ASF și amenințarea protestelor Cele opt organizații solicită ASF recunoașterea publică a realității din piață, transparență totală privind justificarea tarifelor, intervenții ferme împotriva abuzurilor și măsuri urgente pentru protejarea economiei românești. De asemenea, ele cer emiterea unei ordonanțe de urgență pentru ca polițele RCA să poată fi emise de o instituție financiară românească, conform Legii 132/2017. În lipsa unor decizii rapide, transportatorii avertizează că vor organiza un protest public.

Firme nou înființate, firme dizolvate, tot mai multe (sursa: publicrecord.ro)
Economie

Efectul creșterii taxelor: multe firme se închid și se deschid altele noi

Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a înregistrat o creștere semnificativă în 2025, ajungând la 153.425 de înmatriculări, cu 22,8% mai multe față de anul precedent, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Dintre acestea, 100.394 au fost societăți cu răspundere limitată (SRL). Creșterea inițiativelor antreprenoriale, dar și mai multe dizolvări de firme Evoluția pozitivă a înmatriculărilor este însă însoțită de o dinamică îngrijorătoare pe segmentul firmelor care își încetează activitatea. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie–octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Bucureștiul și marile județe, în topul înmatriculărilor Cele mai multe înmatriculări au fost consemnate în Municipiul București, unde s-au înregistrat 34.405 noi entități, în creștere cu 15,28% față de 2024. La nivel național, urmează județele: Ilfov – 9.543 înmatriculări (+25,7%) Cluj – 7.652 (+23,02%) Timiș – 7.239 (+27,83%) Iași – 6.576 (+36,32%) Brașov – 5.270 (+14,74%) Constanța – 5.050 (+14,28%) Dolj – 4.984 (+57,62%) Județele cu cele mai puține înmatriculări în 2025 La polul opus, cele mai puține înmatriculări au fost raportate în județele: Covasna – 794 (+36,43%) Ialomița – 970 (+25,16%) Teleorman – 1.012 (+18,5%) Mehedinți – 1.059 (+20,34%) Tulcea – 1.106 (+48,86%) Chiar și în aceste județe, datele indică creșteri față de anul anterior. Creșteri ale înmatriculărilor în toate județele României Potrivit ONRC, toate județele au înregistrat creșteri ale numărului de înmatriculări în 2025. Cele mai mari avansuri procentuale au fost consemnate în: Dolj (+57,62%) Alba (+55,5%) Tulcea (+48,86%) Brăila (+43,31%) Domeniile cu cele mai multe firme nou-înființate Cele mai atractive domenii pentru noile înmatriculări au fost: Transport și depozitare – 26.377 Comerț cu ridicata și cu amănuntul – 23.872 Activități profesionale, științifice și tehnice – 14.500 Aceste sectoare concentrează cea mai mare parte a inițiativelor antreprenoriale din 2025. Peste 11.600 de înmatriculări în decembrie 2025 În luna decembrie 2025 au fost înmatriculate 11.630 de persoane fizice și juridice. Cele mai multe au fost înregistrate în: București – 2.682 Ilfov – 804 Cluj – 682 Timiș – 595 Iași – 513

România, țara cu condițiile cele mai proaste din UE pentru creșterea puilor pentru fast-food (sursa: humaneworld.org)
Mediu

România, țara cu condițiile cele mai proaste din UE pentru creșterea puilor pentru fast-food

Humane World for Animals Europe (denumită anterior Humane Society International Europe) a lansat The Pecking Order 2025, al treilea raport anual consecutiv care evaluează politicile și progresele privind bunăstarea puilor crescuți pentru carne în rândul marilor companii de fast-food din România, alături de șase alte țări europene (Franța, Suedia, Danemarca, Cehia, Italia și Polonia). În timp ce scorul mediu al țărilor europene pentru bunăstarea păsărilor a crescut la 26% în 2025, față de 22% în 2024, rezultatele din România înregistrează o scădere îngrijorătoare. Scorul mediu al industriei a scăzut la 11% în 2025, de la 17% în 2023, ceea ce face ca România să fie piața cu cel mai mic scor. Raportul evidențiază o ruptură între promisiunile companiilor, așteptările consumatorilor și realitatea crudă cu care se confruntă milioane de păsări din industria alimentară. Rezultatele arată că lanțurile de fast-food trebuie să adopte de urgență standarde crescute de bunăstare pentru păsările din lanțurile lor de aprovizionare, având în vedere magnitudinea industriei: în 2024, 6,7 miliarde de pui au fost sacrificați pentru carne în Uniunea Europeană, cu 320 de milioane provenind din România, conform datelor furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, 2025. Aproape 90% dintre puii crescuți pentru carne în Uniunea Europeană provin din sisteme intensive de interior, în care zeci de mii de păsări sunt înghesuite în hale suprapopulate. În plus, sunt selectate rase care cresc atât de repede încât suferă frecvent de afecțiuni ale membrelor și dificultăți de mers. Aceste păsări, cunoscute în industrie sub numele de “pui broiler”, sunt cele mai numeroase animale de fermă din lume. Cu toate acestea, legislația învechită încă permite creșterea lor în aceste sisteme de producție, unde duc o viață de suferință din cauza ritmului de creștere rapid și nesănătos, a suprapopulării, a mediilor lipsite de stimuli și a metodelor de sacrificare inumane. Pentru a aborda aceste probleme sistemice, raportul The Pecking Order se bazează pe criteriile științifice ale Angajamentului European pentru Pui (European Chicken Commitment), agreate de 38 de organizații pentru bunăstarea animalelor din întreaga lume. Aceste criterii stabilesc standardele minime care pot răspunde celor mai urgente probleme de bunăstare în producția de pui crescuți pentru consum. Clasamentul din raport este calculat în baza angajamentelor publice ale companiilor și a modului în care acestea urmăresc și raportează progresul față de public. Ediția din 2025 a analizat 12 mari lanțuri de fast-food active în țara noastră, iar rezultatele cheie relevă o diferență între angajamentele globale pentru bunăstarea animalelor din partea companiei-mamă și implementarea locală. Din nou, IKEA conduce clasamentul datorită angajamentului său clar față de ECC, dar și a faptului că a publicat un plan de parcurs și termene limită. Însă IKEA nu este transparentă în ceea ce privește progresul în implementare. Urmează Pizza Hut care are un angajament față de ECC, dar nu prezintă un raport privind implementarea promisiunilor. Pe locul trei este Subway: politica sa ECC este doar parțial aliniată, după renunțarea la termenul limită din 2026. Kentucky Fried Chicken are o politică proprie care nu îndeplinește standardele de bază ale ECC și compania nu raportează nimic în privința progreselor. Celelalte branduri internaționale și naționale (Burger King, Domino’s Pizza, McDonald’s, Popeyes, Starbucks, 5 to go, Salad Box și Spartan) au scoruri între 0% și 1%, pentru că nu au niciun angajament pentru bunăstarea puilor crescuți pentru carne. Andreea Roseti, director de țară pentru Humane World for Animals în România, declară: “Animalele sunt cele care plătesc prețul pentru bunăstarea precară din industria alimentară, atunci când sunt crescute în hale fără lumină naturală și îngrășate rapid astfel încât abia pot merge. Bunăstarea animală este un indicator important al unei afaceri responsabile și reziliente. Este dezamăgitor că pentru al treilea an la rând, raportul The Pecking Order arată o imagine îngrijorătoare a României: deși consumatorii cer condiții mai bune pentru animale, lanțurile de fast-food nu iau nicio măsură. Este momentul ca aceste companii să își asume responsabilitatea și să adere la standardele European Chicken Commitment. Noi, Humane World for Animals, invităm companiile din industria alimentară să ne contacteze, să lucrăm împreună pentru creșterea standardelor de bunăstare animală în lanțurile lor de aprovizionare.” Creșterea intensivă a puilor nu provoacă doar suferința animalelor, ci este și o chestiune de sănătate publică. Utilizarea abuzivă și excesivă a antibioticelor pentru a stimula creșterea și a preveni îmbolnăvirea a contribuit la apariția bacteriilor rezistente la antibiotice, afectând astfel bunăstarea animalelor și sănătatea oamenilor. Angajamentul European pentru Pui (ECC) promovează trecerea la rase de pui cu creștere lentă, mai sănătoase, cu o imunitate crescută și care necesită mai puține tratamente. Angajamentul presupune, de asemenea, reducerea densității de stoc, măsură dovedită pentru creșterea nivelului de bunăstare pentru animale, dar și o nevoie scăzută de antibiotice. Raportul The Pecking Order este un instrument pentru progres, pentru că oferă acțiuni concrete pe care lanțurile de fast-food, fermierii și legiuitorii le pot face, pentru a-și asuma responsabilitatea și a produce o schimbare. Ediția europeană din 2025 The Pecking Order este un proiect al World Animal Protection, împreună cu Humane World for Animals, Essere Animali și Obranci Zvirat. Peste 81 de companii au fost evaluate în 2025 în piețele din Cehia, Danemarca, Franța, Italia, Polonia, România și Suedia. The Pecking Order evaluează industria de fast-food din 2019. În 2025, au fost analizate șapte piețe europene, iar România și Polonia au fost incluse pentru a treia oară. La nivel european se înregistrează o creștere în scorurile obținute. Media europeană a crescut la 26% în 2025, de la 22% în 2024. Lanțurile de fast-food din Franța și Suedia conduc cu 42%, respectiv 40%. Polonia și România înregistrează cele mai mici scoruri, de 16% respectiv 11%, indicând nevoia de acțiune pentru bunăstarea păsărilor. 

Pensii mai mari pentru gradul I de invaliditate (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Eveniment

Crește pensia pentru gradul I de invaliditate. Nu e nevoie de cerere sau recalculare

Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate vor beneficia, începând cu 1 iulie 2026, de o creștere automată a indemnizației pentru însoțitor, fără a fi necesară depunerea unei cereri sau recalcularea pensiei. Pensii mai mari pentru gradul I de invaliditate Indemnizația lunară va ajunge la aproximativ 2.163 de lei, în creștere de la 2.025 de lei, ca urmare a majorării salariului minim brut la 4.325 de lei. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Suma se acordă lunar, suplimentar față de pensia de invaliditate, persoanelor cu afecțiuni grave care necesită sprijin permanent pentru activitățile zilnice. Potrivit Legii nr. 360/2023, indemnizația pentru însoțitor reprezintă 50% din salariul minim brut pe economie, este suportată din bugetul de stat și se menține inclusiv după trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Creșterea vârstei de pensionare în MApN și MAI (sursa: Facebook/Poliția Română, MApN)
Eveniment

Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că reprezentanții Ministerului Apărării și ai Ministerului Afacerilor Interne vor elabora, până la finalul săptămânii viitoare, un proiect de lege care vizează creșterea vârstei de pensionare în structurile de ordine publică și apărare. Măsura, legată de reducerea cheltuielilor bugetare Inițiativa apare în contextul în care Guvernul urmărește reducerea cu 10% a fondului de salarii al instituțiilor publice. Citește și: Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni. Deocamdată, Nicușor Dan o ține la ușă Potrivit ministrului, în cazul MApN și MAI, această reducere nu poate fi realizată nici prin tăieri salariale, nici prin diminuarea numărului de angajați. Războiul din Ucraina exclude reducerile de personal Radu Miruță a explicat, într-o intervenție la Antena 3, că situația de securitate regională face imposibilă reducerea efectivelor militare sau a personalului din structurile de ordine publică. România are aproximativ 600 de kilometri de graniță cu o țară aflată în război, motiv pentru care, potrivit ministrului, armata trebuie consolidată, nu diminuată. Compromisul coaliției: fără tăieri, dar cu pensionare mai târzie Ministrul Apărării a precizat că soluția acceptată în coaliția de guvernare este creșterea vârstei de pensionare, ca formă de contribuție la efortul de reducere a cheltuielilor. „Nu tăiem din salarii și nu reducem numărul de angajați, dar creștem vârsta de pensionare. Acesta este compromisul”, a declarat Miruță. Vârsta actuală de pensionare este 48 de ani În prezent, personalul din aceste structuri se poate pensiona la vârsta de 48 de ani. Noua vârstă de pensionare urmează să fie stabilită în urma unor simulări financiare. Ministrul a precizat că sunt analizate mai multe scenarii, care ar putea presupune creșterea pragului la 55, 60 sau o altă vârstă, fără a ajunge neapărat la 65 de ani. Proiectul de lege, pe masa Guvernului săptămâna viitoare Potrivit lui Radu Miruță, proiectul de lege comun al MApN și MAI urmează să fie prezentat Guvernului până la finalul săptămânii viitoare, după finalizarea simulărilor privind impactul bugetar. În ceea ce privește domeniul sănătății, ministrul a precizat că sunt așteptate propuneri care să reducă cheltuielile printr-o alocare diferențiată a fondurilor. Printre criteriile avute în vedere se numără rangul spitalelor și volumul de activitate, în special în cazul gărzilor medicale, care diferă semnificativ de la un spital la altul. Educația, exceptată de la noi reduceri Pentru sectorul Educației, Guvernul va ține cont de reducerile realizate anul trecut, estimate la 4–5%. Astfel, nu se va aplica o reducere suplimentară de 10% peste cea deja efectuată. Guvernul exclude introducerea unor taxe noi Radu Miruță a mai declarat că în cadrul Guvernului nu au existat discuții privind introducerea unor noi taxe. Executivul își propune să transmită populației un semnal clar că ajustările bugetare încep din interiorul aparatului de stat. „Concentrarea Guvernului este să arătăm că tăiem și de la noi. Începem anul cu această dovadă”, a conchis ministrul.

Francezii, susținere pentru extrema dreaptă (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Extrema dreaptă, din ce în ce mai îmbrățișată de francezi. Marine Le Pen, totuși, în scădere

Un număr tot mai mare de francezi declară că sunt de acord cu ideile promovate de partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN), potrivit unui sondaj publicat de cotidianul Le Monde. Aproximativ 42% dintre respondenți susțin ideile RN, în creștere cu trei puncte față de anul trecut și cu 13 puncte comparativ cu 2022. Percepția asupra democrației și valorilor partidului Potrivit sondajului, aproape 44% dintre francezi consideră că RN nu reprezintă o amenințare pentru democrație, o scădere de șapte puncte față de anul anterior. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan În același timp, 41% dintre respondenți văd formațiunea ca pe un pericol democratic, iar 44% spun că nu sunt de acord cu ideile sale politice. RN, mai puțin perceput ca partid xenofob sau antisemit Datele arată o schimbare semnificativă de percepție: aproximativ 40% dintre francezi consideră că RN nu este un partid xenofob, opinie împărtășită de aproape 60% dintre simpatizanții partidului Les Républicains. De asemenea, 47% dintre respondenți afirmă că RN nu este un partid antisemit. Ascensiune electorală și capacitate de guvernare Rassemblement National se află pe un trend ascendent, reușind să obțină 125 din cele 577 de mandate la alegerile legislative anticipate din 2024. Șapte din zece francezi consideră că partidul este capabil să ajungă la putere, un procent aflat în creștere constantă din 2019. Marine Le Pen și miza alegerilor prezidențiale din 2027 La alegerile prezidențiale din 2022, Marine Le Pen a obținut 41,45% din voturi în turul al doilea, pierzând în fața lui Emmanuel Macron, după ce în 2017 obținuse 33,90%. În prezent, viitoarea sa candidatură este pusă sub semnul întrebării din cauza unui proces în apel, după ce a fost condamnată în primă instanță la o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Jordan Bardella, favorit în sondaje Conform sondajului Le Monde, Jordan Bardella, președintele RN și succesorul desemnat al lui Marine Le Pen, este considerat de 49% dintre francezi drept candidatul cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile prezidențiale. Prin comparație, doar 18% dintre respondenți o văd pe Marine Le Pen drept favorită în cursa pentru Palatul Élysée. Sondajul a fost realizat online între 1 și 5 ianuarie, pe un eșantion de 1.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național, utilizând metoda cotelor și stratificarea pe regiuni și tipuri de zone urbane.

Guvernul explică majorarea taxelor locale (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

De ce au crescut taxele locale (Guvern). Ciucă și Ciolacu știau că e nevoie, au amânat politic

Guvernul a transmis, duminică, o serie de precizări oficiale privind decizia de majorare a impozitelor și taxelor locale aplicate clădirilor, terenurilor și autovehiculelor. Executivul susține că măsura a devenit inevitabilă din cauza gradului scăzut de colectare, a neactualizării impozitelor cu rata inflației și a pierderilor semnificative de venituri înregistrate de autoritățile locale. De ce a fost necesară reforma impozitării proprietății Potrivit estimărilor Guvernului, noile reguli fiscale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, bani care vor rămâne integral la bugetele locale. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Executivul arată că România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, față de media UE de 1,85%. În plus, existau: - diferențe majore de impozitare între localități; - impozite care nu reflectau valoarea reală a clădirilor; - o rată de neîncasare de peste 30%; - lipsa actualizării cu inflația. „Peste o treime din impozite nu erau încasate, ceea ce a generat pierderi importante de venituri, inechități între contribuabili și o presiune tot mai mare asupra bugetului național”, subliniază Guvernul. Guvernul precizează că toate sumele colectate din impozite și taxe locale rămân la bugetele autorităților locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului bugetar. Angajamente asumate prin PNRR Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, prin: - Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); - negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar; - Planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu; - angajamentul guvernamental aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025. Guvernul recunoaște că decizia a fost amânată de mai multe guverne, iar lipsa asumării a pus în pericol accesarea unor fonduri europene importante, inclusiv cererile de plată 4 și 5 din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro. Întârzieri și probleme de implementare Executivul explică faptul că intrarea în vigoare a măsurilor a fost întârziată de: - decizii ale Curții Constituționale; - atacuri formulate de opoziție; - proceduri legale subsecvente. Adoptarea actului normativ la 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt de aplicare, a generat dificultăți pentru administrațiile locale, inclusiv: - sincope la platforma ghișeul.ro; - erori de calcul ale deciziilor de impunere; - diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale. Guvernul susține că aceste disfuncționalități sunt în curs de remediere. Cât cresc veniturile din impozitele pe proprietate în 2026 Aplicarea noilor cuantumuri va conduce, potrivit estimărilor oficiale, la o creștere de peste 30% a veniturilor din impozite pe proprietate în 2026, respectiv: +1,42 miliarde lei din impozitele pe clădiri; +1,09 miliarde lei din impozitele pe terenuri; +1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor. Actualizarea bazei de impozitare și tranziția către valoarea de piață Guvernul precizează că se elimină utilizarea unor valori istorice depășite. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată ca etapă intermediară, până la introducerea impozitării la valoarea de piață, prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. Valoarea impozabilă de referință ajunge la 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), reprezentând un cost mediu național de construire pentru o locuință cu finisaje standard, fără TVA, teren sau marja dezvoltatorului. Eliminarea scutirilor și limitarea facilităților fiscale Executivul anunță eliminarea scutirilor considerate nejustificate, în conformitate cu PNRR și recomandările Băncii Mondiale. Facilitățile fiscale pot fi acordate de autoritățile locale doar în mod țintit și în limita a 5% din veniturile colectate în anul anterior. Totodată, autoritățile locale își păstrează competența de a stabili cotele de impozitare, însă nu sub nivelul anului 2025. De ce pot apărea creșteri peste media de 70% Guvernul estimează o majorare medie a impozitelor de 70–80%, însă avertizează că, în anumite cazuri, creșterea poate fi mai mare din cauza: eliminării reducerilor pentru vechimea clădirilor; actualizării bazei de impozitare; majorării cotelor de impozitare de către autoritățile locale. Noua legislație elimină reduceri precum: până la 50% pentru clădiri mai vechi de 100 de ani; 30% pentru clădiri de 50–100 de ani; 10% pentru clădiri de 30–50 de ani. Impozitarea autovehiculelor Sistemul de impozitare a autovehiculelor rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cmc, pentru a asigura continuitate administrativă. Modificarea vizează valorile aplicate, care sunt diferențiate în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât vehiculele mai poluante să fie impozitate mai sever. Autoturismele hibride și criteriul emisiilor CO₂ Guvernul precizează că, potrivit Comisiei Europene, categoria generică „hibrid” nu este suficientă pentru acordarea unor facilități fiscale. Diferențierea trebuie să se bazeze pe emisii reale de CO₂, sub pragul de 50 g/km, conform cerințelor PNRR. Această abordare urmărește internalizarea costurilor de mediu și orientarea consumatorilor către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unor taxe noi și fără riscuri administrative suplimentare.

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025 Foto: Facebook Alexandru Nazare
Economie

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025, arată datele ministerului de Finanțe. În octombrie, aceste arierate erau de 671,1 milioane de lei, iar în noiembrie ajunseseră la 859,4 milioane de lei.  Citește și: Ghinion: primarul Băii-Mari a ajuns la spital, cu hernie, după ce a dat la zăpadă Arieratele la bugetul general consolidat reprezintă datorii și plăți restante pe care statul (autoritățile publice centrale și locale, instituțiile publice) nu le-a efectuat la timp către diverși creditori (firme, persoane fizice, alte instituții), în special cele care au depășit o anumită vechime (de obicei 90 de zile), acumulând astfel datorii vechi neplătite.    Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025 Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 62,8%, de la 195,3 milioane lei, până la 318,1 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 22,55%, de la 267,4 milioane de lei, în octombrie 2025, la 327,7 milioane de lei în noiembrie. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un avans de 2,5%, de la 208,4 milioane lei, până la 213,6 milioane lei. În ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au urcat cu 26,21%, de la 632,9 milioane de lei (în octombrie 2025) la 798,8 milioane de lei (în noiembrie 2025). Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 63,56%, la 298,7 milioane lei, cele peste 120 de zile cu 18%, la 297,4 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 2,21%, până la 202,7 milioane de lei. La capitolul „Buget de stat şi autonome”, arieratele au crescut de la 38,3 milioane de lei în octombrie 2025, la 61 milioane de lei în noiembrie 2025 (+159,2%). Arieratele de peste 90 de zile au consemnat un avans de 51,16%, ajungând la 19,5 milioane lei. Cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 95,48%, la 30,3 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au crescut cu 12%, la 11,2 milioane lei.

Polițist cere creșterea pensiei în instanță (sursa: reporteris.ro)
Eveniment

Un polițist pensionat la 47 de ani cu pensie de 8.500 de lei net cere o creștere în instanță

Comisarul-șef Ovidiu Buculei are o experiență de peste 27 de ani în sistemul judiciar, parcurgând treptat toate treptele ierarhice. După zece ani de activitate ca subofițer, în anul 2003 a trecut în corpul ofițerilor. Doi ani mai târziu, în 2005, a fost numit șef al Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Iași. Ulterior, în perioada 2013–2020, a condus Secția 3 Poliție, consolidându-și reputația prin funcții de conducere importante. Trecerea în rezervă și începutul demersurilor pentru drepturile salariale Potrivit Reporter de Iași, în septembrie 2020, odată cu trecerea în rezervă, Buculei a început demersurile pentru recunoașterea și recuperarea drepturilor financiare. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Acesta a decis să conteste modul în care au fost calculate salariile polițiștilor în perioada activității sale. Acuzații privind lipsa de transparență în calculul salariilor Fostul ofițer susține că sistemul de calcul al salariilor a fost „total netransparent”, fiind fundamentat pe ordine de ministru clasificate ca „secret de serviciu”. El afirmă că polițiștii nu aveau acces la algoritmul real de calcul și, prin urmare, nu puteau ști dacă sunt nedreptățiți. Algoritmi secreți și imposibilitatea verificării veniturilor Conform declarațiilor sale, atât ordinele de ministru, cât și algoritmii software folosiți pentru stabilirea veniturilor erau clasificați. Astfel, polițiștii primeau doar suma finală, fără posibilitatea de a verifica dacă formula aplicată corespundea prevederilor legale. Buculei consideră că această opacitate a deschis calea unor nereguli în plata drepturilor salariale.

TVA crește la 22% de la 1 ianuarie din cauza războiului din Ucraina (Rusia) (sursa: Pexels/Nurlan Tortbayev)
Internațional

TVA crește la 22% de la 1 ianuarie din cauza războiului din Ucraina (Rusia)

Începând cu 1 ianuarie 2026, Rusia crește TVA-ul de la 20% la 22%, într-o măsură menită să susțină financiar eforturile de război din Ucraina. Putin promite scăderi de taxe în viitor Noua taxă ar urma să aducă statului aproximativ 1.187 miliarde de ruble (circa 15 miliarde de dolari) în acest an fiscal. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Majorarea TVA, aprobată în 2025, a stârnit critici din partea mediului de afaceri și a populației, deja afectate de inflația ridicată, sancțiunile internaționale și cheltuielile tot mai mari din sectorul apărării. În paralel, și impozitul pe venit a crescut de la începutul conflictului. Președintele Vladimir Putin a justificat măsura ca fiind esențială pentru echilibrarea bugetului național și a dat asigurări că guvernul va reduce povara fiscală în viitor. El a cerut firmelor să își achite taxele la timp și a avertizat că majorarea TVA nu trebuie să alimenteze economia subterană, ci să contribuie la creșterea veniturilor bugetare. TVA de 10% pentru alimente și medicamente Potrivit Ministerului de Finanțe rus, toate angajamentele sociale și militare vor fi respectate, în special sprijinul oferit soldaților și familiilor acestora, considerat o prioritate strategică. Bugetul pe 2025 a alocat 40% din cheltuieli pentru apărare și securitate, iar consumatorii se tem că noua cotă TVA va duce la scumpiri generalizate. Totuși, Ministerul Finanțelor a promis că va menține TVA-ul redus de 10% pentru alimente, medicamente și produse pentru copii.

Impozitele locale cresc semnificativ (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Impozitele locale, crescute și de Guvern, și de primării. Unele vor fi de cinci ori mai mari

Primăria Iași propune o majorare de 5,6% a impozitelor și taxelor locale, procent ce reflectă rata inflației transmisă de Ministerul Dezvoltării — mai redusă decât rata anuală raportată recent de Banca Națională (9,76%). Inflație, curs valutar La stabilirea noilor niveluri de taxare s-a avut în vedere și cursul valutar din 1 octombrie, de 5,0806 lei pentru 1 euro. Citește și: Bolojan l-a epurat pe amicul lui Pandele, Thuma, de la PNL București. Ar urma Burduja și șefi de organizații de sector Pe lângă indexarea de 5,6%, proiectul prevede aplicarea unei cote de 0,1% (0,08% în 2025) la valoarea impozabilă a clădirilor rezidențiale. Pentru clădirile nerezidențiale, suplimentul este de 0,35% sau 1,1% (0,2% sau 0,95% în 2025), în funcție de proprietar — persoană fizică sau juridică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Risc mare de nouă creștere a TVA (sursa: Pexels/Mihai Vlasceanu)
Economie

Avertisment dur: românii consumă din ce în ce mai puțin, risc mare de nouă creștere a TVA

Scăderea accentuată a consumului în luna octombrie ar putea influența semnificativ evoluția Produsului Intern Brut (PIB), iar o eventuală contracție economică și în trimestrul IV față de trimestrul III ar însemna intrarea României în recesiune tehnică. Avertismentul vine din partea președintelui Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. Consum în scădere accentuată în a doua parte a anului Potrivit lui Adrian Codirlașu, datele neajustate sezonier arată o diminuare consistentă a consumului pe parcursul ultimelor luni: Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm - peste 4% scădere în august față de aceeași lună a anului anterior; - aproximativ 3% în luna următoare; - o scădere de 4,6% în octombrie, cea mai accentuată din acest interval. „S-a accentuat scăderea, lucru care era cumva anticipat. Arată un consumator rațional, pentru că i-au scăzut veniturile și și-a ajustat comportamentul”, a explicat Codirlașu. Inflația a erodat puterea de cumpărare Președintele CFA România a subliniat că evoluția consumului este direct legată de pierderea puterii de cumpărare. În contextul unei inflații de aproximativ 10% și al unei creșteri a salariului net de doar 4%, consumatorii au resimțit o pierdere de circa 6% a puterii de cumpărare. Această scădere s-a reflectat inevitabil în nivelul cheltuielilor populației, cu impact direct asupra creșterii economice. PIB-ul, afectat de principalul său motor Consumul reprezintă principalul motor al PIB-ului României. Din acest motiv, diminuarea cererii interne ar putea avea consecințe vizibile în datele economice din trimestrul IV. „Deja avem trimestrul III față de trimestrul II cu un minus mic. Dacă vom avea și în trimestrul IV față de trimestrul III un alt minus, atunci intrăm în recesiune tehnică”, a avertizat Adrian Codirlașu. Totuși, el estimează că, la nivelul întregului an, economia României va înregistra un avans modest, mai mic decât cel de anul trecut, dar totuși pozitiv. Problema majoră rămâne însă începutul de an, care se conturează cu un consum deja afectat. Adrian Codirlașu a precizat că o evaluare clară a riscului de recesiune tehnică va putea fi făcută abia după publicarea datelor aferente lunii noiembrie, care vor confirma sau nu tendința de scădere a consumului. Date INS: creștere modestă, dar trimestru negativ Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS), economia României a crescut în primele nouă luni ale anului cu: 0,8% pe seria brută; 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024. În schimb, în trimestrul III din 2025, PIB-ul a scăzut în termeni reali cu 0,2% față de trimestrul precedent, alimentând temerile legate de o posibilă recesiune tehnică. Avertisment privind posibila majorare a TVA La rândul său, vicepreședintele Asociației CFA România, Alexandra Smedoiu, a avertizat asupra riscului unei creșteri a TVA în a doua parte a anului viitor. Decizia ar putea fi luată în funcție de evoluția încasărilor bugetare din primele luni ale anului. Potrivit acesteia, majorarea ar putea fi de unu sau două puncte procentuale, o măsură care ar pune presiune suplimentară pe consum și pe economia deja fragilă. În acest context, evoluția consumului rămâne un indicator-cheie pentru direcția economiei românești în perioada următoare.

Numărul firmelor dizolvate, în creștere (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Firmele se închid masiv: creștere cu 32% în 2025 a dizolvărilor, în special în comerț

Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Datele sunt furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și reflectă un ritm accelerat al dispariției firmelor de pe piață. Bucureștiul conduce topul dizolvărilor de firme Capitala rămâne zona cu cele mai multe firme dizolvate: 9.396 de companii au fost radiate în primele zece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 35,43% față de perioada similară din 2024. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Pe următoarele locuri se situează județele: Cluj – 2.641 de firme (plus 42,6%) Ilfov – 2.439 (plus 28,37%) Constanța – 2.273 (plus 21,88%) Timiș – 1.929 (plus 19,29%) Brașov – 1.740 (plus 47,21%) Iași – 1.729 (plus 24,48%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai reduse valori ale dizolvărilor de companii au fost înregistrate în: Ialomița – 250 (plus 31,58%) Covasna – 266 (plus 45,36%) Mehedinți – 320 (plus 39,74%) Călărași – 322 (plus 21,51%) Harghita – 340 (plus 7,26%) Chiar dacă numărul de dizolvări este mic în aceste județe, toate au înregistrat creșteri față de anul anterior. Creșteri semnificative în județe precum Maramureș, Olt și Alba Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate s-au consemnat în: Maramureș – plus 67,8% Olt – plus 62,25% Alba – plus 56,06% Vâlcea – plus 55,38% Important de menționat este că în niciun județ nu s-au înregistrat scăderi ale numărului de dizolvări. Domenii afectate: comerțul, construcțiile și serviciile profesionale Domeniul cu cele mai multe dizolvări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 10.509 dizolvări, în creștere cu 7,72% față de anul precedent. Alte domenii afectate: Construcții – 3.924 dizolvări (plus 9,55%) Activități profesionale, științifice și tehnice – 3.884 (plus 12,58%) Transport și depozitare – 3.211 (plus 18,66%) Situația din luna octombrie 2025 În luna octombrie au fost raportate 5.407 dizolvări de firme, dintre care: București – 1.191 Ilfov – 306 Cluj – 298 Constanța – 204 Iași – 203 Timiș – 203

Insolvențe în ritm accelerat la Iași (sursa: Pexels/Towfiqu barbhuiya)
Economie

Semne de criză economică: a crescut numărul insolvențelor în transporturi, depozitare, sănătate

Iașiul, considerat motorul economic al Regiunii Nord-Est, a resimțit puternic presiunea economică, numărul insolvențelor crescând de la unul la două zile la aproape un caz pe zi. Insolvențe în ritm accelerat la Iași Deși zona rămâne una dintre cele mai vulnerabile economic, datele centralizate ale ONRC pentru primele zece luni din 2025 indică o temperare generală a insolvențelor. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Iașiul, alături de Botoșani, Suceava și Bacău, s-a menținut totuși în topul județelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de firme intrate în insolvență. La nivel național, 5.318 profesioniști au intrat în insolvență între ianuarie și octombrie 2025, cu aproape 10% mai puțin față de anul anterior, semn al unei relative stabilizări, însă evoluțiile rămân dezechilibrate de la un județ la altul. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră