sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: creștere

102 articole
Eveniment

Guvernul exclude creșterea cotei de TVA

Guvernul exclude creșterea cotei de TVA. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul nu va lua măsura măririi cotei de TVA, subliniind că o creștere a acesteia cu un punct procentual ar genera automat o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale. Guvernul exclude creșterea cotei de TVA Premierul a subliniat că România are o reformă fiscală de implementat, asumată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cererea de plată numărul patru. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Aceasta a fost analizată de Comisia Europeană, Guvernul României și Banca Mondială, consultant al Ministerului Finanțelor. „Se lucrează pe scenarii, dar excludem categoric o creștere a TVA. Vom veni cu alte măsuri în cadrul reformei fiscale”, a precizat Ciolacu. Premierul a ținut să sublinieze: „ „Reprezint un partid social-democrat”. Perspectivele economice Marcel Ciolacu a anticipat o scădere a inflației în perioada următoare, motivată de reducerea consumului după sărbători și perioada de concedii. „Am intrat într-o zonă de calmare macroeconomică, iar interesul nostru principal este scăderea inflației. Nu văd o justificare pentru creșterea prețurilor, deoarece nu s-au scumpit energia sau combustibilul”, a explicat premierul. Bugetul pentru 2025 Construcția bugetului pentru 2025 a fost realizată fără creșteri de taxe și impozite, cu excepția măsurilor adoptate la începutul anului prin „ordonanța trenuleț”. Premierul a menționat că orice modificare fiscală ar fi implementată cu o perioadă de predictibilitate de șase luni și ar putea intra în vigoare abia în 2026. „Tot ce vom introduce prin reforma fiscală va avea un termen predictibil. Orice măsură fiscală are un delay de un an, fiindcă se raportează la anul fiscal anterior”, a subliniat Ciolacu. Impozitarea progresivă Întrebat despre introducerea impozitării progresive, Marcel Ciolacu a precizat că aceasta este un scenariu în lucru, dar nu o certitudine. „O impozitare progresivă pe venituri excepționale cred că da, este peste tot... Dar dacă specialiștii consideră că este mai bine să rămânem cu cotă unică, rămânem cu cotă unică”, a explicat prim-ministrul.

Guvernul exclude creșterea cotei de TVA (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Rutte cere creșterea investițiilor în apărare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța investițiilor mai mari în apărare din partea statelor membre europene. El a propus ca o mică parte din bugetele alocate pentru pensii, sănătate și asistență socială să fie redirecționată pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. Rutte cere creșterea investițiilor în apărare Într-o intervenţie în faţa Comisiei de Afaceri Externe şi a Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European, Mark Rutte a evidențiat faptul că țările europene alocă în medie o pătrime din venitul național pentru pensii, sănătate și asistență socială. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai El consideră că doar o mică parte din aceste fonduri ar fi suficientă pentru a întări apărarea: „Este o investiție în securitatea noastră și a copiilor și nepoților noștri”, a declarat Rutte în cadrul unei audieri în Parlamentul European. 2% din PIB, insuficient pentru viitor Rutte a atras atenția că obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare este insuficient pentru a face față provocărilor viitoare: „Trebuie să investim mult mai mult pentru a ne asigura securitatea în următorii ani”, a spus el, avertizând că actuala capacitate a industriei militare este fragmentată și lentă. Creșterea producției de echipamente militare Secretarul general al NATO a pledat pentru o creștere rapidă a producției de echipamente esențiale, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone. El a avertizat că industria militară actuală nu poate susține necesarul de securitate pe termen lung: „Trebuie să investim astăzi pentru a ne proteja pe termen lung.” Summitul NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO ating ținta actuală de 2% din PIB pentru apărare. Unele state europene susțin creșterea acestei ținte la 3%, însă există încă diviziuni pe acest subiect. Următorul summit NATO, programat pentru iunie 2025 la Haga, ar putea aduce decizii în această direcție. Ambițiile lui Trump Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a cerut statelor NATO să crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist în contextul dificultăților financiare din UE. Totuși, această propunere subliniază presiunea tot mai mare asupra statelor membre de a-și mări contribuțiile pentru apărare. Securitatea globală, în joc Mark Rutte a făcut un apel urgent pentru creșterea cheltuielilor militare, avertizând că securitatea globală este în joc. Discuțiile despre creșterea bugetelor de apărare vor continua, iar deciziile luate la nivelul NATO vor modela viitorul securității europene și globale.

Numărul pensiilor mici este în creștere (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Numărul pensiilor mici este în creștere

Numărul pensiilor mici este în creștere. În decembrie 2024, numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a ajuns la 923.766 persoane, cu 3.860 mai mult față de luna precedentă, conform datelor CNPP. Din acest total, 834.665 erau pensionari din sistemul public, iar 89.101 proveneau din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Numărul pensiilor mici este în creștere Conform CNPP, indemnizația socială pentru pensionari este acordată beneficiarilor sistemului public de pensii ale căror venituri totale (din pensii și alte indemnizații) sunt sub 1.281 de lei. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această măsură este reglementată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare. Pentru pensionarii din sistemul public, valoarea medie a indemnizației suportate de la bugetul de stat a fost de 528 de lei. Cele mai mari indemnizații medii au fost înregistrate în județele Maramureș (613 lei), Hunedoara (598 lei), Cluj (596 lei), Bistrița-Năsăud (591 lei). Bucureștiul și Suceava, cele mai multe cazuri Cei mai mulți beneficiari ai indemnizației sociale se aflau în București (39.043 persoane). Capitala este urmată de județele: Suceava (35.017), Iași (31.002), Dolj (29.818), Prahova (27.444) și Bacău (27.000) Indemnizațiile pentru pensionarii agricultori Pensionarii agricultori au primit, în medie, o indemnizație socială de 342 de lei, suportată din bugetul de stat. Cele mai mari valori au fost înregistrate în: Ilfov – 483 lei, Gorj – 443 lei, Hunedoara – 424 lei. În sectorul 2 al Capitalei, indemnizația e de 438 lei Iași, județul cu cei mai mulți beneficiari agricultori Numărul cel mai mare de pensionari agricultori care au primit indemnizația socială s-a înregistrat în Iași – 6.242 persoane. Urmează Botoșani – 5.866, Dolj – 5.706, Olt – 5.177, Teleorman – 5.133

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor. Guvernul României a stârnit controverse prin decizia de a introduce noi taxe și de a elimina facilități fiscale, începând cu 1 ianuarie 2025, fără o consultare adecvată cu mediul de afaceri, potrivit directorului executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete. Aceasta a fost anunțată în cadrul unei discuții recente în Consiliul Național Tripartit, pe tema reducerii cheltuielilor. Lipsă de transparență privind creșterea taxelor Radu Burnete a criticat Guvernul pentru faptul că nu a informat transparent, în cadrul întâlnirii recente, despre aceste schimbări fiscale iminente. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net „Cel mai grav este că aceste măsuri intră în vigoare în doar trei zile, fără o consultare prealabilă a părților implicate”, a declarat Burnete. Măsura surprinzătoare include reintroducerea "taxei pe stâlp", care va afecta companiile mari și productive, în contradicție cu promisiunile anterioare de a elimina taxa pe cifra de afaceri. Impactul economic Noile taxe și eliminarea facilităților fiscale pun antreprenorii într-o situație dificilă. „Este inacceptabil să afli de Crăciun că de la 1 ianuarie trebuie să plătești impozite mai mari”, a subliniat Radu Burnete. Acest termen scurt de implementare creează incertitudine în mediul de afaceri și subminează încrederea în stabilitatea fiscală. Lipsa de comunicare Confederația Patronală Concordia a recunoscut că măsurile pentru reducerea cheltuielilor publice și combaterea deficitului bugetar sunt binevenite, având în vedere că acesta se apropie de 9% din PIB. Totuși, Burnete a evidențiat că lipsa de transparență a Guvernului a umbrit orice aspect pozitiv al acestor decizii. „Am fost asigurați că vom fi consultați în privința creșterii veniturilor bugetare pentru 2025, conform obligațiilor din PNRR. De ce Guvernul continuă să spună una, dar să facă alta, rămâne un mister cu consecințe economice grave”, a adăugat Burnete. Confederația Concordia, pilon important al economiei Confederația Patronală Concordia reprezintă peste 3.500 de companii din 17 industrii esențiale, care generează mai mult de un sfert din PIB-ul României și angajează peste 350.000 de persoane. Concordia își exprimă ferm poziția că deciziile fiscale trebuie să fie transparente și să permită companiilor timp suficient pentru adaptare. Aceste schimbări fiscale, aplicate brusc, amenință să afecteze stabilitatea economiei și să pună presiune pe mediul de afaceri din România.

Bitcoin atinge un nou record istoric (sursa: bitcoin.org)
Internațional

Bitcoin atinge un nou record istoric

Bitcoin atinge un nou record istoric. Cotația bitcoin a depășit luni, 16 decembrie, pragul de 106.000 de dolari, alimentată de declarațiile președintelui ales Donald Trump, care a sugerat crearea unei rezerve strategice de bitcoin, similară cu rezerva strategică de petrol a SUA. Bitcoin a urcat la un nivel record de 106.533 de dolari, fiind cotată ulterior la 103.917 dolari în jurul orei 12:15 GMT. Bitcoin atinge un nou record istoric Tony Sycamore, analist la IG, a declarat: Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia „Următoarea cifră la care se uită piața este 100.000 de dolari. Revenirea mult așteptată nu a avut loc datorită știrilor recente”. Creșterea valorii bitcoin a fost susținută de optimismul investitorilor, care anticipează un cadru de reglementare favorabil din partea administrației Trump. Trump, declarații surprinzătoare Într-un interviu recent pentru CNBC, Donald Trump a afirmat: „Vom face ceva grozav cu criptomonedele pentru că nu vrem să fim depășiți de China sau alte state care îmbrățișează aceste tehnologii. Vrem să fim în frunte”. Întrebat despre posibilitatea creării unei rezerve strategice de bitcoin, Trump a răspuns afirmativ, confirmând astfel direcția pro-cripto a noii administrații. Statele cu cele mai mari rezerve de bitcoin Potrivit CoinGecko, în iulie 2024, guvernele din întreaga lume dețineau 2,2% din oferta totală de bitcoin. SUA conduc clasamentul, cu aproape 200.000 de bitcoin în valoare de peste 20 de miliarde de dolari la prețurile actuale. Alte state cu rezerve semnificative de bitcoin includ China, Marea Britanie, Bhutan și El Salvador. Creșterea criptomonedelor în 2024 Valoarea bitcoin a crescut cu peste 50% de la alegerile din 5 noiembrie, când Trump a câștigat alături de alți candidați pro-cripto. Piața globală a criptomonedelor aproape s-a dublat în acest an, atingând un record de 3.800 de miliarde de dolari, potrivit datelor CoinGecko. Administrația Trump, favorabilă criptomonedelor Donald Trump a desemnat persoane cheie pentru a sprijini adoptarea criptomonedelor. David Sacks, fost director PayPal și prieten apropiat al lui Elon Musk, a fost numit responsabil pentru inteligență artificială și criptomonede la Casa Albă. De asemenea, avocatul Paul Atkins, cunoscut pentru poziția sa pro-cripto, va prelua conducerea Securities & Exchange Commission (SEC). SUA, "capitala cripto a planetei" În timpul campaniei sale, Trump a promis că va transforma SUA în „capitala cripto a planetei”. Această schimbare de perspectivă, de la scepticism la susținere, marchează un moment istoric pentru criptomonede, alimentând încrederea investitorilor în viitorul acestor active digitale. Rămâne de văzut cum vor influența noile politici ale administrației Trump piața criptomonedelor, dar semnalele sunt clare: SUA par să își consolideze poziția de lider global în domeniul activelor digitale.

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,4% în primele 10 luni din 2024, ajungând la 35.436, comparativ cu 31.526 în aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ În topul dizolvărilor București și județele dezvoltate sunt pe primele locuri. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Cele mai multe dizolvări au fost raportate în: București – 6.938 firme (creștere de 4,68% față de ianuarie-octombrie 2023); lfov – 1.900 firme (+31,03%); Constanța – 1.865 firme (+24,34%); Cluj – 1.852 firme (+12,38%); Timiș – 1.611 firme (+2,60%); Iași – 1.389 firme (+28,85%). Aceste regiuni reflectă o activitate economică intensă, dar și provocările cu care se confruntă firmele în aceste zone. Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme dizolvate au fost în: Covasna – 183 firme (+15,82%) și Ialomița – 190 firme (+7,95%). Au urmat Mehedinți – 229 firme (+10,10%); Caraș-Severin – 257 firme (+12,23%); Călărași – 265 firme (singurul județ cu o scădere, de -1,49%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor a fost cel mai afectat, cu 9.756 dizolvări raportate la nivel național. Față de aceeași perioadă din 2023, acest domeniu a înregistrat o creștere de 10,49% a dizolvărilor. Alte domenii cu un număr ridicat de dizolvări: construcții – 3.582 firme (+19,48%); ctivități profesionale, științifice și tehnice – 3.450 firme (+13,08%); industria prelucrătoare – 2.979 firme (+9,24%). Dizolvările din luna octombrie: București, lider național Doar în luna octombrie 2024 s-au înregistrat 5.342 dizolvări de firme. Cele mai multe au fost în: București – 754 firme; Cluj – 295 firme; Ilfov – 267 firme; Timiș – 266 firme; Iași – 236 firme; Constanța – 221 firme. Statistica ONRC evidențiază o creștere consistentă a numărului de dizolvări în 2024, afectând în principal comerțul, construcțiile și activitățile profesionale. Deși Bucureștiul și județele dezvoltate domină clasamentul, fenomenul se resimte la nivel național, reflectând un mediu economic tot mai dificil pentru afaceri.

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an Foto: Facebook
Politică

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an

Salariile nete din administrația publică au crescut cu aproape 18% într-un an, mult peste rata inflației și cu aproape 50% peste media salariilor din economie, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate azi. În administrația publică, în octombrie 2024, salariul mediu net a ajuns la 7.141 de lei. Salariul mediu net pe economie este de 5.268 de lei, cu circa 35% mai puțin. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an INS calculează separat salariile din educație - unde media era de 5.948 de lei - și sănătate, unde media era 5.300. În plus, din calculul salariului mediu din administrația publică lipsesc „forțele armate și asimilați”. În octombrie 2023, salariul mediu în administrația publică era de 6.084 de lei, net. Saltul la 7.141 lei înseamnă o majorare, într-un singur an, de aproape 18%. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net pe întreaga economie a crescut cu 12,3%, arată INS. În educație, salariul mediu net a crescut cu peste 18%, de la 5.031 la 5.948 de lei, iar în sănătate de la 4.531 de lei la 5.300 de lei, ușor sub 17%. „Cheltuielile de personal au însumat 133,72 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, arată nota ministerului de Finanțe privind execuția bugetară în primele zece luni din 2024.

Care sunt implicațiile creșterii salariului minim (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Care sunt implicațiile creșterii salariului minim

Care sunt implicațiile creșterii salariului minim. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie va crește de la 3.700 de lei la 4.050 de lei, aducând beneficii pentru angajați și ajustări fiscale pentru angajatori. Care sunt implicațiile creșterii salariului minim Această majorare va determina creșterea contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și a valorii punctului de amendă. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Rămâne incert dacă scutirea de taxe pentru cei 300 de lei, aplicată în prezent, va fi prelungită în cadrul noii structuri salariale. Decizia finală va influența impactul fiscal al acestei schimbări asupra angajaților și angajatorilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Traficul global pe Internet crește accelerat (sursa: Pexels/Field Engineer)
Eveniment

Traficul global pe Internet crește accelerat

Traficul global pe Internet crește accelerat. Un nou raport Ericsson Mobility Report arată o creștere semnificativă a traficului global de date mobile, estimându-se că acesta va crește de aproape trei ori până la sfârșitul anului 2030. În aceeași perioadă, numărul de abonamente 5G la nivel global ar putea ajunge la 6,3 miliarde. Traficul global pe Internet crește accelerat Potrivit raportului, rata de creștere anuală a traficului de date mobile încetinește, fiind de 21% pentru anul 2024. Cu toate acestea, traficul total este așteptat să crească exponențial până în 2030. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” „Tehnologia 5G reprezintă viitorul. Accelerează conectivitatea avansată și generează inovație, deschizând noi orizonturi pentru economii digitale și, mai ales, pentru transformarea industriilor”, a declarat Daniel Tudose, country manager Ericsson România. 5G: viitorul conectivității globale Ericsson estimează că 80% din traficul global de date mobile până în 2030 va trece prin rețele 5G, comparativ cu 34% în prezent. În plus, 60% din cele 6,3 miliarde de abonamente 5G proiectate pentru 2030 vor include servicii 5G Standalone. Fixed Wireless Access (FWA): o soluție populară de conectivitate Raportul subliniază creșterea popularității Fixed Wireless Access (FWA), al doilea cel mai utilizat scenariu pentru 5G, după enhanced Mobile Broadband (eMBB). „În Europa de Vest, 52% dintre furnizorii de telecomunicații oferă servicii FWA, o creștere semnificativă față de 32% în urmă cu un an”, se arată în raport. Până în 2030, se estimează că vor exista 350 de milioane de conexiuni FWA la nivel global, 80% dintre acestea fiind bazate pe tehnologia 5G. Primele implementări 6G sunt așteptate în 2030 În timp ce tehnologia 5G continuă să se extindă, Ericsson anticipează că primele implementări 6G vor avea loc în 2030. Acestea vor fi bazate pe infrastructura 5G Standalone și 5G Advanced, reprezentând un nou salt tehnologic. 5G depășește 4G până în 2027 Până la sfârșitul anului 2023, abonamentele 5G vor reprezenta 25% din totalul abonamentelor mobile globale, ajungând la aproape 2,3 miliarde. Estimările indică faptul că, până în 2027, 5G va depăși 4G ca număr total de abonamente. Ericsson Mobility Report evidențiază potențialul uriaș al tehnologiei 5G în transformarea economiilor digitale și industriilor. Cu o creștere rapidă a abonamentelor și o infrastructură în continuă dezvoltare, 5G pregătește terenul pentru următoarea generație de conectivitate, 6G, care va debuta în următorul deceniu.

Guvernul majorează salariul minim, din 2025 (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Guvernul majorează salariul minim, din 2025

Guvernul majorează salariul minim, din 2025. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 3.700 de lei la 4.050 de lei lunar. Decizia urmează să fie aprobată miercuri, în cadrul ședinței de Guvern. Guvernul majorează salariul minim, din 2025 Potrivit premierului, această creștere reprezintă o ajustare de 9,46% și vine în urma consultărilor cu sindicatele și patronatele, realizate prin Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. Citește și: Două cereri de anulare a alegerilor prezidențiale au ajuns la CCR-ul controlat de PSD: ar fi șansa lui Ciolacu să intre în turul II „Validăm astăzi o decizie importantă, luată împreună cu partenerii sociali. Această măsură va sprijini peste 1,8 milioane de salariați din România, care vor beneficia direct de majorarea salariului minim”, a declarat Marcel Ciolacu. Impact semnificativ asupra angajaților Creșterea salariului minim este parte a eforturilor Guvernului de a îmbunătăți condițiile de muncă și nivelul de trai al cetățenilor. Măsura va avea un impact direct asupra angajaților cu venituri mici, contribuind totodată la reducerea disparităților salariale.

A crescut numărul de firme dizolvate (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

A crescut numărul de firme dizolvate

A crescut numărul de firme dizolvate. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor dizolvate în România a crescut cu 6,92% în primele nouă luni ale anului 2024, atingând 30.094 de cazuri, comparativ cu 28.146 în aceeași perioadă a anului trecut. A crescut numărul de firme dizolvate Cele mai multe dizolvări au fost raportate în București: 6.184 firme dizolvate (+5,44% față de 2023). Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Urmează Constanța: 1.644 firme (+24,45%), Ilfov: 1.633 firme (+28,48%), Cluj, 1.557 firme (+4,43%), Timiș, 1.351 firme (scădere de -4,86%), Iași, 1.151 firme (+19,40%). La polul opus, cele mai puține dizolvări s-au înregistrat în județele Covasna, 146 firme (+0,69%), Ialomița, 169 firme (+4,32%), Mehedinți, 190 firme (+4,4%), Caraș-Severin, 215 firme (+3,86%), Călărași, 221 firme (-11,24%). Domenii de activitate cu cele mai multe dizolvări Principalul sector afectat a fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, incluzând repararea autovehiculelor și motocicletelor, care a înregistrat 8.244 dizolvări la nivel național (+4,87%). Alte domenii semnificative: construcții**: 3.089 firme (+14,28%), activități profesionale, științifice și tehnice, 2.931 firme (+7,13%), industria prelucrătoare, 2.515 firme (+3,97%). Situația din luna septembrie 2024 În septembrie 2024, au fost raportate 3.071 dizolvări, cele mai multe fiind în București: 507 firme. Urmează Constanța: 151 firme, Timiș: 146 firme, Dolj și Cluj: câte 138 firme fiecare. Provocările economice Creșterea numărului de dizolvări reflectă provocările economice cu care se confruntă companiile din România. Cele mai afectate sectoare rămân comerțul, construcțiile și activitățile profesionale, în timp ce regiunile urbane mari, precum București și Cluj, continuă să concentreze cele mai multe cazuri.

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție - „programul actualizat 2024” față de „programul inițial 2024” - care vor ajunge, în acest an, la astronomica sumă de șase miliarde de lei. Pentru comparație, salariile plătite de ministerul Sănătății - care are în subordine câteva zeci de spitale mari - vor fi de doar 2,67 miliarde de lei, un plus de circa 12% față de programul inițial pentru 2024. Însă, la cruciala Curte Constituțională, Executivul a crescut de peste două ori cheltuielile cu salariile. Citește și: Misterioasa poză de la Paris în care Sorina Docuz se află lângă un bărbat care pare a fi geamănul lui Marcel Ciolacu „Gata, funcționează justiția, hai să o lăsăm în pace! O lăsăm să funcționeze…”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 22 octombrie. Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Informațiile apar în raportul ministerului de Finanțe privind execuția bugetară pe trimestrul III. De exemplu, cheltuielile cu salariile plătite de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) - care gestionează bugetul tuturor instanțelor de judecată - vor 3,6 miliarde de lei. Potrivit ultimelor date din raportul anual al CSM, în România sunt puțin peste 4.000 de judecători. Cum a crescut Guvernul cheltuielile cu salariile din Justiție, în 2024: ICCJ: de la „programul inițial” de 2,8 miliarde la 3,68 miliarde „program actualizat”. Creșterea este de peste 30%. În 2023, salariile ICCJ au consumat doar 2,6 miliarde de lei. Curtea Constituțională: guvernul crește cu 120% cheltuielile salariale anuale, de la ceva peste 24 de milioane de lei la 53,3 milioane de lei Ministerul Public (procurorii): de la 1,38 miliarde de lei la 1,7 miliarde de lei. Creșterea este de circa 25%. CSM: de la 165 milioane de lei la 221 milioane de lei. Majorare de aproximativ 30% față de programul inițial. Ministerul Justiției: de la 353 milioane de lei la 380 milioane de lei În total, aceste cheltuieli sunt de circa șase miliarde de lei. Față de proiectul inițial, Guvernul a alocat acestor salarii circa 1,3 miliarde de lei.

Creșterea acțiunilor Tesla, după alegerile americane (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Creșterea acțiunilor Tesla, după alegerile americane

Creșterea acțiunilor Tesla, după alegerile americane. Capitalizarea Tesla a atins vineri un nou record, depășind pragul de o mie de miliarde de dolari, datorită așteptărilor privind un posibil tratament favorabil din partea autorităților, în contextul susținerii lui Elon Musk pentru Donald Trump. Creșterea acțiunilor Tesla, după alegerile americane Acțiunile Tesla au înregistrat o creștere de 8,2%, atingând valoarea de 321,22 dolari pe Bursa de la New York. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Această creștere a propulsat valoarea companiei la peste o mie de miliarde de dolari, un record atins după mai bine de doi ani. În această săptămână, titlurile au crescut cu 29%, adăugând peste 230 de miliarde de dolari la capitalizarea bursieră. Pe parcursul campaniei electorale, Musk și-a exprimat sprijinul ferm pentru Trump, donând prin intermediul organizației 'America PAC' și apărând la mitingurile acestuia. În schimb, Trump l-a lăudat, afirmând: „Avem o nouă stea... Elon este un super geniu.” Tesla și Musk, marii câștigători Analistul Garrett Nelson de la CFRA Research consideră că Tesla și Elon Musk sunt printre marii câștigători ai rezultatului alegerilor și că această situație ar putea facilita aprobările pentru tehnologia de conducere autonomă a companiei. Averea lui Musk a depășit 300 de miliarde de dolari, consolidându-i poziția în lista celor mai bogați oameni din lume. Tesla continuă să fie cel mai valoros producător auto global, lider în piața vehiculelor electrice și inovator în domeniul tehnologiilor autonome.

Afacerile din România, creștere foarte mare (sursa: ING)
Economie

Afacerile din România, creștere foarte mare

Afacerile din România, creștere foarte mare: au generat venituri totale de peste 2.600 de miliarde lei în anul 2023, de 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când au fost raportate venituri totale de doar puțin peste 400 de miliarde de lei. De-a lungul ultimelor trei decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul și construcții. Citește și: Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB. Dar Ciolacu nu se oprește: a decis creșterea cel puțin până la 53% Alexandru Ghiță, unul dintre experții de la Impact Hub care au realizat raportul "30 de ani de antreprenoriat în România", a avertizat că această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare vine cu riscuri semnificative pentru economia românească. De exemplu, o scădere în aceste două domenii ar putea destabiliza economia. Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, care a atras atenția că peste 260.000 de firme românești au capitaluri proprii negative. În acest context, Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus că, chiar dacă băncile au datoria de a credita economia, acestea trebuie să dea dovadă de prudență financiară. Profil de antreprenor (studiu ING/Impact Hub) Mediul de afaceri din România ultimilor 30 de ani a fost subiectul studiului "Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România", realizat de Impact Hub și ING România. Studiul arată că România a înregistrat o creștere majoră a numărului de afaceri în ultimele trei decenii. Conform datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane de entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane erau active din punct de vedere juridic. Cele mai multe afaceri, adică 68%, sunt în orașe și municipii (19% sunt în București). Restul de 32% au fost dezvoltate în mediul rural. Business-ul urban se mișcă mai repede "Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban. Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban", conform raportului. Afacerile din România, creștere foarte mare Datele statistice arată că toate afacerile din România au generat venituri cumulate de 2.634 miliarde lei, echivalentul a 527 de miliarde euro, în anul 2023. De 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când veniturile declarate au fost de doar 407 de miliarde de lei, adică în jur de 82 de miliarde de lei. Expertul Alexandru Ghiță a arătat că creșterea medie anuală a veniturilor raportate de firmele înregistrate în România a fost de 148 miliarde de lei. Contribuția afacerilor din București la venitul total variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național. Profitul a crescut de zece ori în 15 ani "Veniturile afacerilor din România sunt puternic polarizate, centrele urbane majore contribuind la peste 60% din veniturile naționale, în timp ce doar 17% provin din cele 2.862 de comune, unde se află 32% din afaceri", a spus Alexandru Ghiță. Profitul cumulat al companiilor în anul 2023 a fost de 223 miliarde lei, de zece ori mai mare față de anul 2008. Afacerile din mediul urban au raportat profituri de 184 miliarde lei în anul 2023, iar diferența de 39 miliarde lei a fost generată de cele din mediul rural. "Regiunile din Dobrogea, dar și alte zone, continuă să înregistreze profituri foarte mici sau pierderi, semnalând provocări economice persistente și dificultăți în dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sustenabil", se menționează în studiu. Paradoxul firmelor cu capital negativ, dar care fac profit Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, a declarat la lansarea studiului că în anul 1994 existau în România aproximativ de 300.000 de firme active. Acum, după 30 de ani, numărul acestora depășește 800.000. Neagu a atras atenția asupra unui fenomen paradoxal: există în jur de 260.000 de societăți care raportează capitaluri negative anual, dar o parte dintre acestea raportează în același timp profituri. "Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende", a spus directorul Florian Neagu. Cele trei lecții ale IMM-urilor profitabile Pe lângă partea sumbră a economiei românești, Florian Neagu a menționat că există 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, care se pare că au găsit rețeta succesului în afaceri. Aceste firme de succes au raportat creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de trei-cinci ani, au indicatori de lichiditate și o rată a profitului peste media sectorului în care activează. "Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. (...) Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente", a precizat Florian Neagu. Zona bancară de prudență financiară Mihaela Bîtu, CEO ING România, consideră că firmele care sunt subcapitalizate, adică cele 260.000 de societăți, nu se califică pentru a fi creditate de către bănci. „Nu ne putem propune să schimbăm lumea cu totul: procesul de transformare al companiilor este complicat peste tot în lume. Întradevăr, companiile de succes au nevoie de creditare. S-a demonizat faptul că băncile nu oferă credite și că ele nu aduc capital de risc. Băncile au o datorie de a credita economia, dar și una față de deponenți, trebuie sa ne situăm în niște parametri într-o zona de prudență financiară", a declarat Mihaela Bîtu. PIB-ul României s-ar putea dubla Estimările ING România arată că PIB-ul României, de aproximativ 357 de miliarde euro în 2024, ar putea să ajungă în următorii zece ani la aproximativ 700 de miliarde euro. Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a estimat că "în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană". România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români. Pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul "Profil de antreprenor" - o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră aici.

Ratele bancare, achitate greu în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Ratele bancare, achitate greu în 2025

Ratele bancare, achitate greu în 2025. Anul viitor aduce provocări financiare pentru cei care contractează împrumuturi mari, într-un context economic marcat de posibile creșteri ale taxelor și impozitelor. Ratele bancare, achitate greu în 2025 Specialiștii avertizează că accesarea creditelor poate deveni tot mai riscantă, fiind crucial să se evite acumularea de datorii mari, deoarece rambursarea acestora va fi tot mai dificilă. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” În județul Iași, problemele legate de credite sunt frecvente. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 18 cereri de la ieșeni cu dificultăți financiare în acest an. Dintre acestea, opt cereri au fost acceptate pentru negociere, iar șapte au fost soluționate cu succes. Un caz remarcabil este cel al unui ieșean care, după pierderea locului de muncă din cauza problemelor de sănătate, a reușit să își achite datoriile la bancă cu ajutorul CSALB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră