vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: corina corbu

4 articole
Eveniment

Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură

Doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură: unul avea 52 de ani, altul 48 de ani. Citește și: Coaliția a decis: pensia magistraților, 70% din salariul net, anunță Kelemen Hunor. CSM cerea 65% din brut, adică peste net Este vorba de Corina Corbu, care a fost președinte al ICCJ, pensionată în vară, la 52 de ani, care a ajuns Partener Coordonator al Departamentului de Litigii la Mușat și Asociații, și de Mihail Udroiu, pensionat la 48 de ani, care a anunțat, azi, pe Facebook, că a început un nou job la „Mihail Udroiu LEGAL”. Doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură „UDROIU LEGAL este o firmă de avocatură de nișă specializată în dreptul penal și procedura penală, fondată de Mihail Udroiu. Cu aproape trei decenii de experiență, Mihail Udroiu aduce o perspectivă inegalabilă în domeniul apărării penale strategice și al consultanței juridice de o complexitate deosebită. Cariera academică, experiența profesiilor judiciare exercitate la cel mai înalt nivel și, nu în ultimul rând, participarea la elaborarea unor active normative complexe în materie penală, conferă UDROIU LEGAL premisele pentru oferi clienților servicii avocațiale la nivel de excelență”, a scris acesta pe Facebook.  Udroiu a fost unul dintre judecătorii din completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție care s-au opus arestărilor preventive în dosarul Nordis și care au decis achitarea definitivă a fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu. În utlima declarație de avere, din 2024, familia de judecători Udroiu menționa nouă apartamente, o casă de peste 350 mp, un BMW X1 și drepturi salariale anuale, net, împreună cu soția, de circa 760.000 de lei. 

Doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură Foto: Facebook Mihail Udroiu
Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani Foto: SRI
Eveniment

Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani. ICCJ n-a respins nici o solicitare

Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani: 8.603 de la 1 ianuarie 2023 la 1 septembrie 2025, scrie site-ul Lumea Justiției. Înalta Curte de Casație și Justiție, ICCJ, n-a respins nici o solicitare, mai arată acest site. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative Număr uriaș de mandate de siguranță națională în ultimii ani Ce sunt mandatele de siguranță națională? „În limbaj strict juridic vorbim despre restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale în activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale”, scrie revista Intelligence, publicată de SRI. Este vorba de interceptarea convorbirilor telefonice și/sau a tuturor comunicațiilor electronice, dar și „căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect ori deschiderea unui obiect”, filmări, inclusiv în spațiul privat sau obținerea de informații prin GPS.  Luju arată cum au fost distribuite anual solicitările de mandate de siguranță națională (toate cererile fiind aprobate): 2.678 de solicitări admise în 2023 3.049 de solicitări admise în 2024 2.876 de solicitări admise în primele opt luni din 2025 Site-ul face o comparație cu alți ani: 2012 - 3.602, 2013 - 3.791 și doar 2.695 în 2014.  În 2018, SRI arăta că în perioada 2004 – 2016 au fost solicitate 28.784 mandate de securitate naţională, dintre care puţin peste 9.200 au fost mandate iniţiale, iar numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse în baza autorizaţiei a fost de 20.907.

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au fost convocați, joi, pentru a decide dacă vor sesiza CCR în legătură cu noua lege a pensiilor speciale, scrie G4Media. Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR „La data de 29 iunie 2023, ora 13:00, judecătorii instanței supreme sunt convocați în sistem de videoconferință pentru constituirea în secții unite în vederea exercitării atribuției pentru: 1. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind codul fiscal; 2. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare”, se arată în convocarea transmisă de Corina Corbu, președintele ICCJ. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Mai multe analize arată însă că noua lege nu abrogă nici o pensie specială, iar impactul bugetar este, probabil, nesemnificativ. Guvernul a refuzat să publice propria evaluare privind imactul buegtar sau să facă publică evaluarea Băncii Mondiale.

Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție Foto: Facebook
Politică

Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție

Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție, cea care azi a amnistiat mii de infractori: Corina Corbu, suspectată de corupție, plagiat și bani negri. În 2014, Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori. Ea a fost trimisă în judecată, a câștigat procesul, dar dosarul a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivul achitării. Azi, Înalta Curte a dat o hotărâre care ar putea duce la închiderea a mii de dosare penale pe motiv de prescripție, scrie G4Media. „Înalta Curte a stabilit că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, cel puțin între iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția) și mai 2022 (data la care Codul penal a fost amendat prin OUG ca urmare a deciziei CCR privind prescripția din 2022)”, explică acest site. Cine conduce Înalta Curte de Casație și Justiție Suspiciuni de plagiat: LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) analizat doctoratul ei și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „Nici una dintre cele trei decizii nu este motivată prin (in)existența plagiatelor. Membrii Comisiei au clasat primele două sesizări prin faptul că au depășit termenul de 30 de zile în care, conform Regulamentului de Funcționare, trebuiau să emită o decizie, iar pentru a treia sesizare, depusă după ce termenul de 30 de zile a fost eliminat, nu au mai făcut nici o analiză și au invocat faptul că au avut deja cazul pe rol și l-au clasat”, arăta acest site. Bani negri: „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD. Colegii i-au reparat onoarea cu 200.000 de lei Recent, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul DNA în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată, a arătat Europa Liberă România. Foto: Facebook Inițial, ea ceruse daune de cinci milioane de lei. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați În 2021, Corbu a avut venituri de la statul român - ICCJ și CSM - în valoare de circa 420.000 de lei, adică 35.000 lei/ lună.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră