vineri 02 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

consiliul judetean bihor

3 articole
Politică

Air Oradea, compania aeriană înființată de CJ Bihor și primăria Oradea, la inițiativa lui Bolojan, are pierderi imense și este complet netransparentă

Compania Air Oradea, înființată în 2021 la inițiativa lui Ilie Bolojan, a avut în 2024 - anul ultimului bilanț public - pierderi uriașe. Compania nu are un site propriu, iar datele de pe site-ul Agenției de Monitorizare și Evaluare a Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) sunt incomplete. Citește și: Ex-pesedista Laura Vicol, tovarășa de petreceri a lui Grindeanu, n-a consemnat 15 milioane de lei în declarația de avere - DIICOT Compania nu are site, nu se știe cât cheltuie conducerea De exemplu, în așa-numitul tablou de bord prezentat de AMEPIP nu apar - nu ar fi fost transmise - date privind costurile anuale cu conducerea companiei. Pe site-ul AMEPIP sunt identificați trei administratori ai Air Oradea, dar site-ul companiidestat.ro prezintă cinci membri ai CA, plus un președinte, Gheorghe Răcaru, un fost pilot, care a condus și Blue Air, și are circa 78 de ani. Nici AMEPIP, nici companiidestat.ro, nu au date privind remunerația acestora.  Compania Air Oradea este deținută în procent de 60% de primăria Oradea și 40% de Consiliul Județean Bihor. Acest fapt a fost explicat de Florin Birta, primarul din Oradea, prin faptul că deja Consiliul Judeţean administrează şi finanţează Aeroportul, iar Primăria Oradea "să fie acţionarul majoritar la această companie". Ce date publice există, despre AIR Oradea: în 2024, la trei ani după anunțul înființării, avea zero angajați, o cifră de afaceri de 8,7 milioane de lei și pierderi de 6,26 milioane de lei. Datoriile ajunseseră la 5,3 milioane de lei Compania s-a înființat în octombrie 2021, în 2023 avea cifra de afaceri zero Nu se găsesc date pentru 2025 companiidestat.ro scrie că, potrivit AMEPIP, compania are 9 ținte ratate, 2 depășite, 10 în regres.  „Acesta este un proiect strategic important pentru Oradea şi Bihor, pentru că asigurând conexiunea aeriană cu Capitala şi cu huburi internaţionale, se va pune Oradea pe harta europeană a dezvoltării”, declara Ilie Bolojan, în septembrie 2021.  În aprilie 2024, Air Oradea a semnat un parteneriat cu Hi Sky pentru operarea unor zoruri spre București și Londra. În iulie 2026, HiSky a suspendat temporar zborurile pe ruta Oradea – Londra (Stansted) invocând motive operaționale. În urma acestei decizii, Air Oradea a cerut clarificări și a anunțat că analizează o potențială revizuire a contractului.  Inițial, Ilie Bolojan, pe atunci președinte al CJ Bihor, spunea că Air Oradea va cumpăra două aeronave. În 2023, a renunțat. „Din păcate, nu am reușit. Când am propus înființarea Air Oradea, exista o disponibilitate foarte mare de aeronave și de echipaje în Europa. În scurt timp, n-a mai existat această disponibilitate.  După pandemie, apetitul pentru călătorii a crescut, iar companiile au intrat în deficit de aeronave și de echipaje, efect advers al concedierilor făcute în timpul pandemiei. Nu mai sunt suficiente avioane și personal pentru a satisface cererea, ceea ce explică valul de curse anulate peste tot, iar tarifele pentru închiriere au ajuns la niveluri foarte mari”, a explicat Bolojan.   

Air Oradea, compania aeriană înființată de CJ Bihor și primăria Oradea, la inițiativa lui Bolojan, are pierderi imense și este complet netransparentă
Publicația "Bihoreanul" și un ex-vicepreședinte al CJ Bihor demolează minciunile lui Grindeanu: din 105 angajați concediați, doar doi au câștigat procesele
Politică

Publicația "Bihoreanul" și un ex-vicepreședinte al CJ Bihor demolează minciunile lui Grindeanu: din 105 angajați concediați, doar doi au câștigat procesele

Publicația locală Bihoreanul și un ex-vicepreședinte al CJ Bihor, Călin Gal, acum deputat, demolează minciunile lui Grindeanu: din 105 angajați concediați de Consiliul Județean Bihor, doar doi au câștigat procesele intentate instituției, arată ei. Din aceste relatări reiese că datele furnizate de Grindeanu despre disponibilizările eșuate de la CJ Bihor au fost o fantezie complet desprinsă de realitate. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului Demolează minciunile lui Grindeanu „La o lună după instalarea sa ca președinte al CJ Bihor, Bolojan a redus organigrama administrației județene de la 194 la 97 de posturi, iar într-o a doua etapă, în mai 2021, a mai tăiat încă 8, ajungând la 89 de posturi (total în care sunt incluse și cele trei poziții de demnitar - președinte plus doi vicepreședinți). Așadar, în total au fost reduse nu „200 de posturi”, din simplul motiv că CJ Bihor nici nu avea atâtea, ci 105 posturi. Fost vicepreședinte al CJ Bihor până la finele anului trecut și responsabil cu coordonarea Direcției Economice a instituției, Călin Gal, acum deputat, a declarat pentru BIHOREANUL, joi, că din cei 105 foști angajați doar 40 au deschis procese pentru a-și recâștiga posturile, însă numai 2 au și câștigat procesele”, scrie Bihoreanul. Gal a explicat și de ce aceștia au câștigat: unul pensionar militar și a trebuit reangajat, dar imediat după reangajare și-a dat demisia și a plecat, iar celălalt caz a fost al unei doamne care fusese în concediu de îngrijire a copilului și, potrivit legii, mai devreme de trei ani nu putea fi disponibilizată. Ce a susținut Grindeanu: „S-a făcut o reducere tot de vreo 200 de posturi. Ştiţi că 195 au câştigat procesul? Trei au renunţat, sau 5 au renunţat la proces şi ceilalţi 195 l-au câştigat.

Bihor: Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor
Economie

Bihor: Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor

Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor, a anunțat, azi, Ilie Bolojan, președintele consiliului. Fondurile alocate pentru dezvoltare / investiţii în bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Bihor au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 72% în proiectul de buget pe 2023, în timp ce cheltuielile de funcţionare au scăzut la 28%. Pentru anul 2023, valoarea totală a proiectelor de investiţii este 13,45 miliarde de lei, din care cel mai mare este proiectul Drumului Expres Arad-Oradea, de 10,7 miliarde de lei. 72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor În 2019, situaţia era aproape invers, adică 74% erau cheltuieli pentru funcţionare şi 26% investiţii, ajungând în 2022 să fie aproximativ egale, 51% la 49%, a precizat Ilie Bolojan. "În aceşti ani, o componentă importantă pe care Consiliul Judeţean a avut-o în vedere este orientarea bugetului judeţului spre investiţii, un element important fiind ca, an de an, cheltuielile de funcţionare să ne scadă ca pondere din totalul bugetului, şi în fiecare an, în oglindă, proiectele de investiţii să deţină o pondere cât mai mare din total. Am reuşit ca această direcţie să devină o constantă şi, sigur, cu precizarea că sumele estimate anul acesta pentru investiţii trebuie luate cu o anumită rezervă, pentru că procedurile de licitaţie nu le putem controla, procesele pe care le avem pe rol, dar această estimare se bazează pe fondurile europene pe care CJ le are câştigate sau la care avem siguranţa că avem şanse foarte mari să le câştigăm", a afirmat Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă. Investițiile, aproape un miliard de lei Suma pentru investiţii se ridică la 953.837.420 de lei, comparativ cu cheltuielile de funcţionare care sunt estimate la 368.638.850 de lei (cheltuielile de personal fiind mărite cu 19% faţă de anul 2022, determinate de creşterea salariului minim, a costului standard mediu etc, impuse de legislaţie). Potrivit vicepreşedintelui CJ Bihor, Călin Gal, acesta este un buget de dezvoltare, creat pe baza unei "analize cât se poate de serioase", începând încă din luna noiembrie. Astfel, bugetul consolidat pentru anul 2023 este de 1.322.437.660 de lei, mai mare cu 51% decât execuţia anului 2022 (653.477.288 de lei, reprezentând circa 75% din ceea ce a fost propus). "Execuţia a avut de suferit pe partea de investiţii. Practic, nu am reuşit să derulăm aşa cum ne-am propus toate fazele de proiecte din fondurile europene, unele au avut întârzieri din cauza unor probleme tehnice, altele din cauza avizărilor sau a contestaţiilor în justiţie. Dar, faţă de anii trecuţi, am reuşit o atragere mult mai mare a acestor fonduri", a precizat Călin Gal. Aproape toate proiectele mari, cu fonduri UE Bugetul total al judeţului se compune, în cea mai mare parte, din fonduri externe - 72,5% (691 milioane lei), din bugetul local - 17,5% (166 milioane lei), 7,4% fiind împrumuturi (71 milioane lei) şi 2,1% de la bugetul de stat (20 milioane de lei). Domeniile de investiţii care vor înregistra cele mai mari valori în 2023 sunt transporturile şi comunicaţiile ( de la 202 milioane lei în 2022 la 757 milioane lei în 2023), protecţia mediului (de la 13 la 85 milioane de lei lei, parcurile industriale (de la 14 la 58 milioane lei). În scădere sunt proiectele ce vizează învăţământul (de la 32,8 milioane de lei la 5,5 milioane lei). Proiectele pe cultură se menţin la o valoare constantă, de circa 14 milioane de lei. Preşedintele Ilie Bolojan a mai menţionat că din cele 20 de proiecte mari ce se află în diferite faze de implementare, mai toate sunt pe fonduri europene, iar unul singur, un drum judeţean, este finanţat exclusiv din bugetul propriu al judeţului. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră