joi 22 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: creștere

110 articole
Eveniment

La ora 16.00, peste două milioane de votanți în plus față de turul întâi

Alegeri prezidențiale, participare în creștere spectaculoasă. La ora 16:00, datele oficiale arătau o mobilizare semnificativ mai mare la urne în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România. Alegeri prezidențiale, participare în creștere spectaculoasă Până la această oră, au votat 8.469.982 de persoane, ceea ce reprezintă 47,09% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Citește și: VIDEO Simion pune presiune pe instituții: M-au asigurat că va fi un transfer pașnic al puterii Prin comparație, în turul întâi, prezența la urne până la ora 16:00 fusese de 35,92%, adică 6.461.593 de votanți. Diferența este de peste două milioane de alegători, semn că miza celui de-al doilea tur a reușit să mobilizeze suplimentar o parte importantă a electoratului. Dacă acest ritm se menține până la închiderea urnelor, numărul final de voturi ar putea ajunge la 12 milioane.

Alegeri prezidențiale, participare în creștere spectaculoasă (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Prezență-record la vot în turul doi (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

La ora 14.00, 1,6 milioane de votanți în plus față de turul întâi

Prezență-record la vot în turul doi. Alegerile prezidențiale din România se îndreaptă spre un record de participare, după ce datele centralizate până la ora 14:00 arată o mobilizare semnificativă a alegătorilor. Prezență-record la vot în turul doi Conform datelor, prezența la urne în turul al doilea a ajuns la 37,51%, echivalentul a 6.746.996 de alegători, cu peste 1,6 milioane mai mulți decât în același interval orar din turul întâi. Citește și: Prezență șocant de mare în fiefurile urbane ale lui Nicușor Dan, precum Cluj Napoca sau Sectoarele 1 și 6 Comparativ cu turul întâi, prezența a crescut semnificativ. La aceeași oră, în primul tur al scrutinului prezidențial, prezența a fost de 28,65%, adică 5.154.024 de alegători.

Prezența la vot a crescut semnificativ (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Politică

Peste un milion de votanți în plus la ora 12.00 față de turul întâi și ritmul nu slăbește

Prezența la vot a crescut semnificativ. Românii s-au mobilizat mai bine în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, conform datelor oficiale privind prezența la urne. Prezența la vot a crescut semnificativ Până la ora 12.00, au votat 4.593.255 de persoane, ceea ce reprezintă un procent de 25,53% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente. Citește și: Prezență șocant de mare în fiefurile urbane ale lui Nicușor Dan, precum Cluj Napoca sau Sectoarele 1 și 6 Pentru comparație, în turul întâi, la aceeași oră (12.00), prezența la vot a fost semnificativ mai scăzută: 19,54%, echivalentul a 3.515.524 de votanți. Diferența de aproximativ 1 milion de alegători indică o mobilizare crescută a electoratului în turul decisiv.

ROBOR, creștere bruscă, ratele bancare explodează (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

ROBOR a sărit în aer, ratele bancare cresc cu minimum 10%

ROBOR, creștere bruscă, ratele bancare explodează. Indicele ROBOR la trei luni a înregistrat o creștere semnificativă în ultimele zile, atingând 7,25% pe 8 mai 2025, față de 5,90% la începutul lunii. Această evoluție are implicații directe asupra costurilor creditelor în lei cu dobândă variabilă. Cauzele creșterii bruște a ROBOR Instabilitate politică: rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, în care George Simion a obținut un scor neașteptat de mare, au generat incertitudine în rândul investitorilor. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii Temerile privind o posibilă schimbare a politicilor economice au determinat ieșiri de capital din România, ceea ce a pus presiune pe leu. Pentru a menține stabilitatea cursului valutar, Banca Națională a României (BNR) a intervenit pe piață, cheltuind două miliarde de euro.  Ieșirile de capital au redus lichiditatea în piața interbancară, ceea ce a dus la o creștere a costurilor de finanțare între bănci. Această scădere a lichidității a fost accentuată de incertitudinea politică și economică, determinând băncile să majoreze cotațiile de dobândă pentru a se proteja împotriva riscurilor crescute. BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%, însă a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,9%. Aceste condiții macroeconomice contribuie la creșterea ratelor dobânzilor pe termen scurt, inclusiv a indicelui ROBOR.  ROBOR, creștere bruscă, ratele bancare explodează Pentru a înțelege efectele creșterii ROBOR asupra ratelor bancare, să analizăm două scenarii: Credit de 50.000 de euro Să luăm în considerare un credit ipotecar de 50.000 de euro, echivalentul a aproximativ 250.000 de lei, contractat pe o perioadă de 30 de ani, cu o dobândă variabilă formată din ROBOR la trei luni plus o marjă fixă a băncii de 2,5%. La un ROBOR de 5,90%: Dobânda totală este de 8,40% (5,90% + 2,5%). Rata lunară este de aproximativ 1.910 lei. La un ROBOR de 7,25%: Dobânda totală este de 9,75% (7,25% + 2,5%). Rata lunară crește la aproximativ 2.100 lei. Aceasta înseamnă o creștere a ratei lunare cu aproximativ 190 lei, ceea ce se traduce într-un efort financiar suplimentar de 2.280 lei pe an. Credit de 100.000 de euro Pentru un credit de 100.000 de euro, echivalentul a aproximativ 500.000 de lei, în aceleași condiții: La un ROBOR de 5,90%: Rata lunară este de aproximativ 3.820 lei. La un ROBOR de 7,25%: Rata lunară crește la aproximativ 4.200 lei. Astfel, rata lunară crește cu aproximativ 380 lei, ceea ce înseamnă un cost suplimentar anual de 4.560 lei. Evoluția ROBOR în ultimele 12 luni Analizând evoluția indicelui ROBOR la trei luni în perioada mai 2024 – mai 2025, observăm următoarele: Valoare minimă: 5,55% înregistrată în septembrie 2024. Valoare maximă: 7,25% înregistrată pe 8 mai 2025. Valoare medie: 5,83% pe parcursul perioadei analizate. Această evoluție reflectă o tendință de creștere a costurilor de finanțare în lei, influențată de factori interni și externi, inclusiv de politicile monetare ale BNR și de condițiile economice globale.

Facturile de salubritate vor crește semnificativ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cresc și prețurile serviciilor locale: facturile pentru salubritate vor fi semnificativ mai mari

Facturile de salubritate vor crește semnificativ. Consiliul Local Iași a aprobat bugetele pe 2025 ale societăților din subordine și a decis majorarea unor tarife, inclusiv a facturilor pentru salubritate. Facturile de salubritate vor crește semnificativ Noile bugete au primit undă verde în plen, deși avizul comisiilor de specialitate a fost negativ. Citește și: ANALIZĂ Așa-zisa dezbatere prezidentiala: Digi, Antonescu și Lasconi au organizat o ambuscadă împotriva lui Nicușor Dan Inițial, consilierii PSD s-au abținut de la vot, invocând lipsa de consultare din partea liberalilor. Ulterior, după „discuții aplicate”, PSD a votat favorabil, permițând adoptarea deciziilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

România își plătește greu datoriile vechi (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

România își plătește din ce în ce mai greu datoriile: au crescut arieratele mai vechi de trei luni

România își plătește greu datoriile vechi. Arieratele bugetului general consolidat au înregistrat o creștere ușoară, de aproape 0,1%, în februarie 2025 față de luna precedentă, ajungând la 557,2 milioane de lei, față de 556,7 milioane lei în ianuarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF). România își plătește greu datoriile vechi Arieratele în funcție de vechime au evoluat astfel: Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Arieratele de peste 90 de zile s-au redus semnificativ, cu 18,4%, de la 185 milioane lei la 150,9 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 9,05%, de la 235,1 milioane lei la 256,4 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au înregistrat un avans de 9,8%, urcând de la 136,5 milioane lei la 149,9 milioane lei. Creștere a arieratelor la bugetele locale În ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 1,07% în februarie 2025, ajungând la 497,6 milioane de lei, față de 492,3 milioane lei în ianuarie. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 19,3%, la 124,3 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 10,5%, la 233,8 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au urcat cu 10%, atingând 139,5 milioane lei. Scădere a arieratelor pentru bugetul de stat și companiile autonome La capitolul „Buget de stat și autonome”, arieratele s-au diminuat cu 3,4%, coborând de la 61,8 milioane lei în ianuarie 2025 la 59,7 milioane lei în februarie. Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 13,6%, până la 26,7 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au înregistrat o scădere de 2,6%, până la 22,6 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au crescut semnificativ, cu 35,06%, ajungând la 10,4 milioane lei.

Prețul cafelei în creștere afectează cafenelele (sursa: Pexels/Porapak Apichodilok)
Eveniment

Cafenelele pierd clienți din cauza creșterii prețului boabelor și a perspectivei economice gri

Prețul cafelei în creștere afectează cafenelele. Prețul cafelei a crescut semnificativ la nivel global, iar la Iași acest fenomen transformă cafeaua dintr-un simplu obicei zilnic într-un veritabil barometru economic. Prețul cafelei în creștere afectează cafenelele Scumpirile repetate pun presiune pe cafenelele locale, care resimt impactul direct asupra costurilor și comportamentului clienților. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Mulți antreprenori caută soluții pentru a menține echilibrul dintre preț și calitate, fără a-și pierde fidelitatea consumatorilor. Adaptarea include optimizarea stocurilor, diversificarea ofertei și accentul pe experiența oferită în locație. Continuarea, în Ziarul de Iași

Prețurile terenurilor agricole, în continuă creștere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noi vrem pământ, dar scump: prețurile terenurilor agricole, în creștere cu 20%

Prețurile terenurilor agricole, în continuă creștere. Prețurile terenurilor agricole din județul Iași au crescut cu 20% în 2024, iar specialiștii imobiliari estimează că trendul ascendent va continua și în perioada următoare. Prețurile terenurilor agricole, în continuă creștere În prezent, un teren agricol simplu costă între 1 și 5 euro/mp, în timp ce terenurile agricole cu potențial imobiliar se vând între 38 și 180 euro/mp, în funcție de localitate și caracteristicile proprietății. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Valoarea terenurilor este influențată de destinația de exploatare, suprafața, accesul la drumuri și existența utilităților. La nivel județean, prețul mediu pentru un hectar de teren agricol a ajuns la 7.000 de euro, fără perspective de scădere în 2025. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul exclude creșterea cotei de TVA (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Guvernul exclude creșterea cotei de TVA

Guvernul exclude creșterea cotei de TVA. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul nu va lua măsura măririi cotei de TVA, subliniind că o creștere a acesteia cu un punct procentual ar genera automat o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale. Guvernul exclude creșterea cotei de TVA Premierul a subliniat că România are o reformă fiscală de implementat, asumată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cererea de plată numărul patru. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Aceasta a fost analizată de Comisia Europeană, Guvernul României și Banca Mondială, consultant al Ministerului Finanțelor. „Se lucrează pe scenarii, dar excludem categoric o creștere a TVA. Vom veni cu alte măsuri în cadrul reformei fiscale”, a precizat Ciolacu. Premierul a ținut să sublinieze: „ „Reprezint un partid social-democrat”. Perspectivele economice Marcel Ciolacu a anticipat o scădere a inflației în perioada următoare, motivată de reducerea consumului după sărbători și perioada de concedii. „Am intrat într-o zonă de calmare macroeconomică, iar interesul nostru principal este scăderea inflației. Nu văd o justificare pentru creșterea prețurilor, deoarece nu s-au scumpit energia sau combustibilul”, a explicat premierul. Bugetul pentru 2025 Construcția bugetului pentru 2025 a fost realizată fără creșteri de taxe și impozite, cu excepția măsurilor adoptate la începutul anului prin „ordonanța trenuleț”. Premierul a menționat că orice modificare fiscală ar fi implementată cu o perioadă de predictibilitate de șase luni și ar putea intra în vigoare abia în 2026. „Tot ce vom introduce prin reforma fiscală va avea un termen predictibil. Orice măsură fiscală are un delay de un an, fiindcă se raportează la anul fiscal anterior”, a subliniat Ciolacu. Impozitarea progresivă Întrebat despre introducerea impozitării progresive, Marcel Ciolacu a precizat că aceasta este un scenariu în lucru, dar nu o certitudine. „O impozitare progresivă pe venituri excepționale cred că da, este peste tot... Dar dacă specialiștii consideră că este mai bine să rămânem cu cotă unică, rămânem cu cotă unică”, a explicat prim-ministrul.

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare

Rutte cere creșterea investițiilor în apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța investițiilor mai mari în apărare din partea statelor membre europene. El a propus ca o mică parte din bugetele alocate pentru pensii, sănătate și asistență socială să fie redirecționată pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. Rutte cere creșterea investițiilor în apărare Într-o intervenţie în faţa Comisiei de Afaceri Externe şi a Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European, Mark Rutte a evidențiat faptul că țările europene alocă în medie o pătrime din venitul național pentru pensii, sănătate și asistență socială. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai El consideră că doar o mică parte din aceste fonduri ar fi suficientă pentru a întări apărarea: „Este o investiție în securitatea noastră și a copiilor și nepoților noștri”, a declarat Rutte în cadrul unei audieri în Parlamentul European. 2% din PIB, insuficient pentru viitor Rutte a atras atenția că obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB pentru apărare este insuficient pentru a face față provocărilor viitoare: „Trebuie să investim mult mai mult pentru a ne asigura securitatea în următorii ani”, a spus el, avertizând că actuala capacitate a industriei militare este fragmentată și lentă. Creșterea producției de echipamente militare Secretarul general al NATO a pledat pentru o creștere rapidă a producției de echipamente esențiale, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone. El a avertizat că industria militară actuală nu poate susține necesarul de securitate pe termen lung: „Trebuie să investim astăzi pentru a ne proteja pe termen lung.” Summitul NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre NATO ating ținta actuală de 2% din PIB pentru apărare. Unele state europene susțin creșterea acestei ținte la 3%, însă există încă diviziuni pe acest subiect. Următorul summit NATO, programat pentru iunie 2025 la Haga, ar putea aduce decizii în această direcție. Ambițiile lui Trump Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a cerut statelor NATO să crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist în contextul dificultăților financiare din UE. Totuși, această propunere subliniază presiunea tot mai mare asupra statelor membre de a-și mări contribuțiile pentru apărare. Securitatea globală, în joc Mark Rutte a făcut un apel urgent pentru creșterea cheltuielilor militare, avertizând că securitatea globală este în joc. Discuțiile despre creșterea bugetelor de apărare vor continua, iar deciziile luate la nivelul NATO vor modela viitorul securității europene și globale.

Numărul pensiilor mici este în creștere (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Numărul pensiilor mici este în creștere

Numărul pensiilor mici este în creștere. În decembrie 2024, numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a ajuns la 923.766 persoane, cu 3.860 mai mult față de luna precedentă, conform datelor CNPP. Din acest total, 834.665 erau pensionari din sistemul public, iar 89.101 proveneau din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Numărul pensiilor mici este în creștere Conform CNPP, indemnizația socială pentru pensionari este acordată beneficiarilor sistemului public de pensii ale căror venituri totale (din pensii și alte indemnizații) sunt sub 1.281 de lei. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această măsură este reglementată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare. Pentru pensionarii din sistemul public, valoarea medie a indemnizației suportate de la bugetul de stat a fost de 528 de lei. Cele mai mari indemnizații medii au fost înregistrate în județele Maramureș (613 lei), Hunedoara (598 lei), Cluj (596 lei), Bistrița-Năsăud (591 lei). Bucureștiul și Suceava, cele mai multe cazuri Cei mai mulți beneficiari ai indemnizației sociale se aflau în București (39.043 persoane). Capitala este urmată de județele: Suceava (35.017), Iași (31.002), Dolj (29.818), Prahova (27.444) și Bacău (27.000) Indemnizațiile pentru pensionarii agricultori Pensionarii agricultori au primit, în medie, o indemnizație socială de 342 de lei, suportată din bugetul de stat. Cele mai mari valori au fost înregistrate în: Ilfov – 483 lei, Gorj – 443 lei, Hunedoara – 424 lei. În sectorul 2 al Capitalei, indemnizația e de 438 lei Iași, județul cu cei mai mulți beneficiari agricultori Numărul cel mai mare de pensionari agricultori care au primit indemnizația socială s-a înregistrat în Iași – 6.242 persoane. Urmează Botoșani – 5.866, Dolj – 5.706, Olt – 5.177, Teleorman – 5.133

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor

Lipsă de transparență privind creșterea taxelor. Guvernul României a stârnit controverse prin decizia de a introduce noi taxe și de a elimina facilități fiscale, începând cu 1 ianuarie 2025, fără o consultare adecvată cu mediul de afaceri, potrivit directorului executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete. Aceasta a fost anunțată în cadrul unei discuții recente în Consiliul Național Tripartit, pe tema reducerii cheltuielilor. Lipsă de transparență privind creșterea taxelor Radu Burnete a criticat Guvernul pentru faptul că nu a informat transparent, în cadrul întâlnirii recente, despre aceste schimbări fiscale iminente. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net „Cel mai grav este că aceste măsuri intră în vigoare în doar trei zile, fără o consultare prealabilă a părților implicate”, a declarat Burnete. Măsura surprinzătoare include reintroducerea "taxei pe stâlp", care va afecta companiile mari și productive, în contradicție cu promisiunile anterioare de a elimina taxa pe cifra de afaceri. Impactul economic Noile taxe și eliminarea facilităților fiscale pun antreprenorii într-o situație dificilă. „Este inacceptabil să afli de Crăciun că de la 1 ianuarie trebuie să plătești impozite mai mari”, a subliniat Radu Burnete. Acest termen scurt de implementare creează incertitudine în mediul de afaceri și subminează încrederea în stabilitatea fiscală. Lipsa de comunicare Confederația Patronală Concordia a recunoscut că măsurile pentru reducerea cheltuielilor publice și combaterea deficitului bugetar sunt binevenite, având în vedere că acesta se apropie de 9% din PIB. Totuși, Burnete a evidențiat că lipsa de transparență a Guvernului a umbrit orice aspect pozitiv al acestor decizii. „Am fost asigurați că vom fi consultați în privința creșterii veniturilor bugetare pentru 2025, conform obligațiilor din PNRR. De ce Guvernul continuă să spună una, dar să facă alta, rămâne un mister cu consecințe economice grave”, a adăugat Burnete. Confederația Concordia, pilon important al economiei Confederația Patronală Concordia reprezintă peste 3.500 de companii din 17 industrii esențiale, care generează mai mult de un sfert din PIB-ul României și angajează peste 350.000 de persoane. Concordia își exprimă ferm poziția că deciziile fiscale trebuie să fie transparente și să permită companiilor timp suficient pentru adaptare. Aceste schimbări fiscale, aplicate brusc, amenință să afecteze stabilitatea economiei și să pună presiune pe mediul de afaceri din România.

Bitcoin atinge un nou record istoric (sursa: bitcoin.org)
Internațional

Bitcoin atinge un nou record istoric

Bitcoin atinge un nou record istoric. Cotația bitcoin a depășit luni, 16 decembrie, pragul de 106.000 de dolari, alimentată de declarațiile președintelui ales Donald Trump, care a sugerat crearea unei rezerve strategice de bitcoin, similară cu rezerva strategică de petrol a SUA. Bitcoin a urcat la un nivel record de 106.533 de dolari, fiind cotată ulterior la 103.917 dolari în jurul orei 12:15 GMT. Bitcoin atinge un nou record istoric Tony Sycamore, analist la IG, a declarat: Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia „Următoarea cifră la care se uită piața este 100.000 de dolari. Revenirea mult așteptată nu a avut loc datorită știrilor recente”. Creșterea valorii bitcoin a fost susținută de optimismul investitorilor, care anticipează un cadru de reglementare favorabil din partea administrației Trump. Trump, declarații surprinzătoare Într-un interviu recent pentru CNBC, Donald Trump a afirmat: „Vom face ceva grozav cu criptomonedele pentru că nu vrem să fim depășiți de China sau alte state care îmbrățișează aceste tehnologii. Vrem să fim în frunte”. Întrebat despre posibilitatea creării unei rezerve strategice de bitcoin, Trump a răspuns afirmativ, confirmând astfel direcția pro-cripto a noii administrații. Statele cu cele mai mari rezerve de bitcoin Potrivit CoinGecko, în iulie 2024, guvernele din întreaga lume dețineau 2,2% din oferta totală de bitcoin. SUA conduc clasamentul, cu aproape 200.000 de bitcoin în valoare de peste 20 de miliarde de dolari la prețurile actuale. Alte state cu rezerve semnificative de bitcoin includ China, Marea Britanie, Bhutan și El Salvador. Creșterea criptomonedelor în 2024 Valoarea bitcoin a crescut cu peste 50% de la alegerile din 5 noiembrie, când Trump a câștigat alături de alți candidați pro-cripto. Piața globală a criptomonedelor aproape s-a dublat în acest an, atingând un record de 3.800 de miliarde de dolari, potrivit datelor CoinGecko. Administrația Trump, favorabilă criptomonedelor Donald Trump a desemnat persoane cheie pentru a sprijini adoptarea criptomonedelor. David Sacks, fost director PayPal și prieten apropiat al lui Elon Musk, a fost numit responsabil pentru inteligență artificială și criptomonede la Casa Albă. De asemenea, avocatul Paul Atkins, cunoscut pentru poziția sa pro-cripto, va prelua conducerea Securities & Exchange Commission (SEC). SUA, "capitala cripto a planetei" În timpul campaniei sale, Trump a promis că va transforma SUA în „capitala cripto a planetei”. Această schimbare de perspectivă, de la scepticism la susținere, marchează un moment istoric pentru criptomonede, alimentând încrederea investitorilor în viitorul acestor active digitale. Rămâne de văzut cum vor influența noile politici ale administrației Trump piața criptomonedelor, dar semnalele sunt clare: SUA par să își consolideze poziția de lider global în domeniul activelor digitale.

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,4% în primele 10 luni din 2024, ajungând la 35.436, comparativ cu 31.526 în aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ În topul dizolvărilor București și județele dezvoltate sunt pe primele locuri. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Cele mai multe dizolvări au fost raportate în: București – 6.938 firme (creștere de 4,68% față de ianuarie-octombrie 2023); lfov – 1.900 firme (+31,03%); Constanța – 1.865 firme (+24,34%); Cluj – 1.852 firme (+12,38%); Timiș – 1.611 firme (+2,60%); Iași – 1.389 firme (+28,85%). Aceste regiuni reflectă o activitate economică intensă, dar și provocările cu care se confruntă firmele în aceste zone. Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme dizolvate au fost în: Covasna – 183 firme (+15,82%) și Ialomița – 190 firme (+7,95%). Au urmat Mehedinți – 229 firme (+10,10%); Caraș-Severin – 257 firme (+12,23%); Călărași – 265 firme (singurul județ cu o scădere, de -1,49%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor a fost cel mai afectat, cu 9.756 dizolvări raportate la nivel național. Față de aceeași perioadă din 2023, acest domeniu a înregistrat o creștere de 10,49% a dizolvărilor. Alte domenii cu un număr ridicat de dizolvări: construcții – 3.582 firme (+19,48%); ctivități profesionale, științifice și tehnice – 3.450 firme (+13,08%); industria prelucrătoare – 2.979 firme (+9,24%). Dizolvările din luna octombrie: București, lider național Doar în luna octombrie 2024 s-au înregistrat 5.342 dizolvări de firme. Cele mai multe au fost în: București – 754 firme; Cluj – 295 firme; Ilfov – 267 firme; Timiș – 266 firme; Iași – 236 firme; Constanța – 221 firme. Statistica ONRC evidențiază o creștere consistentă a numărului de dizolvări în 2024, afectând în principal comerțul, construcțiile și activitățile profesionale. Deși Bucureștiul și județele dezvoltate domină clasamentul, fenomenul se resimte la nivel național, reflectând un mediu economic tot mai dificil pentru afaceri.

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an Foto: Facebook
Politică

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an

Salariile nete din administrația publică au crescut cu aproape 18% într-un an, mult peste rata inflației și cu aproape 50% peste media salariilor din economie, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate azi. În administrația publică, în octombrie 2024, salariul mediu net a ajuns la 7.141 de lei. Salariul mediu net pe economie este de 5.268 de lei, cu circa 35% mai puțin. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an INS calculează separat salariile din educație - unde media era de 5.948 de lei - și sănătate, unde media era 5.300. În plus, din calculul salariului mediu din administrația publică lipsesc „forțele armate și asimilați”. În octombrie 2023, salariul mediu în administrația publică era de 6.084 de lei, net. Saltul la 7.141 lei înseamnă o majorare, într-un singur an, de aproape 18%. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net pe întreaga economie a crescut cu 12,3%, arată INS. În educație, salariul mediu net a crescut cu peste 18%, de la 5.031 la 5.948 de lei, iar în sănătate de la 4.531 de lei la 5.300 de lei, ușor sub 17%. „Cheltuielile de personal au însumat 133,72 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, arată nota ministerului de Finanțe privind execuția bugetară în primele zece luni din 2024.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră