vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: creștere

151 articole
Economie

Firmele se închid masiv: creștere cu 32% în 2025 a dizolvărilor, în special în comerț

Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Datele sunt furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și reflectă un ritm accelerat al dispariției firmelor de pe piață. Bucureștiul conduce topul dizolvărilor de firme Capitala rămâne zona cu cele mai multe firme dizolvate: 9.396 de companii au fost radiate în primele zece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 35,43% față de perioada similară din 2024. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Pe următoarele locuri se situează județele: Cluj – 2.641 de firme (plus 42,6%) Ilfov – 2.439 (plus 28,37%) Constanța – 2.273 (plus 21,88%) Timiș – 1.929 (plus 19,29%) Brașov – 1.740 (plus 47,21%) Iași – 1.729 (plus 24,48%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai reduse valori ale dizolvărilor de companii au fost înregistrate în: Ialomița – 250 (plus 31,58%) Covasna – 266 (plus 45,36%) Mehedinți – 320 (plus 39,74%) Călărași – 322 (plus 21,51%) Harghita – 340 (plus 7,26%) Chiar dacă numărul de dizolvări este mic în aceste județe, toate au înregistrat creșteri față de anul anterior. Creșteri semnificative în județe precum Maramureș, Olt și Alba Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate s-au consemnat în: Maramureș – plus 67,8% Olt – plus 62,25% Alba – plus 56,06% Vâlcea – plus 55,38% Important de menționat este că în niciun județ nu s-au înregistrat scăderi ale numărului de dizolvări. Domenii afectate: comerțul, construcțiile și serviciile profesionale Domeniul cu cele mai multe dizolvări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 10.509 dizolvări, în creștere cu 7,72% față de anul precedent. Alte domenii afectate: Construcții – 3.924 dizolvări (plus 9,55%) Activități profesionale, științifice și tehnice – 3.884 (plus 12,58%) Transport și depozitare – 3.211 (plus 18,66%) Situația din luna octombrie 2025 În luna octombrie au fost raportate 5.407 dizolvări de firme, dintre care: București – 1.191 Ilfov – 306 Cluj – 298 Constanța – 204 Iași – 203 Timiș – 203

Numărul firmelor dizolvate, în creștere (sursa: Pexels/Pixabay)
Insolvențe în ritm accelerat la Iași (sursa: Pexels/Towfiqu barbhuiya)
Economie

Semne de criză economică: a crescut numărul insolvențelor în transporturi, depozitare, sănătate

Iașiul, considerat motorul economic al Regiunii Nord-Est, a resimțit puternic presiunea economică, numărul insolvențelor crescând de la unul la două zile la aproape un caz pe zi. Insolvențe în ritm accelerat la Iași Deși zona rămâne una dintre cele mai vulnerabile economic, datele centralizate ale ONRC pentru primele zece luni din 2025 indică o temperare generală a insolvențelor. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Iașiul, alături de Botoșani, Suceava și Bacău, s-a menținut totuși în topul județelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de firme intrate în insolvență. La nivel național, 5.318 profesioniști au intrat în insolvență între ianuarie și octombrie 2025, cu aproape 10% mai puțin față de anul anterior, semn al unei relative stabilizări, însă evoluțiile rămân dezechilibrate de la un județ la altul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul raportează datorie publică record (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

Pensiile speciale au crescut cu 170% (sursa: Facebook/Claudiu Năsui)
Eveniment

Pensiile speciale au crescut de la 6,3 miliarde de lei la 17 miliarde de lei în ultimii zece ani

Deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, susține că Executivul condus de Ilie Bolojan ar trebui să taie toate pensiile speciale, nu doar o parte dintre ele, altfel „își subminează propriile scopuri declarate”. Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, acesta a prezentat o analiză a creșterii explozive a acestor pensii în ultimii ani. Pensiile speciale au crescut cu 170% în opt ani Năsui arată că suma totală alocată pensiilor speciale a ajuns de la 6,3 miliarde de lei în 2016 la 17 miliarde de lei în 2024, echivalentul a circa 1% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori „O creștere de 170%, mult peste inflație”, afirmă el. Deputatul subliniază că aceste pensii nu depind de punctul de pensie, ci se indexează automat cu inflația și creșterile salariale din domeniul de proveniență. „Problema este că sunt plătite din taxele românilor” Fostul ministru explică faptul că avantajul major al acestor pensii nu este doar cuantumul ridicat, ci și posibilitatea de pensionare mult mai devreme. În Ministerul Afacerilor Interne, de exemplu, vârsta medie de pensionare este de 50 de ani și două luni, iar pensia medie este aproape triplă față de cea a unui român din sistemul public obișnuit. „Problema nu este că sunt mari, ci că sunt plătite din taxele și impozitele celorlalți români”, a punctat Năsui. Singurul precedent: Guvernul Boc Claudiu Năsui amintește că singurul guvern care a reușit să reducă pensii speciale a fost cel condus de Emil Boc, care a avut o abordare unitară, aplicată tuturor categoriilor. „Nu a ales doar o categorie de pensii speciale de tăiat, ci le-a redus pe toate, cu excepția magistraților care au câștigat la CCR”, afirmă deputatul. În concluzie, el susține că dacă Guvernul Bolojan își propune cu adevărat reformă și echitate, trebuie să elimine toate pensiile speciale, nu doar o parte dintre ele.

Marius Budăi cere creșterea salariului minim (sursa: Facebook/Marius Constantin Budăi)
Politică

Pesedistul Budăi insistă că trebuie crescut salariul minim pe economie

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a lansat un apel public către liberali pentru a sprijini creșterea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2026. Deputatul social-democrat consideră că o astfel de măsură este esențială pentru angajații cu venituri mici, mai ales în contextul scumpirilor generate de majorarea TVA. Apel către liderul PNL Botoșani, Valeriu Iftime Într-o postare pe Facebook, Marius Budăi i-a cerut președintelui filialei PNL Botoșani, Valeriu Iftime, care este și președinte al Consiliului Județean, să intervină pe lângă premierul Ilie Bolojan pentru susținerea majorării salariului minim. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Voi insista pentru creșterea salariului minim din ianuarie 2026, până în ultimul moment, când se va lua decizia finală. (...) Poate contează dacă îl sună pe prietenul său, premierul Bolojan, să-i prezinte situația reală de la noi din Botoșani, unde avem mulți oameni care muncesc pe salariul minim. Pentru aceștia chiar contează un plus la venit, mai ales după creșterile de prețuri”, a scris Budăi. „Haideți să fim de aceeași baricadă!” Fostul ministru a subliniat că, în această chestiune, social-democrații și liberalii ar trebui să colaboreze, dincolo de diferențele politice. „Domnule președinte Iftime, știu că ați fost om de afaceri și că, de regulă, patronatele se opun majorării salariului minim. Dar acum sunteți alesul oamenilor din Botoșani, iar pe primul loc ar trebui să fie cei care v-au votat. Haideți să fim de aceeași baricadă în această chestiune”, a transmis Budăi. Argumentul social: protejarea angajaților cu venituri mici Marius Budăi a reiterat că majorarea salariului minim este o măsură de echitate socială, menită să protejeze lucrătorii afectați de inflație și de costurile crescute ale vieții. Potrivit acestuia, sprijinul tuturor partidelor pentru această decizie ar fi „un semn de respect față de oamenii care muncesc cinstit pentru fiecare leu”.

Prețurile la gaze în Germania au crescut cu 82% (sursa: Pexels/Dilyar Sultan)
Internațional

Facturile la încălzire, mai mari cu 82% după renunțarea la gazul rusesc (Germania)

Consumatorii germani plătesc în 2025, în medie, cu 82% mai mult pentru încălzire față de anul 2021, potrivit datelor asociației administratorilor imobiliari din Germania. Creșterea abruptă vine după oprirea importurilor de gaze rusești și sabotorarea conductelor Nord Stream, evenimente care au schimbat radical piața energetică europeană. Costul mediu al încălzirii unui apartament: 1.180 de euro Conform datelor publicate de Techem, o companie germană specializată în servicii energetice și măsurarea consumului, încălzirea unui apartament de 70 m² costă în medie 1.180 de euro în 2025, în creștere cu 15% față de anul precedent. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Raportul, bazat pe consumul din peste 100.000 de clădiri rezidențiale, arată că majorarea facturilor este cea mai accentuată din ultimul deceniu. Deși guvernul german investește masiv în surse regenerabile de energie, aceste măsuri nu s-au tradus încă într-o reducere a costurilor pentru populație. Germania, dependentă în continuare de încălzirea pe gaz În prezent, majoritatea locuințelor din Germania sunt încălzite pe gaz, iar tranziția către alternative mai verzi este lentă. În 2020, 55% din gazul importat de Germania provenea din Rusia. După invazia rusă în Ucraina, autoritățile de la Berlin au decis să diversifice sursele de aprovizionare, importând gaze din Norvegia, Olanda, Belgia și SUA. Sabotajul asupra conductelor Nord Stream 1 și 2 din septembrie 2022 a accelerat procesul de renunțare la gazul rusesc. Conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, iar Germania a fost nevoită să oprească complet importurile. Sabotajul Nord Stream și investigațiile europene Explozia gazoductelor Nord Stream a declanșat anchete judiciare în Germania, Suedia și Danemarca. În timp ce țările scandinave și-au închis investigațiile în 2024, procurorii germani au identificat o celulă ucraineană compusă din cinci bărbați și o femeie, suspectați că ar fi plasat explozibilii pe conducte. Deși o secțiune a gazoductului Nord Stream 2 rămâne tehnic funcțională, Rusia a propus reluarea livrărilor către Germania, însă Berlinul a refuzat, invocând războiul din Ucraina și politica Uniunii Europene de reducere a dependenței de energia rusă. De ce au crescut prețurile la gaze în Germania Potrivit lui Andreas Fischer, expert în energie la Institutul German de Economie (IW), schimbarea surselor de aprovizionare reprezintă principalul factor care a dus la creșterea costurilor. „Gazul s-a scumpit. Se știa deja că aprovizionarea va deveni mai costisitoare, deoarece înainte provenea în principal din gazul rusesc livrat prin conducte. Acum ne aflăm într-o situație de criză”, explică Fischer. Pe lângă costurile logistice mai mari, gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA este semnificativ mai scump decât gazul transportat prin conducte, ceea ce afectează direct facturile consumatorilor. Norvegia, noul principal furnizor de gaze al Germaniei În 2025, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Germaniei, acoperind aproximativ 48% din importuri. Alte surse importante sunt Olanda și Belgia, în timp ce Statele Unite furnizează tot mai mult gaz natural lichefiat, transportat cu nave specializate. Această reconfigurare a pieței energetice a permis Germaniei să-și reducă dependența de Rusia, dar a venit cu un preț ridicat pentru gospodării. Costurile mai mari de transport și infrastructură, combinate cu tensiunile geopolitice, continuă să mențină facturile la energie la un nivel ridicat.

ANRE crește numărul posturilor, nu îl reduce (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Eveniment

Tupeu ANRE: crește numărul de posturi de specialitate, în loc să le scadă, cum a stabilit Guvernul

Șefii celor trei mari autorități de reglementare – ANRE, ASF și ANCOM – vor prezenta marți Parlamentului propunerile de reducere a numărului de posturi și a salariilor, în conformitate cu legea adoptată de Guvernul Bolojan. Măsurile vizează alinierea instituțiilor la noile cerințe impuse de Legea 145/2025, promulgată la începutul lunii de președintele Nicușor Dan. ANRE, excepția care crește în loc să reducă Deși legea prevede reducerea cheltuielilor și a numărului de angajați, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) intenționează să suplimenteze posturile de specialitate. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Conform documentelor analizate de HotNews, instituția nu precizează clar câți salariați vor pleca efectiv, invocând faptul că unele poziții sunt deja neocupate. ASF și ANCOM, obligate să aplice reduceri efective Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) trebuie, la rândul lor, să implementeze măsuri clare de diminuare a numărului de posturi și a veniturilor angajaților. Raportările prezentate Parlamentului urmează să evidențieze modul în care aceste instituții aplică prevederile noii legi. Legea Bolojan, un test pentru reformarea instituțiilor Legea 145/2025, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, are ca scop reducerea birocrației și eficientizarea aparatului administrativ. Aplicarea sa în cadrul autorităților de reglementare va reprezenta un test al capacității acestor instituții de a-și reforma structurile interne, fără a afecta funcțiile esențiale de supraveghere și control.

Asigurările obligatorii pentru locuințe, în creștere (sursa: Facebook/PAID România)
Eveniment

Românii nu prea sunt convinși că trebuie să își asigure locuințele: numărul polițelor stagnează

Numărul polițelor active de asigurare obligatorie a locuinței (PAD) a ajuns, la finalul lunii septembrie 2025, la aproximativ 2,31 milioane, în creștere cu 0,54% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Ușoară scădere față de luna august Deși comparativ cu 2024 se observă o creștere ușoară, față de luna anterioară, septembrie 2025 a înregistrat o scădere de 0,39% în numărul polițelor active. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Specialiștii consideră că aceste fluctuații lunare sunt normale și depind de perioada de reînnoire a contractelor. Majoritatea polițelor, în mediul urban Conform statisticilor PAID, 70,9% dintre polițele PAD active la nivel național erau încheiate în mediul urban, în timp ce doar 29,1% provin din mediul rural. În funcție de tipul de locuință, 94,3% dintre polițe acoperă locuințe de tip A – construcții cu structură de rezistență din beton armat, metal sau lemn, cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă sau alte materiale tratate termic ori chimic. Restul de 5,7% se referă la locuințele de tip B, cu pereți din materiale nears sau netratate. Transilvania, Muntenia și București, cele mai asigurate regiuni Analiza pe regiuni arată că Transilvania deține cel mai mare număr de polițe active – 20,5% din totalul național, urmată de Muntenia (19,9%) și București (18,5%). La polul opus, zonele cu cele mai puține asigurări active sunt Bucovina (3,6%) și Maramureș (3,2%), unde gradul de cuprindere în asigurare rămâne redus. Protecție împotriva cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren PAID emite polițele de asigurare obligatorie a locuințelor din iulie 2010, scopul principal fiind acoperirea celor trei mari riscuri de catastrofă naturală din România: cutremure, inundații și alunecări de teren. Aceste polițe reprezintă o formă de protecție financiară esențială pentru proprietarii de locuințe, fiind complementare asigurărilor facultative. Cât costă o poliță PAD Costul unei asigurări PAD diferă în funcție de tipul locuinței: 130 de lei pentru locuințele de tip A, cu o sumă maximă asigurată de 100.000 de lei; 50 de lei pentru locuințele de tip B, unde suma asigurată este de 50.000 de lei. Prin extinderea gradului de asigurare, PAID urmărește să protejeze cât mai multe locuințe din România împotriva riscurilor naturale majore și să reducă impactul economic al dezastrelor asupra populației.

Budăi (PSD) anunță majorarea salariului minim (sursa: Facebook/Marius Constantin Budai)
Politică

Budăi (PSD) promite că salariul minim pe economie va crește în 2026, în ciuda situației bugetare

Deputatul PSD Marius Budăi a anunțat marți că salariul minim pe economie va fi majorat în 2026, respingând ferm posibilitatea unei înghețări. Social-democratul a subliniat că PSD nu va accepta nicio încălcare a legislației naționale sau europene privind salariul minim garantat. Budăi: „Salariul minim nu va fi înghețat!” „Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat! Vă asigur de acest lucru!”, a scris Marius Budăi într-un mesaj publicat pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Deputatul a precizat că social-democrații se opun oricărei tentative de a bloca creșterea veniturilor pentru angajații cu salarii mici, considerând că aceasta ar contraveni Directivei europene privind salariul minim. PSD susține garanțiile pentru cei cu venituri mici Fostul ministru al Muncii a amintit că PSD s-a implicat activ, atât în Parlamentul European, cât și în Guvern și în Parlamentul României, pentru a introduce garanții clare în favoarea celor aproximativ 830.000 de salariați care câștigă salariul minim. „PSD a luptat pentru ca aceste garanții să fie incluse în legislație și aplicate corect. Aceste prevederi trebuie respectate integral”, a subliniat Budăi. „Nu discutăm dacă, ci cu cât va crește” Marius Budăi a explicat că, în perioada în care a condus Ministerul Muncii, a modificat poziția Guvernului României într-un moment în care un executiv „strict de dreapta” se opunea aprobării Directivei europene privind salariul minim. „Personal, în calitate de ministru al Muncii susținut de PSD, am intervenit pentru ca România să susțină această directivă. Deci, nu discutăm dacă va crește salariul minim, ci cu cât va crește”, a declarat parlamentarul.

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 57,2% din PIB și continuă să crească

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României. Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în luna iunie 2025, la 1.040,62 miliarde de lei, față de 1.034,71 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a crescut la 57,2%, față de 56,8% în mai, conform estimărilor bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) publicate la 5 septembrie 2025. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În iunie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,36 miliarde de lei, de la 961,00 miliarde de lei în luna mai. În schimb, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 64,26 miliarde de lei, comparativ cu 73,71 miliarde de lei în luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei Cea mai mare parte a datoriei publice – 856,53 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile directe totalizau 163,31 miliarde de lei. La finalul lunii iunie 2025, datoria în moneda națională se ridica la 486,82 miliarde de lei, cea în euro la 457,81 miliarde de lei (echivalent), iar datoria în dolari americani la 93,99 miliarde de lei (echivalent). Datoria administrației publice centrale, în creștere Datoria administrației publice centrale a ajuns la 1.016,59 miliarde de lei, în creștere față de 1.010,82 miliarde de lei în mai 2025. Din acest total, 952,35 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale este contractată în lei (468,04 miliarde de lei) și în euro (452,56 miliarde de lei, echivalent). Administrațiile locale, datorii de peste 24 miliarde de lei Datoria administrației publice locale a urcat la 24,03 miliarde de lei, comparativ cu 23,88 miliarde de lei în luna anterioară. Aproape întreaga sumă (24,01 miliarde de lei) reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă, aproape 29% din PIB În iunie 2025, datoria internă a administrației publice s-a cifrat la 522,95 miliarde de lei, față de 524,16 miliarde de lei în luna mai, echivalentul a 28,7% din PIB. Din această sumă, 504,07 miliarde de lei aparțin administrației centrale, iar 18,88 miliarde de lei administrațiilor locale. Datoria externă depășește 517 miliarde de lei Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria externă a administrației publice a ajuns la 517,66 miliarde de lei, față de 510,55 miliarde de lei în luna precedentă, ceea ce reprezintă 28,4% din PIB. Din total, 512,52 miliarde de lei sunt aferente datoriei externe a administrației publice centrale, iar 5,14 miliarde de lei revin administrațiilor locale.

Guvernul nu crește taxele anul viitor (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Politică

Guvernul nu are de gând "în acest moment" să crească taxele în 2026, spune ministrul de Finanțe

Guvernul nu crește taxele anul viitor. Guvernul nu are în vedere, în acest moment, majorarea taxelor pentru anul viitor, a declarat miercuri seară ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după aprobarea proiectului de rectificare bugetară. Guvernul nu crește taxele anul viitor „Nu discutăm despre o creștere a taxelor. Nu avem în plan o creștere a TVA pentru 2026 nici în Horeca. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Așteptăm analiza și, pe baza acesteia, vom discuta în Coaliție și vom lua o decizie. În ceea ce privește celelalte impozite, pe profit sau pe venit, nu avem în plan o creștere a taxelor”, a precizat șeful Finanțelor. Nazare a subliniat că sectorul Horeca este „un caz aparte” și că o decizie finală va fi luată doar după analiza impactului fiscal. Impactul măsurilor fiscale în 2026 Oficialul a explicat că pachetele fiscale adoptate până acum vor avea efecte semnificative abia în 2026. „Efectul cumulat al pachetelor se centrează pe 2026 pentru că anul viitor trebuie să țintim spre un deficit de 6%. Avem o ajustare foarte mare de făcut. De aceea, strategia a fost ca măsurile fiscale să susțină anul 2026 și să ajungem cât mai aproape de ținta de 6%”, a menționat Nazare. Rectificarea bugetară aprobată de Guvern prevede o țintă de deficit de 8,4% pentru acest an, urmând ca ajustările necesare să fie realizate treptat până în 2026.

Iașiul, top european la creșterea economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere economică din Europa

Iașiul, top european la creșterea economică. Iașiul se poziționează peste orașe precum Amsterdam, Copenhaga sau Budapesta, intrând în topul european al centrelor urbane cu cea mai rapidă creștere economică. Iașiul, top european la creșterea economică Potrivit unei analize realizate de Oxford Economics, municipiul ocupă locul patru la nivel continental, cu o evoluție similară celei a Varșoviei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Performanța confirmă ascensiunea accelerată a Iașiului în ultimii cincisprezece ani, depășind chiar capitale consacrate ale Europei de Vest. În același clasament, Bucureștiul se situează pe poziția a zecea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

TVA crește la 22% pentru a finanța războiul din Ucraina, potrivit unui proiect al Finanțelor ruse

Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului. Ministerul de Finanțe de la Moscova a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 22% începând de anul viitor. Măsura are ca scop acoperirea cheltuielilor militare generate de războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an. Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului Președintele Vladimir Putin a semnalat săptămâna trecută că este favorabil unor majorări de taxe pentru a asigura finanțarea statului pe timp de război. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul El a amintit că Statele Unite au adoptat măsuri similare, crescând impozitele pentru cetățenii bogați în timpul războaielor din Coreea și Vietnam. Fonduri pentru apărare și securitate Potrivit ministerului, TVA-ul mai ridicat ar fi orientat în special spre apărare și securitate. În paralel, sunt luate în calcul și alte taxe suplimentare, inclusiv asupra companiilor din domeniul jocurilor de noroc. Obiectivele noului buget „Prioritatea strategică este de a asigura sprijin financiar pentru necesitățile de apărare și securitate ale țării și pentru asistența socială a familiilor celor care participă la operațiunea militară specială”, se arată într-un comunicat al ministerului. Autoritățile de la Moscova susțin că resursele suplimentare vor permite echiparea armatei cu arme și echipamente, plata salariilor militarilor, sprijinul pentru familiile acestora și modernizarea industriei de apărare. Ministerul de Finanțe afirmă că proiectul de buget al Rusiei pentru 2026 va fi „echilibrat și sustenabil”, în pofida presiunilor economice generate de conflict.

Val de infectări COVID în România (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Eveniment

Creștere masivă a cazurilor de COVID în România, însă majoritatea sunt forme ușoare

Val de infectări COVID în România. Medicul Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș”, a confirmat că actualul val de infectări cu COVID-19 este „destul de serios”, însă nu există dovezi privind o agresivitate sporită a virusului. Potrivit acestuia, majoritatea pacienților prezintă forme ușoare, comparabile cu o viroză sezonieră. Val de infectări COVID în România „După încheierea pandemiei, în 2022, am trecut la etapa de conviețuire cu SARS-CoV-2. Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor Avem un episod serios acum, dar fără agresivitate crescută, ca în valul Delta. Cele mai multe cazuri sunt ușoare”, a explicat medicul pentru Agerpres. Managerul Institutului „Matei Balș” a atras atenția că spitalele de boli infecțioase sunt deja suprasolicitate. Persoanele vulnerabile – vârstnicii, copiii și pacienții cu boli cronice – au nevoie de internare și monitorizare, ceea ce duce la lipsa locurilor disponibile. „Este dificil să găsești locuri dedicate pentru copii și adulți. O soluție ar fi ca fiecare spital să poată trata pacienți cu SARS-CoV-2, nu doar unitățile de boli infecțioase”, a subliniat Marinescu. Posibile creșteri odată cu începerea școlii Specialistul estimează că numărul cazurilor ar putea crește odată cu începerea anului școlar, dar nu exponențial. „Este posibil să avem o creștere, dar va fi moderată. Vorbim de o conviețuire cu virusul, cu forme ușoare, care se tratează simptomatic, cu antiinflamatoare”, a precizat medicul. În contextul revenirii elevilor la școală, Marinescu a insistat asupra respectării regulilor de igienă. El a transmis că un copil bolnav nu trebuie trimis la școală, pentru a preveni răspândirea infecției în colectivitate. Date oficiale: aproape 4.000 de cazuri noi într-o săptămână Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în perioada 25 – 31 august au fost raportate 3.982 de cazuri noi de COVID-19, cu 3,4% mai multe față de săptămâna precedentă. 893 de pacienți au fost reinfectați, testați pozitiv la peste 90 de zile după prima infectare. Nouă decese au fost înregistrate, toate la pacienți cu comorbidități. Au fost efectuate 382 de teste RT-PCR și 27.318 teste rapide antigenice, cu 120,3% mai multe decât în săptămâna anterioară. Rata de pozitivitate a ajuns la 14,4%, în creștere cu 16,2%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră