vineri 11 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

construcții

30 articole
Eveniment

Renovări în apartament fără acte sau construcții ilegale: mai puțin de un an pentru autorizația care le poate salva

O casă ridicată fără autorizație, o anexă construită „după ureche”, un balcon închis fără acte sau un apartament modificat față de planul cadastral nu devin legale doar pentru că au trecut câțiva ani. Din 25 august 2026, noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) introduce o procedură clară prin care anumite lucrări pot fi aduse în legalitate: autorizația de regularizare. Proprietarii trebuie să știe că aceasta nu este o amnistie și nu garantează păstrarea construcției. Dacă imobilul nu respectă regulile de urbanism, de siguranță sau de protecție a mediului, soluția poate fi modificarea ori chiar demolarea sa. Ce este autorizația de regularizare Autorizația de regularizare este una dintre marile noutăți ale CATUC, adoptat prin Legea nr. 169/2026 și intrat în vigoare la 25 august. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Potrivit articolului 301 din Cod, procedura se aplică atunci când au fost executate lucrări: - fără autorizația de construire cerută de lege; - cu încălcarea autorizației obținute; - diferit față de proiectul care fusese aprobat. Autorizația este emisă de aceeași autoritate care ar fi fost competentă să elibereze autorizația de construire – de regulă, primăria localității sau, în anumite situații, consiliul județean. Pe înțelesul tuturor, proprietarul nu cere aprobarea pentru ceva ce intenționează să construiască, ci solicită verificarea și, dacă legea permite, intrarea în legalitate a unei lucrări deja executate. Regularizarea nu înseamnă legalizare automată Existența noii proceduri nu înseamnă că orice clădire ridicată ilegal poate fi păstrată în schimbul unei taxe. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Primăria trebuie să stabilească dacă lucrarea respectă cumulativ: - reglementările urbanistice valabile; - cerințele fundamentale privind calitatea construcțiilor; - condițiile impuse de legislația de mediu; - cerințele speciale aplicabile anumitor imobile; - obligațiile fiscale și măsurile contravenționale prevăzute de lege. Așadar, proprietarul nu poate construi într-un loc în care planul urbanistic interzice construcția, iar apoi să oblige primăria să o accepte. De altfel, CATUC interzice inițierea sau aprobarea unei documentații de urbanism făcute special pentru a introduce în legalitate o construcție nelegală. Autorizația de regularizare este o cale de remediere, nu un drept necondiționat la păstrarea construcției. Ce construcții vor putea fi regularizate permanent După expirarea perioadei tranzitorii, procedura va rămâne disponibilă numai pentru anumite categorii expres prevăzute de articolul 301: Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare - locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter sau parter și un etaj și cu o suprafață construită desfășurată de maximum 150 de metri pătrați; - anexe ale locuințelor, anexe gospodărești sau anexe ale exploatațiilor agricole, cu o suprafață construită desfășurată de cel mult 150 de metri pătrați; - lucrări de închidere a balcoanelor, dacă nu s-a realizat o extindere pe domeniul public. Regimul permanent nu este destinat monumentelor istorice, construcțiilor din zonele de protecție ale monumentelor sau celor aflate în zone construite protejate, în condițiile stabilite de Cod. Nici în cazul acestor construcții mici regularizarea nu este garantată: casa, anexa sau balconul trebuie să treacă toate verificările urbanistice, tehnice și de mediu. Fereastra specială de un an, până la 25 august 2027 Cea mai importantă facilitate pentru proprietarii care au deja construcții sau modificări fără acte este perioada tranzitorie introdusă de CATUC. Până la 25 august 2027, autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții decât cele care vor rămâne permanent eligibile. În această categorie pot intra, în funcție de situația concretă, clădiri mai mari, alte tipuri de imobile sau intervenții realizate în apartamente și clădiri existente. Condițiile rămân însă stricte. Lucrările trebuie să se încadreze în reglementările de urbanism aprobate și aplicabile la data emiterii autorizației de regularizare, să respecte cerințele fundamentale privind calitatea în construcții, iar proprietarul trebuie să își îndeplinească obligațiile fiscale și să suporte măsurile contravenționale aplicabile. Prin urmare, termenul de un an nu reprezintă o perioadă în care „se iartă” construcțiile ilegale. Este o fereastră limitată în care un număr mai mare de lucrări poate fi analizat pentru intrarea în legalitate. Primul pas: verificarea urbanistică Înainte de a cheltui bani pe toate expertizele, proprietarul ar trebui să afle dacă lucrarea are măcar șansa de a fi menținută. Un arhitect sau un urbanist poate compara situația din teren cu regulile aplicabile parcelei: funcțiunea permisă, retragerile față de limitele proprietății, regimul de înălțime, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare, distanțele față de vecini și eventualele restricții privind zonele protejate. Această verificare este esențială. Dacă, de exemplu, construcția ocupă o zonă în care nu poate exista legal, depășește limite care nu pot fi corectate sau este amplasată pe domeniul public, simpla întocmire a unui dosar nu o va salva. Siguranța construcției trebuie dovedită prin expertize Primăria nu se poate baza numai pe declarația proprietarului că imobilul „stă în picioare de ani de zile și nu are nimic”. Respectarea cerințelor fundamentale de calitate se verifică prin expertize tehnice realizate de experți atestați. În funcție de tipul și amploarea lucrării, pot fi analizate: - rezistența mecanică și stabilitatea; - securitatea la incendiu; - igiena, sănătatea și protecția mediului; - siguranța și accesibilitatea în exploatare; - protecția împotriva zgomotului; - economia de energie și izolarea termică. În cazul unui apartament, de pildă, va conta dacă a fost afectat un perete structural, dacă intervenția pune în pericol clădirea, dacă au fost modificate instalații comune sau dacă lucrarea afectează evacuarea în caz de incendiu. Pentru o casă ori o anexă, expertul va verifica dacă soluția constructivă permite utilizarea în siguranță și dacă imobilul poate fi menținut în forma existentă. Primăria poate cere lucrări de conformare O construcție nu trebuie neapărat să fie perfect conformă în momentul depunerii cererii pentru a avea orice șansă de regularizare. Dacă problemele identificate pot fi remediate, autoritatea locală poate impune lucrări de aducere la conformitate. Uneori poate fi necesară și o autorizație de construire pentru lucrările corective sau o autorizație de desființare parțială. De exemplu, proprietarului i s-ar putea cere: - să consolideze anumite elemente; - să refacă o intervenție care afectează siguranța; - să reducă suprafața construită; - să desființeze o extindere nepermisă; - să elimine numai partea care încalcă reglementările. Aceasta este una dintre diferențele importante aduse de noua procedură: între păstrarea integrală și demolarea totală poate exista o soluție de conformare sau de desființare parțială. Dacă însă cerințele legale nu pot fi îndeplinite, primăria trebuie să aplice procedura de desființare. Ce documente pot fi necesare Conținutul concret al dosarului depinde de tipul construcției și de problemele constatate, dar proprietarul trebuie să se pregătească pentru o procedură tehnică, nu pentru o simplă cerere administrativă. În mod obișnuit, demersul poate presupune: - actele de proprietate; - documentația cadastrală și extrasul de carte funciară; - măsurători și relevee ale situației existente; - certificatul de urbanism; - proiectul întocmit de specialiști; - expertizele tehnice cerute pentru construcția respectivă; - verificarea încadrării în reglementările urbanistice; - actele sau punctele de vedere necesare în materia protecției mediului; - avizele și acordurile solicitate prin certificatul de urbanism; - dovada achitării taxelor și a celorlalte obligații; - documentele privind măsurile contravenționale aplicate. Lista exactă trebuie stabilită pentru fiecare imobil, după verificarea situației din teren și a cerințelor formulate de autoritatea competentă. Taxele pot fi de zece ori mai mari Intrarea în legalitate nu va fi ieftină, mai ales pentru construcțiile care pot beneficia numai de fereastra tranzitorie de un an. Articolul 301 prevede că, în acest regim excepțional, cotele aferente controlului de stat în amenajarea teritoriului, urbanism și construcții sunt de zece ori mai mari decât cele care ar fi fost datorate dacă lucrarea ar fi fost executată legal. Tot de zece ori este majorată taxa pentru certificatul de urbanism și pentru autorizare. La acestea se adaugă costurile proiectului, măsurătorilor, expertizelor, avizelor și eventualelor lucrări de conformare. Mecanismul a fost conceput astfel încât regularizarea să ofere o soluție pentru problemele existente, fără să devină o variantă mai comodă și mai ieftină decât obținerea autorizației înainte de începerea lucrărilor. Impozitul pe clădire se poate dubla Pentru clădirile executate nelegal și neregularizate, CATUC prevede majorarea cu 100% a impozitului pe clădiri. Majorarea se aplică de la data la care autoritatea locală constată situația de construire neautorizată și continuă până la obținerea autorizației de regularizare sau până la desființarea lucrărilor. Este importantă o precizare: plata impozitului dublu nu legalizează imobilul. Nici declararea construcției la direcția de taxe locale și nici plata impozitului timp de mai mulți ani nu țin loc de autorizație și nu înlătură sancțiunile privind disciplina în construcții. Amenda nu dispare prin regularizare Solicitarea autorizației de regularizare nu șterge automat contravenția săvârșită prin executarea lucrărilor fără actele necesare. CATUC prevede sancțiuni severe pentru executarea fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, amenzile putând ajunge, în funcție de gravitatea faptei și de impactul asupra vecinătăților, de la 50.000 la un milion de lei. Organul de control poate dispune oprirea lucrărilor și, după caz, încadrarea lor în autorizația inițială, obținerea autorizației de regularizare sau desființarea elementelor nelegale. Regularizarea rezolvă situația construcției pentru viitor, dacă sunt îndeplinite condițiile, dar nu transformă executarea inițială fără autorizație într-o faptă legală. Ce se întâmplă după 25 august 2027 După expirarea ferestrei tranzitorii, procedura va rămâne disponibilă numai pentru categoriile limitate prevăzute de regimul permanent. Pentru celelalte construcții neautorizate care nu au intrat în legalitate, autoritățile locale vor putea trece la desființarea lucrărilor, cu recuperarea cheltuielilor de la proprietar, sau vor solicita instanței demolarea totală ori parțială. În situațiile în care este necesară intervenția instanței, proprietarul va fi citat și își va putea formula apărările. Hotărârea prin care se dispune desființarea constituie însă titlu executoriu, iar costurile demolării vor fi suportate de persoana responsabilă. Autorizația nu este ultimul pas După obținerea autorizației și executarea eventualelor lucrări de conformare, proprietarul trebuie să finalizeze procedurile tehnice și cadastrale aplicabile. Situația din teren trebuie să corespundă cu documentația cadastrală și cu informațiile înscrise în cartea funciară. Acest lucru este deosebit de important la vânzarea imobilului sau la contractarea unui credit ipotecar. O construcție poate fi regularizată urbanistic, dar diferențele dintre realitate, releveul cadastral și cartea funciară trebuie la rândul lor corectate. Proprietarul nu ar trebui, prin urmare, să se oprească imediat ce primește autorizația. Ce ar trebui să facă proprietarul Persoana care știe că a construit sau a modificat un imobil fără actele necesare ar trebui să urmeze câțiva pași esențiali: Autoevaluarea: Să compare situația reală cu autorizația, proiectul și documentația cadastrală. Consultarea specialiștilor: Să ceară unui arhitect sau urbanist o verificare preliminară a posibilității de regularizare. Solicitarea actelor: Să solicite informații și certificatul de urbanism de la autoritatea competentă. Dosarul tehnic: Să obțină expertizele tehnice și documentațiile cerute. Conformarea: Să remedieze neconformitățile pentru care există soluții tehnice. Plata obligațiilor: Să achite taxele, obligațiile fiscale și sancțiunile aplicabile. Respectarea termenului: Să depună cererea în timp util, mai ales dacă imobilul intră numai în fereastra care se încheie la 25 august 2027. După regularizare, trebuie să actualizeze cadastrul și cartea funciară. Marea schimbare adusă de CATUC este, prin urmare, că proprietarii primesc o procedură expresă și previzibilă pentru rezolvarea unor situații rămase ani întregi într-o zonă gri. Dar mesajul legii este la fel de clar: ceea ce poate fi adus la conformitate poate fi salvat; ceea ce încalcă iremediabil regulile de urbanism, siguranță sau mediu nu poate fi păstrat numai pentru că a fost deja construit.

Renovări în apartament fără acte sau construcții ilegale: mai puțin de un an pentru autorizația care le poate salva
Constructorii români care au impresionat Germania: 30 de șantiere, afaceri de milioane și planuri mari în România
Eveniment

Constructorii români care au impresionat Germania: 30 de șantiere, afaceri de milioane și planuri mari în România

Radu Balan și Codrin Botezat au transformat o firmă înființată în 2018 într-unul dintre cei mai mari constructori din județul Iași, relatează Ziarul de Iași. RC Beton BAU a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 177,7 milioane de lei, ocupând locul al patrulea în clasamentul local de profil. Aproximativ 30 de șantiere în Germania Cei doi antreprenori, foști colegi de școală și absolvenți ai Facultății de Construcții din Iași, s-au specializat în realizarea structurilor de rezistență pentru proiecte de mari dimensiuni. Citește și: Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT Compania lucrează pe aproximativ 30 de șantiere din Germania, printre care un spital regional din Baden-Württemberg, construcții într-o bază militară NATO, Universitatea din Bochum și două poduri. La Bayreuth, firma participă la înlocuirea unui pod de autostradă. Următorul obiectiv: proiecte în România RC Beton BAU a pornit cu o cifră de afaceri de numai 10.400 de lei, dar a depășit 120 de milioane de lei în 2022. În România, compania a colaborat cu dezvoltatori precum Prime Kapital și BuildCorp. Următorul pas este participarea la licitații și preluarea unor proiecte în calitate de antreprenor general. Fondatorii vor să folosească experiența acumulată în Germania pentru investiții realizate integral în România.

Construcțiile în curte: unde se termină dreptul proprietarului și când încep procesele cu vecinii
Eveniment

Construcțiile în curte: unde se termină dreptul proprietarului și când încep procesele cu vecinii

Poți ridica un garaj, un foișor sau o magazie în propria curte fără să-i ceri automat permisiunea vecinului. Libertatea de a construi se oprește însă la limita proprietății și la dreptul acestuia la siguranță și intimitate. CATUC simplifică, din 25 august 2026, procedurile pentru unele anexe, dar nu înlătură regulile din Codul civil și din documentațiile locale de urbanism. O amplasare greșită, o streașină trecută peste hotar sau o fereastră orientată direct spre curtea alăturată pot duce la oprirea lucrărilor, despăgubiri și chiar desființarea construcției. Poți construi fără să-i ceri automat voie vecinului Faptul că o construcție este amplasată în apropierea gardului nu înseamnă, prin el însuși, că proprietarul are nevoie de acordul vecinului. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Acesta nu poate decide discreționar dacă îți permite sau nu să construiești pe terenul tău. În principiu, nu ai nevoie de consimțământul lui dacă anexa: - este amplasată integral pe proprietatea ta; - respectă retragerile prevăzute de regulamentul local de urbanism; - nu afectează fundația, zidurile sau stabilitatea construcției vecine; - nu are ferestre ori terase realizate cu încălcarea distanțelor legale; - nu evacuează apa de ploaie pe terenul alăturat; - nu încalcă normele de securitate la incendiu; - este executată prin procedura legală aplicabilă: autorizație, notificare sau, în cazurile expres prevăzute, fără formalități. Un vecin nu poate bloca legal proiectul doar pentru că anexa îi schimbă priveliștea, îi umbrește o parte din curte sau nu îi place aspectul acesteia, dacă toate normele aplicabile sunt respectate. Situația se schimbă însă când construcția îi afectează efectiv proprietatea ori viața privată. CATUC simplifică actele, nu și regulile de construire Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor - CATUC, intrat în vigoare la 25 august 2026 - împarte lucrările în mai multe categorii: lucrări pentru care este necesară autorizație, lucrări realizate prin notificare și intervenții permise fără formalitățile clasice. Citește și: Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară În anumite localități rurale, anexele gospodărești precum garajele, terasele acoperite, pergolele, bucătăriile de vară, chioșcurile, piscinele sau grupurile sanitare, cu o suprafață cumulată de maximum 50 de metri pătrați, pot fi realizate prin procedura notificării prealabile. Facilitatea nu se aplică însă automat în toate satele. Sunt excluse, între altele, localitățile rurale din teritorii metropolitane, zonele construite protejate și zonele de protecție ale monumentelor istorice. Anumite anexe mici, demontabile, fără fundație, realizate din lemn sau metal, cu o suprafață cumulată de maximum 20 de metri pătrați și o înălțime de cel mult 2,5 metri, pot intra în categoria lucrărilor executate fără autorizație și fără notificare. Însă „fără autorizație” nu înseamnă „oriunde în curte”. CATUC precizează că și aceste construcții trebuie să respecte reglementările urbanistice, normele tehnice, legislația de mediu, regulile de protejare a patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile. Nu există o singură distanță legală pentru toate anexele Una dintre cele mai frecvente confuzii este că orice garaj, magazie sau foișor ar trebui amplasat la o distanță standard față de gard. Citește și: Afacere în apartament după 25 august 2026: noile reguli CATUC pentru schimbarea destinației locuinței În realitate, nu există o singură valoare valabilă pentru toate terenurile și toate construcțiile. Distanța poate fi stabilită prin: - regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului sau PUZ-ului; - regulile privind amplasarea construcțiilor pe parcelă; - normele de securitate la incendiu; - cerințele privind însorirea și igiena; - caracteristicile clădirilor învecinate; - prevederile Codului civil. Unele regulamente permit amplasarea anexei pe limita de proprietate, de exemplu într-o zonă în care clădirile sunt construite tradițional în regim înșiruit sau cuplat. Altele impun o retragere de doi, trei metri ori o distanță raportată la înălțimea construcției. Din acest motiv, primul document care trebuie verificat este certificatul de urbanism. Acesta arată ce regim juridic și urbanistic are terenul și ce distanțe trebuie respectate în cazul concret. Codul civil stabilește un minimum de 60 de centimetri În lipsa unei reguli speciale prevăzute de lege sau de regulamentul local de urbanism, articolul 612 din Codul civil impune o distanță minimă de 60 de centimetri între construcție și linia de hotar. Cei 60 de centimetri reprezintă însă numai regula civilă generală. Dacă regulamentul local cere trei metri, proprietarul nu poate invoca prevederea din Codul civil pentru a construi la 60 de centimetri. Se aplică norma mai restrictivă. Distanța se măsoară față de linia juridică de hotar, nu neapărat față de gardul pe care proprietarii îl văd în teren. Un gard vechi poate fi deplasat, iar limitele reale pot fi diferite de cele presupuse de vecini. Înaintea proiectării unei anexe lângă hotar este, de aceea, recomandată o ridicare topografică. Dacă fundația, peretele sau streașina depășește chiar și parțial limita cadastrală, nu mai este vorba doar despre nerespectarea unei distanțe, ci despre ocuparea proprietății altuia. Când devine necesar acordul vecinului Acordul vecinului poate fi necesar atunci când proprietarul vrea să se abată de la distanța minimă prevăzută de Codul civil sau când lucrările pot afecta imobilul alăturat. De exemplu, consimțământul său poate deveni relevant dacă: - anexa urmează să fie amplasată sub distanța legală față de hotar; - construcția se lipește de un zid sau de o clădire existentă; - săpăturile pot afecta fundația imobilului vecin; - trebuie realizate lucrări de consolidare ori protecție pe proprietatea alăturată; - se dorește deschiderea unor ferestre sau balcoane sub distanțele legale; - proiectul presupune folosirea unui zid comun. O simplă semnătură pe o schiță sau o înțelegere verbală nu oferă întotdeauna suficientă protecție. Atunci când se derogă de la distanțele impuse de Codul civil, acordul trebuie exprimat prin înscris autentic. Nici acordul vecinului nu permite însă orice. Proprietarii nu pot înlătura printr-o înțelegere privată normele obligatorii de urbanism, cerințele de securitate la incendiu sau restricțiile aplicabile zonelor protejate. Ferestrele spre curtea vecinului au reguli separate O anexă poate respecta distanța față de hotar și totuși să încalce dreptul la intimitate al vecinului. Codul civil stabilește reguli distincte pentru ferestre, balcoane, terase și alte amenajări care permit vederea asupra terenului alăturat. Pentru o fereastră sau un balcon cu vedere directă spre proprietatea vecină trebuie păstrată o distanță de cel puțin doi metri față de linia de hotar. Dacă vederea este oblică, distanța minimă este de un metru. Aceasta se măsoară perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al ferestrei sau balconului până la hotar. Prin urmare, faptul că peretele garajului a fost amplasat legal la o anumită distanță nu înseamnă că în acel perete poate fi deschisă orice fereastră. Amplasarea construcției și amplasarea ferestrelor sunt două probleme juridice diferite. Ce este „servitutea de vedere” Prin „servitute de vedere” se înțelege dreptul de a avea și păstra o fereastră, un balcon sau o altă deschidere care permite vederea asupra proprietății vecine în alte condiții decât cele permise de regula generală. Dacă vecinul acceptă o fereastră amplasată sub distanța legală, înțelegerea ar trebui consemnată prin act autentic și, după caz, înscrisă în cartea funciară. Astfel, situația rămâne clară inclusiv după vânzarea uneia dintre proprietăți. O permisiune verbală este riscantă. Vecinul se poate răzgândi, iar noul proprietar al terenului alăturat poate refuza să recunoască înțelegerea despre care nu există nicio dovadă. Într-un zid comun nu poate fi realizată o fereastră sau o altă deschidere fără acordul proprietarilor, indiferent de dimensiunile acesteia. O fereastră de lumină nu este neapărat o fereastră de vedere Codul civil permite realizarea unei ferestre destinate exclusiv iluminării, chiar dacă nu sunt respectate distanțele cerute pentru vederea directă sau oblică, dar numai dacă aceasta este construită astfel încât să împiedice vederea spre terenul vecin. Poate fi vorba despre un geam mat, fix, amplasat suficient de sus și conceput astfel încât o persoană să nu poată privi în curtea alăturată. Nu este suficient ca proprietarul să spună că deschiderea este „doar pentru lumină”. Modul de realizare trebuie să facă efectiv imposibilă vederea. În cazul unui foișor sau al unei terase acoperite, analiza poate fi mai complicată. Chiar dacă nu există ferestre, laturile deschise și platforma ridicată pot oferi o vedere permanentă asupra curții vecine. Amplasarea și soluțiile de protecție trebuie stabilite încă din proiect. Streașina și apa de ploaie nu pot trece hotarul Proprietarul trebuie să construiască acoperișul astfel încât apa de ploaie să se scurgă pe terenul său. Un burlan îndreptat spre curtea alăturată sau o streașină care trimite apa peste gard poate atrage răspunderea civilă. Niciun element al construcției nu ar trebui să depășească hotarul fără un drept legal. Regula privește nu numai zidul, ci și fundația, izolația, streașina, jgheabul ori alte elemente constructive. Chiar dacă anexa a fost autorizată, vecinul poate cere în instanță înlăturarea părților care îi ocupă proprietatea și repararea prejudiciului produs de infiltrații sau de evacuarea apelor. Autorizația nu înseamnă că vecinul nu mai poate contesta lucrarea Autorizația de construire și procedura notificării privesc relația dintre proprietar și autoritatea publică. Ele nu înlătură drepturile civile ale vecinului. Primăria poate autoriza o construcție pe baza documentelor depuse, dar nu soluționează definitiv un litigiu privind hotarul, proprietatea terenului sau afectarea unei clădiri învecinate. În funcție de situație, vecinul poate cere: - verificarea și oprirea lucrărilor; - suspendarea sau anularea autorizației; - readucerea construcției în limitele aprobate; - închiderea ori modificarea ferestrelor nelegale; - înlăturarea elementelor care depășesc hotarul; - repararea prejudiciilor; - desființarea totală sau parțială a construcției. Nici aprobarea tacită a unei notificări nu legalizează o lucrare care încalcă regulamentul de urbanism, Codul civil sau dreptul de proprietate al vecinului. Cum eviți un proces înainte să începi construcția Cea mai sigură soluție este verificarea situației juridice și urbanistice înainte de cumpărarea materialelor sau turnarea fundației. Proprietarul ar trebui să afle: - unde se află exact hotarul cadastral; - ce retrageri impune regulamentul local; - în ce procedură se încadrează anexa; - dacă sunt necesare autorizația ori notificarea; - ce distanțe de securitate la incendiu trebuie respectate; - dacă ferestrele, terasa sau foișorul permit vederea spre curtea vecină; - dacă lucrările pot afecta o fundație sau un zid existent; - unde vor fi evacuate apele de pe acoperiș. CATUC reduce birocrația pentru unele construcții mici, dar transferă o parte importantă a răspunderii către beneficiar, proiectanți și executanți. Faptul că o anexă poate fi ridicată prin notificare sau fără autorizația clasică nu îl scutește pe proprietar de obligația de a verifica toate regulile aplicabile. În fond, dreptul de a construi în propria curte este real, dar nu absolut. Proprietarul nu trebuie să ceară voie vecinului pentru fiecare garaj, foișor sau magazie. Trebuie însă să se asigure că lucrarea rămâne, juridic și fizic, în limitele terenului său. Dincolo de această limită încep reclamațiile, procesele și, în cazurile grave, obligația de a modifica sau desființa ceea ce a construit.

Construcții începute înainte de 25 august: ce acte nu trebuie refăcute și ce poți pierde dacă o iei de la zero
Eveniment

Construcții începute înainte de 25 august: ce acte nu trebuie refăcute și ce poți pierde dacă o iei de la zero

Intrarea în vigoare, la 25 august 2026, a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor nu înseamnă că proprietarii care aveau deja un certificat de urbanism, avize sau un PUZ în lucru trebuie să arunce dosarul și să înceapă procedura de la zero. Legea nr. 169/2026 conține reguli tranzitorii tocmai pentru proiectele începute sub vechea legislație. Certificatele de urbanism emise înainte de 25 august rămân valabile, PUZ-urile și PUD-urile deja inițiate pot continua după regulile vechi, iar avizele obținute nu sunt automat anulate. Există însă diferențe importante în funcție de stadiul în care se afla dosarul la 25 august. Certificatul de urbanism obținut înainte de 25 august Cea mai simplă situație este cea a proprietarului care avea deja un certificat de urbanism emis înainte de intrarea în vigoare a noului Cod. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Articolul 582 alin. (4) din Legea nr. 169/2026 stabilește expres că certificatele de urbanism emise anterior intrării în vigoare a Codului își păstrează valabilitatea. Prin urmare, proprietarul nu trebuie să solicite automat un nou certificat doar pentru că, între timp, legislația s-a schimbat. Contează însă termenul înscris în document. Dacă certificatul era încă valabil la 25 august, el poate fi folosit în continuare până la expirarea sa. Mai mult, pentru obținerea autorizației de construire se păstrează, în principiu, traseul stabilit prin certificatul respectiv. Cu alte cuvinte, primăria nu ar trebui să spună proprietarului: „a apărut noul Cod, luați alt certificat și începeți totul din nou”. Ce se întâmplă cu avizele cerute prin certificatul vechi Și aici Codul oferă o protecție importantă proprietarului. Citește și: Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară Autorizația de construire sau de desființare poate fi emisă pe baza avizelor solicitate prin certificatul de urbanism eliberat înainte de 25 august, iar acestea urmează regimul juridic aplicabil la data emiterii certificatului. Așadar, dacă certificatul de urbanism din iunie 2026 cerea, de exemplu, avize de la operatorii de utilități, mediu, cultură sau alte instituții, simpla intrare în vigoare a Codului nu rescrie automat lista respectivă. Nici avizele deja obținute nu dispar doar pentru că s-a schimbat legea. În cazul documentațiilor de urbanism aflate în procedură, Codul spune chiar expres că avizele deja obținute își păstrează valabilitatea. Trebuie însă verificat dacă un anumit aviz avea propriul termen de valabilitate sau dacă între timp s-au schimbat elementele proiectului ori condițiile care au stat la baza emiterii lui. PUZ sau PUD început înainte de 25 august Pentru Planurile Urbanistice Zonale, Planurile Urbanistice de Detaliu și celelalte documentații de urbanism, regula tranzitorie este și mai clară. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Procedurile de elaborare, avizare și aprobare demarate înainte de 25 august 2026 rămân supuse legislației în vigoare la data la care au fost inițiate. În practică, un PUZ început legal înainte de intrarea Codului în vigoare nu trebuie refăcut după toate regulile noului Cod doar pentru că aprobarea sa are loc după 25 august. Aceeași logică se aplică și PUD-urilor sau altor documentații de urbanism aflate deja în procedură. Primăria Cluj-Napoca, de exemplu, și-a actualizat deja informațiile pentru public și precizează expres că formularele aferente vechii proceduri pot continua să fie folosite pentru documentațiile de urbanism inițiate în baza certificatelor emise înainte de 25 august 2026. „Am început proiectul” nu înseamnă că procedura juridică a fost începută Noul Cod impune o demarcație clară în acest sens. Pentru documentațiile de urbanism (PUZ/PUD), data inițierii procedurii nu este ziua în care proprietarul a angajat arhitectul sau a început să schițeze planurile. În sens administrativ, procedura se consideră începută doar dacă solicitarea oficială a fost înregistrată la primărie, iar autoritatea a emis actul de pornire, cum este Certificatul de Urbanism în scop de PUZ/PUD sau Avizul de Oportunitate, înainte de 25 august 2026. Este o diferență esențială: un proprietar care spune „lucrez la planuri din luna mai” dar nu a depus nicio cerere oficială la primărie până la 25 august va fi obligat să supună întregul proiect regulilor stricte din noul Cod, fără a beneficia de vechea legislație. Avize lipsă pentru un PUZ început anterior: Codul permite o scurtătură Există și o facilitate interesantă pentru documentațiile de urbanism aflate în curs. Chiar dacă procedura începută înainte de 25 august rămâne, ca regulă, sub legea veche, pentru avizele care nu fuseseră încă obținute, noul Cod permite continuarea procedurii într-o formă simplificată, prin analizarea documentației în comisia de avizare integrată. Avizele deja obținute sunt luate în considerare și își păstrează valabilitatea. Există însă o nuanță: textul spune că procedura „poate” fi continuată astfel. Nu rezultă că orice solicitant poate impune automat utilizarea traseului simplificat, indiferent de stadiul documentației și de organizarea efectivă a noilor comisii. Dacă între timp s-a schimbat primăria sau instituția care emite autorizația Noul Cod schimbă în anumite cazuri și competența autorităților care emit actele. Ce se întâmplă cacă certificatul de urbanism a fost emis de o instituție, iar după 25 august autorizația ar trebui emisă de alta? Codul spune că certificatul vechi nu se pierde. Dacă între emiterea certificatului și solicitarea autorizației competența s-a mutat la altă autoritate, noua autoritate competentă poate emite autorizația pe baza certificatului de urbanism deja eliberat și aflat în termen de valabilitate. Proprietarul nu trebuie, așadar, să reia automat întreaga procedură numai pentru că între timp s-a modificat instituția competentă. Dacă autorizația de construire a fost deja emisă O autorizație de construire legal emisă înainte de 25 august nu devine nulă doar pentru că legea în baza căreia a fost acordată a fost ulterior abrogată. În practică, autorizațiile deja emise continuă să producă efecte potrivit termenelor și condițiilor pentru care au fost eliberate. Specialiștii în urbanism care au explicat tranziția către CATUC au arătat, de asemenea, că autorizațiile deja emise rămân valabile până la finalizarea lucrărilor ori până la expirarea termenului aplicabil. Proprietarul trebuie însă să respecte exact autorizația: proiectul, termenul de începere, durata de execuție și eventualele obligații înscrise în ea. Schimbarea legii nu este un motiv pentru modificarea unilaterală a proiectului deja autorizat. Zona gri: cererea pentru autorizație depusă, autorizația nu a fost încă emisă Aici apare una dintre cele mai importante capcane ale regimului tranzitoriu. Articolul 582 protejează explicit certificatele de urbanism emise anterior și stabilește reguli foarte clare pentru documentațiile de urbanism începute înainte de 25 august. În schimb, Codul nu conține la fel de explicit o regulă generală pentru toate cererile de autorizație de construire depuse înainte de 25 august și rămase nesoluționate la acea dată. Această lacună a fost semnalată și în analizele juridice ale noului act normativ. Există opinii ale specialiștilor din administrația de urbanism potrivit cărora dosarele deja depuse ar trebui continuate conform legislației aplicabile la momentul depunerii. Așadar, dacă dosarul de autorizație era deja depus, dar nesoluționat la 25 august, proprietarul ar trebui să solicite în scris autorității confirmarea regimului procedural aplicat dosarului, mai ales dacă i se cer documente suplimentare sau refacerea unor părți ale proiectului. Ce acte nu trebuie refăcute automat după 25 august Pentru proprietarul care se află la jumătatea procedurii, regula practică poate fi rezumată simplu: Certificatul de urbanism emis înainte de 25 august: rămâne valabil până la expirarea termenului său. Avizele deja obținute: nu sunt anulate automat; pentru documentațiile de urbanism în curs Codul prevede expres menținerea valabilității lor. PUZ sau PUD inițiat legal înainte de 25 august: continuă, ca regulă, potrivit legislației aplicabile la data inițierii procedurii. Autorizația de construire deja emisă: nu este anulată de simpla intrare în vigoare a noului Cod și trebuie folosită în condițiile și termenele sale. Dosarul pregătit, dar procedura administrativă neîncepută: nu beneficiază automat de regulile tranzitorii doar pentru că proprietarul cheltuise deja bani pe arhitect, proiect sau studii. Nu renunța la un certificat vechi înainte să verifici ce pierzi O greșeală ar putea fi solicitarea inutilă a unui nou certificat de urbanism doar pentru că „s-a schimbat legea”. Un certificat nou înseamnă că proiectul intră pe actualul cadru legislativ și poate conduce la un traseu procedural diferit, alte cerințe sau alte documente. De aceea, cine are deja un certificat valabil, avize sau o documentație de urbanism în curs ar trebui să verifice mai întâi dacă poate continua procedura existentă. Cu atât mai mult cu cât articolul 582 a fost introdus tocmai pentru ca schimbarea radicală de legislație de la 25 august să nu transforme mii de dosare aflate deja în lucru în maculatură. Legea veche vs Codul nou Pentru PUZ, PUD și celelalte documentații de urbanism inițiate înainte de 25 august, regula este continuarea după legislația existentă la momentul inițierii. Pentru certificatele de urbanism deja emise, documentele rămân valabile și pot fi folosite în continuare, în termenul lor. Pentru avizele deja obținute, schimbarea Codului nu impune automat reluarea procedurii. Pentru proiectele începute administrativ după 25 august, se aplică noul Cod. Iar în cazul unei cereri de autorizație deja depuse, dar încă nesoluționate la 25 august, situația trebuie tratată cu mai multă prudență, deoarece dispozițiile tranzitorii nu formulează aceeași regulă explicită pe care o prevăd pentru PUZ/PUD și certificatele de urbanism. Regula cea mai importantă pentru proprietari este, prin urmare, una foarte practică: nu aruncați actele vechi și nu începeți procedura de la zero înainte de a verifica regimul tranzitoriu aplicabil exact dosarului dumneavoastră.

Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF, explicată de un medic
Politică

Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF, explicată de un medic

Medicul Ciprian Maxim scrie, pe Facebook, că sinuciderea, ieri, a unui rezident de la Spitalul Universitar de Urgență București și informația că un specialist în oncologie și hematologie pediatrică lucrează în construcții sunt „două capete ale aceluiași mecanism”.  Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit „Universitățile produc medici, spitalele nu produc posturi, iar după examenul de specialist ușa nu se deschide. Nu ești respins. Pur și simplu nu intri în calcul”, explică Maxim.  „Ceea ce poate fi spus fără speculație este că moartea lui se produce în același mediu pe care rezidenții îl descriu de ani de zile: epuizare, ierarhie care umilește, incertitudine, sentimentul că oricum nu poți schimba nimic”, explică el. „Trei-patru mii de oameni intrați anual în rezidențiat, un sistem care nu poate absorbi decât în jur de 1.500” „De la Floreasca la Universitar, de la Uber la șantier. Republica UMF nu s-a oprit Astăzi, 19 august, sistemul a livrat, în aceeași zi, două versiuni ale aceleiași verdict. Un medic rezident de 28 de ani a murit la Spitalul Universitar de Urgență București, după un act suicidar confirmat de spital. În același interval, țara a aflat că Mihai Grigoraș, specialist în oncologie și hematologie pediatrică, lucrează de aproape un an ca muncitor necalificat în construcții, la Tulcea, pentru că diploma lui nu se potrivește cu organigrama unui spital care nu are compartiment de oncologie pediatrică, iar titlul nu este recunoscut ca Pediatrie. Unul nu a mai ajuns la capătul formării. Celălalt a ajuns, a luat examenul, a primit o specialitate pe care Ministerul o declară deficitară, dar a fost lăsat în afara sistemului.   Nu sunt două știri. Sunt două capete ale aceluiași mecanism.   Pe 9 martie am scris despre un tânăr medic specialist în chirurgie toracică care conducea Uber la patru dimineața, în drum spre aeroport. Șase ani de facultate, șase de rezidențiat, mâini învățate să țină un bisturiu, nu un volan. Rămânea în țară pentru că mama lui făcea chimioterapie aici. Atunci am numit lucrul ăsta Republica UMF: universitățile produc medici, spitalele nu produc posturi, iar după examenul de specialist ușa nu se deschide. Nu ești respins. Pur și simplu nu intri în calcul.   Pe 7 iunie, după moartea rezidentului de la Floreasca — Alexandru Neacșu, 32 de ani, soție, doi copii mici, aproape specialist, aproape angajat la Giurgiu — am scris că presiunea nu începe după diplomă. Începe în rezidențiat: gărzi lungi neplătite, abuzuri, teamă, umilință publică, neajutorare învățată. Lista medicilor morți în gardă sau imediat după nu era o statistică abstractă. Era un semnal pe care sistemul l-a tratat, din nou, ca pe o știre de o zi.   Între martie și iunie, seria a documentat restul arhitecturii: concursuri în care regulile nu mai convin decât celor adaptați la rețea; spitale publice transformate în fiefuri academice; cumetrii care urcă pe scara universitară în timp ce rezidenții așteaptă un post; un rezident mutat pentru că „punea prea multe întrebări”; o rezidentă mamă, cu doi copii și mama bolnavă de cancer, deblocată la transfer abia după ce cazul a devenit public.   Premierul a recunoscut, încă din decembrie, decalajul: trei-patru mii de oameni intrați anual în rezidențiat, un sistem care nu poate absorbi decât în jur de 1.500. Diagnosticul a fost spus. Tratamentul, nu.   Astăzi se vede de ce.   Cazul de la Universitar este etapa din timpul formării. Medicul era în stagiu. Circumstanțele sunt la autorități. Din respect pentru familie, detaliile personale nu trebuie transformate în spectacol. Ceea ce poate fi spus fără speculație este că moartea lui se produce în același mediu pe care rezidenții îl descriu de ani de zile: epuizare, ierarhie care umilește, incertitudine, sentimentul că oricum nu poți schimba nimic.   Două luni după Floreasca, sistemul nu a scurtat gărzile în mod real, nu a creat mecanisme de sesizare care să nu se întoarcă împotriva celui care vorbește și nu a oferit o perspectivă de post care să facă rezistența să aibă sens.   Cazul de la Tulcea este etapa de după diplomă. Grigoraș nu este „fără drept de liberă practică”. Are o specialitate recunoscută, cu examen, comisie și servicii decontate. Curriculumul lui include trei ani de trunchi pediatric și o examinare teoretică, clinică și practică în Pediatrie. Ministerul a introdus specialitatea în 2016, a pus-o în 2025 pe lista deficitare și a scos, în noiembrie, doar 18 locuri în toată țara. Apoi același minister lasă o contradicție în actele administrative: absolventul ar putea acorda „îngrijiri pediatrice”, dar nu ar avea competența de a practica Pediatria generală. Medicul format pentru această realitate stă pe un șantier.   Aici se închide cercul Republicii UMF. Statul decide câte locuri scoate la facultate. Statul decide câte locuri scoate la rezidențiat. Statul scrie curriculumul, pune temele de examen, declară specialitatea deficitară și aprobă organigramele spitalelor. Când cele patru nu se întâlnesc, vina cade pe medicul tânăr: de ce nu se duce în provincie, de ce nu așteaptă, de ce nu tace, de ce nu îndură. Nu se pune întrebarea inversă: de ce un sistem care pretinde deficit produce oameni pe care apoi nu îi poate folosi.   Nu e vorba să-l transformăm automat pe Grigoraș în pediatru generalist și nici să forțăm Tulcea să deschidă un compartiment indiferent de numărul de cazuri. Este vorba ca Ministerul să spună, până la fișa postului și până la gardă, ce poate face un specialist pe care el însuși l-a format și l-a examinat. Este vorba ca posturile să urmeze, măcar în parte, numărul de oameni scoși pe bandă. Este vorba ca rezidențiatul să nu mai fie un exercițiu de supraviețuire ierarhică.   În martie, povestea reală începea într-un Uber, la ora patru. În iunie, într-o toaletă de spital, în timpul gărzii. Astăzi începe din nou la etajul unui pavilion universitar și, în același timp, pe un șantier din Tulcea. Același stat care vorbește despre lipsa medicilor își lasă specialiștii în construcții și își lasă rezidenții fără o ieșire care să nu fie fie emigrarea, fie tăcerea, fie gestul extrem.   Republica UMF nu este o figură de stil. Este un regim de producție: diploma se eliberează, locul de muncă nu. Până când Ministerul nu spune ce drepturi profesionale dobândește, concret, medicul pe care îl formează și unde poate lucra cu ele, vom continua să îngropăm oameni și să reciclam știri. Tragediile nu se opresc de la sine. Se opresc când sistemul recunoaște că generația care trebuie să țină sănătatea publică mâine merită mai mult decât supraviețuire — și mai mult decât un volan, un ciocan sau o condoleanță instituțională”, a scris Maxim.   „Un paradox as vrea sa subliniz: in timp ce rezidentii fac cate 15 garzi, sefii de sectie fac 1 garda.. poate. De ce se permite unui sef de sectie sau unui medic primar, sau unui medic cu grad universitar sa faca 1 garda?? De cand decide sistemul sau isi acorda privilegii medicii cu experienta sub forma executarii a cat mai putine garzi? Cine le da dreptul asta? Cu cat esti mai experimentat, muncesti mai putin?”, comentează Peniu Sanda, la postarea sa.    „Sunt în aceeași situație- specialist în pneumologie pediatrică, am vrut să mă angajez însă Ministerul mi-a explicat frumos ca nu valorez mai mult decât un medic rezident pediatru de an IV. Nu inteleg de ce au fost create aceste specialități”, relatează Diana Dediu.     

Cine sunt constructorii care domină Iașiul: afaceri uriașe, contracte publice și profituri record
Eveniment

Cine sunt constructorii care domină Iașiul: afaceri uriașe, contracte publice și profituri record

Primele zece companii de construcții din județul Iași au înregistrat în 2025 afaceri cumulate de aproape două miliarde de lei, cu 48% mai mari față de anul anterior. Potrivit Ziarul de Iași, profiturile au depășit 180 de milioane de lei, după o creștere de aproape 150%, deși numărul total al angajaților a scăzut ușor. Conest rămâne liderul clasamentului Conest SA ocupă primul loc, cu afaceri de peste 424 de milioane de lei și un profit de 17,3 milioane de lei. Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Compania este urmată de Daroconstruct, cu venituri de 324,5 milioane de lei și cel mai mare profit din top, de 77,1 milioane de lei. Pe poziția a treia se află Build Corp, care și-a majorat cifra de afaceri cu 228%, până la 288,4 milioane de lei. Profituri mai mari, cu echipe mai mici Printre cele mai spectaculoase creșteri se numără Complex Hotelier Unirea, cu afaceri mai mari cu 369%, și Casrep, al cărei profit a crescut de peste șapte ori. Clasamentul arată o piață în transformare, susținută de contracte publice, dezvoltări imobiliare, restaurări și proiecte de infrastructură. În același timp, mai multe firme au obținut venituri și profituri record cu mai puțini angajați.

Costurile în construcții s-au dublat în ultimii zece ani. Și nu doar din cauza materialelor
Economie

Costurile în construcții s-au dublat în ultimii zece ani. Și nu doar din cauza materialelor

Costurile din construcții s-au dublat în ultimii zece ani, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), iar scumpirea materialelor nu mai este principalul factor care apasă asupra bugetelor. Manopera s-a scumpit masiv După anul 2021, majorările de preț au devenit generalizate și constante, marcând o schimbare structurală importantă în domeniu. Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Impactul se resimte și în piața imobiliară. Creșterea costurilor din construcții duce la locuințe mai scumpe, iar specialiștii atrag atenția că este puțin probabil ca prețurile să mai revină la nivelurile de acum zece ani. Constructorii confirmă trendul ascendent. „În ultimii ani, scumpirile cele mai mari au fost cele cu manopera”, afirmă Dumitru Hrițicu, constructor din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boom imobiliar într-o comună din apropierea Iașiului: peste 120 de proiecte de construcții într-un an
Eveniment

Boom imobiliar într-o comună din apropierea Iașiului: peste 120 de proiecte de construcții într-un an

Comuna Miroslava, aflată lângă municipiul Iași, se află în topul național al localităților cu cele mai multe proiecte noi de construcții în ultimele 12 luni. Boom imobiliar în comuna Miroslava, Iași În această perioadă au fost înregistrate 125 de proiecte, dintre care 78 rezidențiale private, 24 hale industriale și 9 spații destinate segmentului hotelier și de relaxare, confirmând ritmul intens de dezvoltare imobiliară. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Primarul Dan Niță arată că dezvoltarea este susținută de infrastructura rutieră – două drumuri județene, un drum național și șoseaua de centură – precum și de faptul că aproximativ 30% din intravilan este încă liber de construcții. Populația actuală, estimată la aproximativ 38.000 de locuitori, ar putea ajunge la 100.000 în următorii 6–7 ani, motiv pentru care administrația pune accent pe lățimea străzilor și trotuarelor și pe o urbanizare planificată. Continuarea, în Ziarul de Iași

La ce e bună Poliția Locală: să închidă ochii la construcțiile care nu respectă autorizațiile
Eveniment

La ce e bună Poliția Locală: să închidă ochii la construcțiile care nu respectă autorizațiile

Scandal la Poliția Locală din Iași. Directorul adjunct al Poliției Locale din Iași, Georgel Grumeza, va fi judecat într-un nou dosar penal, după ce Tribunalul a respins contestațiile depuse împotriva rechizitoriului DNA. Scandal la Poliția Locală din Iași Grumeza este acuzat de uzurparea funcției și complicitate la abuz în serviciu, alături de Mihaela Tulică, pentru semnarea unor documente care atestau în fals respectarea autorizației la extinderea ilegală a hotelului Prestige. Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina Tribunalul a dispus începerea judecății, însă decizia poate fi contestată la Curtea de Apel, iar dacă rămâne definitivă, procesul va continua. Cazul vizează lucrările neautorizate efectuate asupra unei foste case boierești din Copou, cumpărate de omul de afaceri Dumitru Cogălniceanu, și rolul Poliției Locale în eliberarea actelor necesare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Construcțiile și imobiliarele vor stagna în 2025, avertizează oamenii de afaceri: Unele planuri de investiții vor fi anulate
Eveniment

Construcțiile și imobiliarele vor stagna în 2025, avertizează oamenii de afaceri: Unele planuri de investiții vor fi anulate

Măsurile fiscal-bugetare afectează construcțiile și imobiliarele. Guvernul României a adoptat, la finalul anului trecut, o ordonanță de urgență ce introduce măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului, având impact semnificativ asupra pieței imobiliare. Măsurile fiscal-bugetare afectează construcțiile și imobiliarele Printre schimbările majore se numără creșterea impozitelor, înghețarea pensiilor și eliminarea unor facilități fiscale, inclusiv în sectorul construcțiilor. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Începând cu 2025, angajații din construcții, deși au un salariu minim brut de 4.582 lei, pierd scutirea de impozit pe venit și reducerea contribuției la CAS. Totodată, aceștia nu mai pot beneficia de deducerea de 300 de lei pentru salariul minim. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește, dispar facilitățile în IT și construcții, pragul microîntreprinderilor coboară
Economie

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește, dispar facilitățile în IT și construcții, pragul microîntreprinderilor coboară

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, dispar facilitățile în IT și construcții, iar pragul microîntreprinderilor coboară de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Prevederile apar în ordonanța trenuleț, care însă inițial prevedea doar reduceri de cheltuieli, nu și majorări de taxe și impozite. Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Ce măsuri noi au apărut în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului de Finanțe: majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025 reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, pentru a beneficia de sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025. Se reinstituie impozitul pe construcții datorat de persoane juridice Urmare a acestor măsuri de majorare a fiscalității, Guvernulestimează un plus de încasări de 7,11 miliarde de lei, în 2025. Tăierile de cheltuieli sunt estimate la 126 de miliarde de lei. În plus, in forma finală a proiectului de ordonanță, alocația pentru copii, care trebuia majorată cu 10%, nu va mai crește.

Firmele românești de construcții caută ingineri și muncitori de șantier și nu prea găsesc
Eveniment

Firmele românești de construcții caută ingineri și muncitori de șantier și nu prea găsesc

Criză de personal în sectorul construcțiilor. La final de an, sectorul construcțiilor din județul Iași se confruntă cu cea mai mare criză de personal. Criză de personal în sectorul construcțiilor Din totalul de 412 locuri de muncă disponibile prin AJOFM Iași, 200 sunt în construcții, indicând o nevoie acută de angajați. Citește și: Andra și Măruță, cel mai puternic cuplu din showbiz-ul românesc, încă un an cu profituri fabuloase, inclusiv din bani publici: milioanele, pe firme și cu 80% profit. Dar și datoriile sunt enorme Alte domenii cu posturi vacante includ serviciile (133 locuri), confecțiile (44 locuri), industria (33 locuri) și sănătatea și asistența socială (2 locuri). Aceste date reflectă provocările pieței muncii și cererea crescută pentru profesioniști în construcții. Continuarea, în Ziarul de Iași

Vor fi eliminate stimulentele fiscale pentru angajații în construcții, anunță Guvernul
Eveniment

Vor fi eliminate stimulentele fiscale pentru angajații în construcții, anunță Guvernul

Eliminarea stimulentelor fiscale pentru sectorul construcțiilor. Stimulentele fiscale pentru personalul din sectorul construcțiilor vor fi eliminate treptat printr-o nouă lege, care se estimează că va fi adoptată până în martie 2025. Eliminarea stimulentelor fiscale pentru sectorul construcțiilor Conform Planului Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu (2025-2031), publicat de Ministerul Finanțelor, eliminarea acestor stimulente va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Un nou sistem informatic va fi funcțional până la finalul anului, facilitând un model automat de evaluare a proprietăților. Acesta va permite determinarea bazei fiscale pentru impozitarea proprietăților, dacă sunt suficiente tranzacții pentru implementarea modelului automatizat. Obiectivele Planului Bugetar-Structural Planul Bugetar-Structural urmărește extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani, combinând reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu alte reforme suplimentare. Potrivit estimărilor, deficitul bugetar pentru 2024, conform metodologiei ESA, va atinge 7,9% din PIB, punct de la care se va trasa direcția de ajustare. Colaborarea cu Comisia Europeană Planul a fost discutat public pe 16 octombrie în cadrul Consiliului Național Tripartit și în întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și structuri asociative ale autorităților locale. Urmează să fie transmis Comisiei Europene săptămâna viitoare, aceasta oferindu-și acordul de principiu asupra documentului.

Nicușor Dan încă mai așteaptă un răspuns de la Ciolacu, după ce i-a prezentat o listă cu zeci de construcții ridicate ilegal
Politică

Nicușor Dan încă mai așteaptă un răspuns de la Ciolacu, după ce i-a prezentat o listă cu zeci de construcții ridicate ilegal

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, încă mai așteaptă un răspuns de la premierului Marcel Ciolacu, după ce i-a prezentat o listă cu zeci de construcții ridicate ilegal. El i-a solicitat premierului să ceară Inspectoratului de Stat în Construcţii şi Instituţiei Prefectului Capitalei, să ia măsuri în privinţa acestora şi să le conteste. Citește și: Penalul Adrian Chesnoiu, strecurat de PSD pe o poziție eligibilă pe listele din Olt, pentru Camera Deputaților Nicușor Dan încă mai așteaptă un răspuns de la Ciolacu „I-am spus (premierului - n.r.): Uitaţi, aici sunt 38 de construcţii ilegale, ar trebui ca Inspectoratul să confirme sau să infirme ce spun eu, că sunt ilegale, şi prefectul, ambii în subordinea primului ministru, să meargă în instanţă şi să le conteste. Aştept, încă, un răspuns”, a declarat primarul general, citat de news.ro. El a amintit că i-a transmis premierului că motivul prolemelor legate de trafic în Capitală îl reprezintă „urbanismul scăpat de sub control”. Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a cerut la 17 septembrie prefectului Capitalei și Inspectoratului de Stat în Construcții să atace în instanță PUZ-ul Sectorului 2, în baza căruia au fost emise autorizații de construcție “nelegale” care contribuie la aglomerarea traficului. El a spus că „dacă cineva face o investiție de 60 de mil de euro plus TVA care se bazează pe un PUZ despre care instanța spune că e nelegal, sau persoana respectivă e inconștientă, sau ea știe că statul român nu există de fapt”. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?”

Inspector în Construcții, șpagă în aparate de aer condiționat (șase). Amenința să nu semneze procesele-verbale de recepție a blocurilor
Eveniment

Inspector în Construcții, șpagă în aparate de aer condiționat (șase). Amenința să nu semneze procesele-verbale de recepție a blocurilor

Inspector ISC, șpagă în aer condiționat. Bărbatul a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției și s-a ales cu o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare, cu suspendarea executării. Inspector ISC, șpagă în aer condiționat El a stat în închisoare doar 30 de zile. Judecătorii i-au interzis să mai lucreze în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Tătărușanu, care lucra în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții din 2021, a fost acuzat că ceruse de la un investitor imobiliar șase aparate de aer condiționat, cu modulele Wi-Fi aferente, pentru a semna procesul-verbal de recepție finală a unui bloc de locuințe cu două etaje din Hlincea. Investitorul a respins inițial solicitarea lui Tătărușanu, invocând faptul că toate actele erau în regulă, iar valoarea șpăgii cerute, de 20.000 lei, era exagerată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră