sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: contributivitate

6 articole
Eveniment

Cea mai mare pensie specială civilă din România

Cea mai mare pensie specială civilă din România este 69.343 de lei, brut, precizează ministerul Muncii. Acest minister gestionează doar pensiile speciale ale civililor - diplomați, magistrați, Curtea de Conturi sau alte categorii profesionale - nu și pe cele militare. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Cea mai mare pensie specială civilă din România Potrivit unui răspuns la o interpelare, din această uriașă pensie specială, 21.085 lei reprezintă partea bazată pe contributivitate, iar 48.258 de lei vin de la bugetul de stat. Datele sunt din luna august 2024. Ministerul nu face nici un fel de alte precizări legate de această pensie. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (civili) a fost, în septembrie 2024, de 11.777 persoane, în scădere cu 17 persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 5.665, fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, din care 2.644 beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). La finalul anului 2023 erau doar 10.920 pensionari speciali civili. Pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.166 lei, din care 21.896 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 7.272 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Citește și: Un antrenor de karate care ar fi fost premiat de agenția Elisabetei Lipă cu 130.000 de euro n-ar fi primit, de fapt, nici un ban – jurnalist Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 686 de persoane (685 cu pensie din BASS), media fiind de 10.120 de lei, din care 2.302 lei cota suportată din bugetul de stat.

Cea mai mare pensie specială civilă din România Foto: Facebook
Cea mai mare pensie specială din Timiș Foto: Declic.ro
Eveniment

Cea mai mare pensie specială din Timiș

Cea mai mare pensie specială din Timiș este de peste 42.000 lei, a declarat la Radio Timișoara directorul Casei de Pensii Timiș, Cristian Aron Mircea. Potrivit statisticilor publicate pe site-ul acestei instituții, în acest județ sunt 306 pensionari speciali - fără cei din structurile militarizate, a căror pensii sunt plătite prin casele ministerelor Apărării și de Interne, respectiv a SRI - cu o pensie medie de 18.574 de lei. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Cea mai mare pensie specială din Timiș Pensia obișnuită, bazată pe contributivitate, este de doar 1.968 de lei, în Timiș. Pentru vechime completă, pensia medie este 2.170 de lei. Statisticile Casei de Pensii Timiș arată că, din cei 306 pensionari speciali, 281 au pensie peste 6.000 de lei. „Pensii speciale sunt undeva la 360 de pensii în momentul de față, în luna noiembrie. Este o persoană care are o pensie de peste 42.000”, a declarat, la Radio Timișoara, Cristian Aron Mircea. Citește și: O economistă îi scrie lui Mihai Gâdea: Dacă eu depuneam la CEC, aveam lejer pensie de 10.000 de lei și nu aveam nevoie de pomana nimănui Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu din țară a fost, în octombrie, de 10.441 - excluzând militarii, Internele și structurile de securitate. Acest număr a crescut, cu 73, față de luna trecută. Cele mai multe persoane beneficiare, peste 5.000, sunt foști magistrați. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de aproape 22.000 de lei.

Cât ar pierde Ciucă din pensia specială Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Cât ar pierde Ciucă din pensia specială

Cât ar pierde generalul Ciucă din pensia sa specială dacă s-ar aplica noile prevederi, dezbătute acum la Camera Deputaților: circa 10%, arată un calcul făcut de Antena 3. Cât ar pierde Ciucă din pensia specială Pensia premierului era, potrivit declarației de avere din 2022, care acoperă anul fiscal 2021, de puțin sub 18.000 de lei pe lună. Antena 3 estimează că, din această pensie, circa 5.000 de lei ar fi partea bazată pe contributivitate, având în vedere că el s-a penesionat la circa 51 de ani. Aceasta înseamnă că va fi impozitată doar suma de 13.000 de lei, diferența dintre pensie și partea bazată pe contributivitate. „Dar nici aceasta toată, ci doar partea care depăşeşte salariul mediu brut pe economie. Adică, diferenţa dintre 13.000 şi 6.700, mai exact, 6.300 de lei. Iar impozitul va fi de 1.890 de lei. Deci, premierul Ciucă, din pensia de 18.000 de lei va pierde 1.890 de lei, aşa că va rămâne cu 16.110 lei”, explică Antena 3. Și USR a calculat cu cât va rămâne Ciucă după aplicarea noilor prevederi din legea pensiilor, dacă vor fi promulgate. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia „Dacă în prima variantă din decembrie, pensia de 18.000 lei a lui Nicolae Ciucă rămânea intactă, iar în varianta de la Senat din aprilie rămânea cu 17000 de lei, acum i-au mai tăiat puțin, rămâne cu «doar» 15.000 lei. Tot o pensie nesimțită. Dacă s-ar aplica corect principiul contributivității așa cum a propus USR prin amendamente, Ciucă ar rămâne cu ceva mai puțin de jumătate (probabil în jur de 8.000 de lei)”, a susținut Drulă. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact

O pensie "normală" de 21.000 lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

O pensie "normală" de 21.000 lei

O pensie "normală" de 21.000 lei. În "Top 10 al celor mai mari pensii din judeţul Iaşi plătite din bugetul asigurărilor sociale (pensii contributive)", primul încasează lunar aproape 26.000 de lei (cca 5.300 euro). O pensie "normală" de 21.000 lei Iar ceilalţi nouă, peste 14.000 de lei (cca 2.850 euro) pe lună, cifre brute, conform datelor centralizate de Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Iaşi. Mai exact, un cetăţean are asigurată o bătrâneţe fără griji după ce a muncit o viaţă întreagă pe o leafă mai mare de zeci de ori faţă de media pe ţară, încasând în prezent o pensie de 25.796 de lei (locul 1, după reţinerea impozitului şi CASS: 21.454 lei net) Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Un altul are o pensie de 17.441 de lei (locul 2). A treia cea mai mare pensie pe bază de contributivitate din judeţul Iaşi se ridică la 17.392 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Suma plătită pentru pensiile magistraților a depășit un miliard de lei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Suma plătită pensiile magistraților a depășit un miliard lei

În 2022, suma plătită de statul român pentru pensiile speciale ale magistraților a depășit pragul psihologic de un miliard de lei, arată o analiză a site-ului economica.net. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total, pensiile de serviciu ale magistraţilor civili au costat 1,17 miliarde de lei în anul 2022, cu 12,4% mai mult decât în anul 2021, scrie acest site, care a analizat datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Suma plătită pentru pensiile magistraților a depășit un miliard de lei Pensia de serviciu medie a magistraţilor civili se apropie de 20.800 de lei brut lunar în anul 2022 şi este cu 4% mai mare decât cea din anul 2021, arată analiza. Potrivit datelor economica.net: Cota de pensie medie brută cuvenită magistraților în funcţie de contributivitate se apropie de 1.400 de lei lunar în anul 2022 şi e 2,6% mai mare decât cea din anul 2021. Cota de pensie medie brută plătită magistraţilor din bugetul de stat e aproape 19.400 de lei lunar în anul 2022 şi e cu 4,15% mai mare decât cea din anul 2021, reiese din analiza Economica.net. Peste 93% din valoarea totală a pensiilor de serviciu acordate în anul 2022 magistraţilor pensionaţi a fost virată doar din bugetul de stat şi doar circa 6,7% din valoarea antemenţionată a fost plătită din bugetul asigurărilor sociale, adică strict în funcţie de contributivitate Suma virată de la bugetul de stat pentru plata pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor e de 1,09 miliarde de lei în anul 2022 şi este cu 12,5% mai mare decât cea virată pentru aceste pensii în anul 2021 Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Citiți și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor Magistrații pensionari nu vor să cedeze un leu Potrivit listei publicate de Știri pe Surse, sunt nu mai puțin de 1.104 magistrați pensionați care semnează protestul, în condițiile în care numărul pensiilor aflate în plată pentru această categorie specială era, în decembrie 2022, de circa 4.862. Prodecanul Facultății de Drept din București, Paul Pop, a declarat, la Digi 24, că magistrații trebuie să se pensioneze ca toată lumea, la 65 de ani. „Deci eu ceea ce spun, vreți să aveți pensii corespunzătoare, haideți să le punem procentual. Vreți să vă pensionați după 20 de ani, 25 de ani de muncă, adică la 49 de ani, niciun fel de problemă. Dar nu veți avea 80%, veți avea 60% din salariul pe care îl aveți la momentul la care vă pensionați. Și atunci o să vedeți că se gândesc foarte bine, de două, chiar trei, chiar patru ori, dacă se pensionează la 49 de ani”, a spus Pop.

Bolos: „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR”
Politică

Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR

Ministrul PNL al Investițiilor Publice, Marcel Boloș, a lansat un avertisment neobișnuit de dur în legătură cu pensiile speciale, apreciind că „varianta cea mai gravă” ar fi ca PNRR-ul să fie blocat. El a evitat să stabilească răspunderi politice, apreciind doar că „există din acest punct de vedere un risc de neconformare a clasei politice la ceea ce scrie în PNRR”. Avertismentul său vine la o zi după ce dezbaterile din Senat la legea pensiilor speciale au fost amânate pentru încă două săptămâni. Puteți citi și: Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. În total, anul acesta, acestea vor consuma 12,4 miliarde de lei „Varianta cea mai gravă, să blocăm PNRR” „Deci, varianta cea mai gravă care se poate întâmpla României este ca noi, prin adoptarea unui proiect de lege care nu este în conformitate cu PNRR, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem, pentru că sunt o serie de contracte de finanțare pe care România le-a avut ca apeluri de proiecte și contracte de finanțare pe care le-a încheiat sau urmează să le încheie. Am avut angajamente pe care ni le-am asumat pentru proiectele mari pentru infrastructura de transport. Deci, practic noi suntem pe un drum fără cale de întors fiindcă ne-am angajat la o serie de proiecte de infrastructură, pe de o parte, pe de altă parte la contractele de finanțare pe care le-a întocmit Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educație, Ministerul Sănătății cu unitățile spitalicești în curând”, a afirmat Boloș, la un interviu pentru PSNews. Regula de bază a pensiilor speciale: contributivitatea El a explicat că legea pensiilor speciale trebuie să țină cont de două elemente, sustenabilitate și contributivitate. „Noi, în PNRR, avem două condiții fundamentale pentru acest jalon, primul fiind cel legat de sustenabilitate. Ca să facem dovada sustenabilității trebuie să avem la bază simulările volumului de cheltuieli publice pe care o generează legea pensiilor speciale pe termen lung, nu e vorba de un an, doi, ci trebuie văzută tendința aceasta pe care o are în volumul de cheltuieli publice generate de pensiile speciale. A doua condiție este cea referitoare la contributivitate. Practic, pensiile speciale trebuie să aibă în esență și ca regulă de bază contributivitatea, cea pe care o solicită în mod corect Comisia Europeană să se regăsească în proiectul de lege”, a arătat demnitarul. El a spus că autoritățile române mai au câteva luni la dispoziție pentru a trece prin Parlament legea pensiilor speciale și a primi, astfel, tranșa a treia de bani din PNRR. Termenul de plată pentru tranșa a treia este mai-iunie 2023, a adăugat Boloș.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră