vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: conservation carpathia

4 articole
Mediu

Cum minte PSD că de vină pentru dezastrul de la Praid ar fi niște castori. Nevăzuți de nimeni

Niște castori - pe care însă nu i-a văzut nimeni - ar fi vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan. Mai multe organizații care se ocupă de refacerea mediului din România arată că nu există nici un castor în zonă și, dacă ar exista, legea permite relocarea sa.  Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Ivan uită de politrucii PSD care conduc Salrom Pe de altă parte, ministrul PSD Bogdan Ivan a evitat orice răspundere a conducerii Salrom: Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, a fost pus din 2022 director Salrom. Dobrea a fost coleg în UNPR cu fostul ministru PSD al Economiei, Florin Spătaru, acum consilier al premierului. Președintele Consiliului de Administrație al Salrom este Nicolae Cîmpeanu, consilier PSD din comuna Berca, Buzău. Cîmpeanu, născut în 1968, are diplomă de mecanic auto, obținută la un grup industrial din Buzău. El a absolvit „științe economice” la una din cele mai controversate universități private, Spiru Haret, în 2010, când avea circa 42 de ani.  Ce a susținut ministrul PSD Bogdan Ivan, acum câteva zile, despre faptul că pârâul Corund, care a inundat Salina, nu a fost deviat până acum: „Au fost avertizați să aibă foarte mare grijă la populația de castori din acea zonă (...) Şi vom propune ca Agenţia de Mediu, Agenţia de Protecţie a Mediului să emită într-un termen foarte scurt toate avizele și autorizațiile pentru a nu fi blocați de populația de castori”.  Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține Ivan Însă Propark - Fundația pentru Arii Protejate arată că demnitarul PSD minte: „Nu există dovezi sau documente care să indice că o familie de castori ar fi împiedicat vreun proiect de deviere a râului din apropierea Salinei Praid. Propark – Fundația pentru Arii Protejate a elaborat planurile de management pentru toate siturile Natura 2000 din zona Salinei. În urma activităților de inventariere a biodiversității nu a fost identificată prezența castorului, prin urmare nu au fost propuse măsuri specifice de conservare pentru această specie în zonă”. Mai mult, dacă în zonă erau castori, legea prevede „posibilitatea obținerii rapide de derogări pentru relocare în astfel de situații”.  Și Fundația Conservation Carpathia - care s-a ocupat de castorii de pe Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului. arată că la Praid nu sunt castori. „Nu există nicio evidență care să ateste faptul ca acești castori să fi migrat în zona Praid!”, arată această fundație.  Gândul a sugerat că Fundația Conservation Carpathia, preocupată de salvarea castorilor, ar fi contribuit la dezastrul de la Praid.   

Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan Foto: Facebook
"Piscina" cerbilor încălziți din Munții Făgăraș (sursa: Facebook/Conservation Carpathia)
Eveniment

"Piscina" cerbilor încălziți din Munții Făgăraș

"Piscina" cerbilor încălziți din Munții Făgăraș. Camerele de monitorizare ale Conservation Carpathia din Munții Făgăraș oferă imagini fabuloase cy locuitorii codrilor montani. "Piscina" cerbilor încălziți din Munții Făgăraș Zilele toride ale verii au deschis o "piscină" aflată exact lângă una din camerele de luat vederi ale organizației. "Când nevoia de relaxare este aCERBă. Cerb surprins în Munții Făgăraș de camerele noastre de monitorizare. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Mureș, controlat de subprefectul Pălășan, omul de casă al „baronului” local PSD Vasile Gliga. „Baronul” și-a făcut fata deputată și șefă PSD Mureș și ginerele, senator Avem nevoie de un Parc Național în Munții Făgăraș pentru a proteja bogăția naturală de aici pentru generațiile viitoare.", au scris pe pagina de Facebook a Conservation Carpathia responsabilii de social media ai asociației.

Cum se scarpină pe spate un zimbru? Foto: Facebook Conservation Carpathia
Mediu

Cum se scarpină pe spate un zimbru?

Cum se scarpină pe spate un zimbru? O filmare a Conservation Carpathia cu un zimbru din Parcul Național din Munții Făgăraș îl arată pe acesta, vizibil iritat, frecându-și spinarea într-o groapă de pământ. Cum se scarpină pe spate un zimbru? Filmarea a devenit virală și, în câteva ore, a strâns peste 3.400 de like-uri, peste 200 de distribuiri și zeci de comentarii. „20 de zimbri se bucură liberi de sălbăticia Munților Făgăraș, după ce i-am eliberat din cele trei puncte de reintroducere: Bunea, Lerești și Nucșoara”, arată Conservation Carpathia. „Fundația Conservation Carpathia a fost fondată în anul 2009 de către 12 filantropi și conservaționiști cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum și pentru a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare. Acest lucru se face prin cumpărarea terenurilor și cesionarea drepturilor de vânătoare, pentru protecția completă a tuturor elementelor naturale, din bani privați și publici”, explică această fundație, pe site. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Intenționăm ca, în cele din urmă, proprietatea terenurilor noastre să se întoarcă în domeniul public, în regim de protecție permanentă, sub forma unui Parc Național”, se mai afirmă, pe site.

Refacere ecologică la Dobroneagu Foto: Conservation Carpathia
Mediu

Refacere ecologică la Dobroneagu

Refacere ecologică la Dobroneagu, în Argeș, cu peste 130.000 de puieţi şi, în premieră, cu semănătură directă de seminţe de jir, în cadrul proiectului iniţiat de Fundaţia Conservation Carpathia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe lângă plantarea tradiţională de puieţi, la Dobroneagu se va testa semănătura directă cu seminţe de jir, iar în zonele greu accesibile se va utiliza drona. Refacere ecologică la Dobroneagu Zona Dobroneagu are o suprafaţă de 200 de hectare, iar pădurea a dispărut de aici atât ca urmare a tăierilor ilegale din perioada 2008-2010, când 40 de hectare au fost afectate, dar şi ca urmare a unei doborâturi de vânt din 6 februarie 2020, care a afectat 160 de hectare. Procesul de reconstrucţie ecologică a zonei a început în primavara anului 2022, fiind plantaţi puieţi de molid, fag, brad, paltin şi scoruş pe 55 hectare din suprafaţa afectată de doborâtura de vânt, iar în toamnă s-au refăcut peste 32 hectare din arealul tăiat ilegal, a precizat sursa citată. Fundaţia Conservation Carpathia mai desfăşoară lucrări pe alte 5 şantiere de reconstrucţie ecologică, urmând să fie plantaţi, în această primăvară, peste 240.000puieţi. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Din 2013 şi până în prezent, Conservation Carpathia a plantat 3,7 milioane puieţi şi a refăcut o suprafaţă de 1.906 ha de pădure, au mai transmis reprezentanţii Fundaţiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră