miercuri 09 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: conflict de interese

10 articole
Investigații

Șeful Loteriei, evaluat de el însuși

Șeful Loteriei, evaluat de el însuși. Pesedistul Constantin Flavius Nedelcea, secretar de stat în Ministerul Economiei, se află în conflict de interese: este președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române, una dintre companiile de stat aflate în coordonarea sa directă ca secretar de stat. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche La solicitarea DeFapt.ro, secretarul de stat Constantin Nedelcea a declarat că nu consideră că se află în conflict de interese. El susține că firma care l-a recrutat pentru Loteria Română i-ar fi dat o patalama la mână în acest sens. Pe de altă parte, chiar Ministerul Economiei i-ar fi dat un punct de vedere din care rezultă că se află în conflict de interese. Vice la PSD Caraș Severin Constantin Flavius Nedelcea este vicepreședintele organizației PSD Caraș Severin, organizație care l-a susținut politic pentru numirea în funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei. Din această postură, coordonează activitatea Direcției Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) din cadrul ministerului. Adică activitatea toate companiile de stat deținute de Ministerul Economiei. Era deja secretar de stat când a fost recrutat de firma Fox Management Consultants pentru funcția de administrator al Loteriei Române. Recrutarea s-a făcut în 2024 în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011. Ulterior a fost ales în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române. Șeful Loteriei, evaluat de el însuși Pentru a nu fi în conflict de interese, pesedistul Constantin Flavius Nedelcea trebuia să renunțe la una din cele două funcții: fie la cea de secretar de stat, fie la cea de administrator al Loteriei Române. Motivul e evident: din funcția de secretar de stat, respectiv cea de coordonator al DAPS, are mai multe atribuții de organizare și desfășurare a procesului de administrarea participațiilor statului. Și anume, de la împuternicirea reprezentanților în Adunarea Generală a Acționarilor până la evaluarea activității membrilor CA pe baza indicatorilor de performanță. Practic, din scaunul de secretar de stat se poate evalua pe sine ca șef al Loteriei. "Firma a avut argumente" Secretarul de stat Constantin Flavius Nedelcea nu consideră că se află în conflict de interese. "Firma care a făcut selecția pe 109 a avut argumente și vă poate da mai multe detalii. Nu am avut nici o activitate vizavi de Loteria Română, nu există nici un document semnat. Efectiv m-am ocupat de partea bugetară. Corect că partea bugetară ține și de activitatea Loteriei, dar nu am avut decizii, nu am avut nici un fel de semnătură pe nici un document", a spus Constantin Nedelcea. Funcționari din Ministerul Economiei s-au opus Întrebat dacă sunt și puncte de vedere din care rezultă că este în conflict de interese, Nedelcea a răspuns sincer: "Așa este!". Dar nu a vrut să spună cine din Ministerul Economiei a dat un astfel de punct de vedere. Apoi a revenit și a menționat din nou că a primit o hârtie că nu se află în conflict de interese, "deoarece există și un punct de vedere solicitat de firma de consultanță, care a dovedit că nu sunt în conflict de interese. Firma nu este o instituție a statului, dar ei au făcut selecția. Nu am nici un document de la Agenția Națională de Integritate.". Nu semnează documente ale Loteriei Pe lângă "hârtia" cu care speră să scape de un posibil caz de conflict de interese, pesedistul Constantin Nedelcea a explicat că, atunci când a întocmit bugetul pentru Loteria Română în calitate de președinte de CA, nu l-a aprobat în calitate de secretar de stat. "Nu l-am aprobat. Eu nu am aprobat nici înainte de a fi în CA. De doi ani de zile nu am aprobat absolut nici un document pentru Loteria Română. Le aprobă directorul de DAPS împreună cu ministrul. Este corect că DAPS este în coordonarea mea”, a spus secretarul de stat. Nu a întrebat la ANI DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Nedelcea de ce nu a solicitat, totuși, un punct de vedere de la ANI, iar secretarul de stat a răspuns vizibil mirat. "Să întreb eu? Atâta timp cât nu am avut semnături... nu mi-a adus nici un beneficiu material vreo semnătură de-a mea, nu aveam nici un motiv. Tot ce este legat de Loteria Română nu ajunge la mine. Ele trec mai departe. Eu am decât calitatea de președinte de CA. Tot ce este legat de decizia AGA, aici este punctul de vedere al ministerului, îl ia domnul ministru împreună cu direcția de specialitate. Eu nu am nici un fel de implicare. Direcția este în subordinea mea, dar nu iau nici un fel de decizii legat de Loterie.". Ministrul Oprea nu prea știe ce semnează Ministrul Radu Oprea a declarat pentru DeFapt.ro că nu semnează toate documentele venite de la Loteria Română. "Semnez toate de bancă, ceea ce trebuie semnat, inclusiv toate documentele AGA pentru toate companiile din subordine sau din coordonare. Eu mi-am păstrat semnătura pentru AGA", a spus Oprea. Întrebat dacă semnează și alte documente venite de la Loterie, altele decât cele de la AGA, ministrul Radu Oprea a precizat că nu știe exact, dar că în general semnează tot ce ține de ordonatorul principal de credite. Pesedistul Nedelcea: patru CA-uri, banca Exim, secretar de stat Pesedistul Constantin Flavius Nedelcea a făcut o pasiune pentru Consiliile de Administrație. Conform ultimei sale declarații de avere, secretarul de stat a făcut parte din patru consilii de administrație: CNAIR, Carfil, IOR și Loteria Română, de la care a încasat cumulat în jur de 80.000 lei anul trecut. Pe lângă aceste sinecuri, a mai fost numit și la Exim Banca Românească în funcția de vicepreședinte al Comitetului Interministerial de Finanțări, de unde a încasat aproximativ 156.000 lei. Constantin Flavius Nedelcea mai încasează alți 115.000 lei pentru funcția de secretar de stat. Veniturile cumulate ale pesedistului din Caraș Severin însumează peste 351.000 lei pe an.

Pesedistul Constantin Nedelcea, șeful Loteriei, evaluat de el însuși (sursa: ionutpopovici.ro)
Grupul PSD Buzău a acaparat Opera (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu, Razvan Ioan Dinca, Daniel Jinga, Lucian Romașcanu)
Investigații

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera. Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), se afla în conflict de interese după ce a dat un contract de 300.000 lei unei firme controlate de Răzvan Dincă, controversatul șef al Radioului Public, pentru conceptul coregrafic și regia spectacolului "Fantoma de la Operă". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Ulterior semnării contractului, managerul Daniel Jinga a primit rolul de dirijor în spectacolul "Fantoma de la Operă" regizat chiar de Răzvan Dincă. Daniel Jinga și Răzvan Dincă fac parte din anturajul grupului PSD Buzău, controlat de Lucian Romașcanu. Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, l-a propus și susținut pe Răzvan Dincă, fost director al ONB, pentru ocuparea funcției de director general al Societății Române de Radiodifuziune. 300.000 de lei de la Jinga pentru Dincă Opera Națională București, sub conducerea managerului – director general Daniel Jinga, a contractat în februarie 2023 "servicii artistice privind realizare regie și concept coregrafic pentru spectacolul premieră Fantoma de la Operă" de la firma Sound Design Theatre Company SRL, deținută de soții Violeta și Răzvan Ioan Dincă. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Valoarea contractului a fost stabilită la suma de 300.000 lei în urma procedurii de "negociere fără publicare prealabilă". Conform site-ului operei, regizorul spectacolului a fost Răzvan Dincă, în timp ce Raluca Popa a fost regizor secund. Soția regizorului, Violeta Dincă, a avut rolul de coregrafă. Mai sunt menționați scenografii, asistenți coregrafi, designerii de lumini și sunet, dar și asistentul dirijor Mircea Pădurariu. Dincă regizează, Jinga dirijează Nu este menționat, însă, numele dirijorului. Dar l-am găsit pe afișele care promovau evenimentului: Daniel Jinga. Exact, chiar managerul și directorul general al Operei Naționale București, care negociase și semnase contractul cu firma regizorului Răzvan Dincă. DeFapt.ro l-a întrebat pe regizorul Răzvan Dincă care au fost criteriile pe baza cărora l-a selectat pe dirijorul Daniel Jinga pentru spectacolul Fantoma de la Operă. "A fost și la Shrek și la Fantoma de la Operă. Dirijează spectacole, el este dirijor. Nu știu (dacă este în conflict de interese - n.r.), dumnealui este directorul Operei, nu eu", a spus Dincă pentru DeFapt.ro. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Daniel Jinga în legătură cu posibilul conflict de interese și sumele, dar acesta a refuzat să răspundă. O "fantomă" scumpă la Operă Pe lângă "Fantoma de la Operă", Opera Națională București i-a mai atribuit un contract firmei lui Răzvan Dincă, pentru realizarea spectacolului "Shrek". Pe site-ul operei au fost făcute publice doar o parte din cheltuielile suportate de către statul român pentru "Fantoma de la Operă". De exemplu, ONB a mai atribuit un contract (de 50.000 lei) firmei Dadans Project SRL, de la care a achiziționat "servicii de interpretare a rolului Madame Giry din spectacolul Fantoma de la Operă". Încă 1,259 milioane lei au fost plătiți firmei Foarte Frumos SRL pentru realizarea costumelor pentru soliști, cor și balet, dar și pentru realizarea decorului aferent spectacolului. Elementele de decor și recuzită au fost cumpărate de la firma poloneză Props dekoracje rzezbiarskie contra unei sume de 1,66 milioane lei. ONB refuză să dezvăluie costurile Costurile publice totale au fost de 3,25 milioane lei, sumă în care nu sunt incluse drepturile de autor, sălile, utilitățile etc. DeFapt.ro a solicitat Operei Naționale București, respectiv directorului Daniel Jinga, toate costurile pe care le-a avut pentru cele două spectacole contractate de la firma lui Răzvan Dincă, dar și sumele încasate de pe urma vânzării biletelor. Până acum, ONB a refuzat să răspundă acestei solicitări. Achitat pentru un prejudiciu de 630.000 de lei Răzvan Ioan Dincă, actualul regizor al spectacolelor "Fantoma de la Operă" și "Shrek", era directorul Operei Naționale București în anul 2015, atunci când a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 630.000 lei. Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sector 1 l-au acuzat de șase infracțiuni de abuz în serviciu și cinci infracțiuni de fals în declarații. Doi ani mai tâziu, în martie 2017, Răzvan Dincă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare de magistrații de la Tribunalul București. Dar fost achitat definitiv în anul 2018. De atunci, a fost mai discret cu aparițiile publice. Chef PSD la crâșma lui Dincă în pandemie A revenit, însă, în pandemie, atunci când Marcel Ciolacu, șeful PSD, s-a dat în stambă alături de colegii lui de partid la la un chiolhan organizat într-un restaurant din Sărata Monteoru, din județul Buzău, deținut de Violeta Dincă, soția lui Răzvan Dincă. Se întâmpla în octombrie 2020. Unul dintre martorii citați de Digi24 a povestit că, "inițial, întâlnirea a avut loc la una din mesele de pe terasă. Mihai Tudose a venit al treilea sau al patrulea și au stat afară o perioadă și abia după-aia au intrat cu toții înăuntru. Deci, în momentul în care au fost în jur de zece persoane afară s-au mutat înauntru, au stat cel puțin o oră, cât am mai stat eu pe terasă. Șeful locației îi însoțea, inițial la masa de afară și apoi a intrat cu dânșii. După ce și-au dat seama că au fost pozați, au tras draperiile, au încuiat ușa restaurantului, au stins lumini și ne-am simțiti ostilizați". Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Petrecerea organizată în pandemie pentru Marcel Ciolacu, pe atunci șeful Camerei Deputaților și liderul PSD, l-a readus pe Răzvan Dincă în atenția opiniei publice. La un an de la chermeza de la Sărata Monteoru din Buzău, în noiembrie 2021, PSD l-a propus pe Răzvan Dincă pentru funcția de director general și președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Întrebat cum a ajuns Marcel Ciolacu la restaurantul familie sale, Răzvan Dincă a spus că povestea este publică și să îl întrebăm chiar pe șeful PSD. Grupul PSD de la Buzău este condus de Lucian Romașcanu, fostul ministru al Culturii. Din anturajul acestui grup face parte și dirijorul Daniel Jinga, actualul manager al Operei Naționale București.

Tudorel Toader, conflict clar de interese (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași)
Eveniment

Tudorel Toader, conflict clar de interese

Tudorel Toader, conflict clar de interese. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei a oferit un răspuns privind contestarea alegerilor de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" de către conferențiarul Adrian Muraru. Tudorel Toader, conflict clar de interese Pe 13 martie 2024, acesta a trimis o contestaţie către Biroul Electoral al UAIC, invocând mai multe încălcări ale regulilor scrutinului. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Printre acestea, Muraru a menționat și că fostul consilier personal al lui Tudorel Toader, pe vremea când actualul rector era ministru al Justiţiei, este şeful biroului electoral. "Potrivit prevederilor metodologiei instituţiei de învăţământ superior privind organizarea alegerilor, competenţa de soluţionare a contestaţiilor revine BEC-UAIC", s-a spălat pe mâini Larisa Gojnete, purtător de cuvânt în cadrul Ministerului Educaţiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Stolojan: În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale
Politică

În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale

Fostul premier și europarlamentar PNL Theodor Stolojan a declarat, la Digi 24, că în Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale, iar CCR a fost în conflict de interese când le-a protejat, pentru că judecătorii acestei curți sunt beneficiari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale „Ştiţi că Curtea Constituţională, la un moment dat, a venit şi a spus că dacă te atingi de pensiile speciale înseamnă că ataci independenţa magistraţilor. În Constituţia României nu există nicio referire, niciun cuvânt, cu privire la pensii speciale şi ideea că dacă ai o pensie de 20.000 lei, cum e pensia medie la magistraţi, îi aplici un impozit progresiv. Înseamnă că ataci în independenţa justiţiei. Deci, Curtea Constituţională a fost în deplin conflict de interese când a dat acea decizie, pentru că majoritate a membrilor Curţii Constituţionale sunt beneficiar de acest gen de pensii speciale”, a spus fostul premier la Digi 24. El a apreciat că problema pensiilor speciale ar trebui rezolvată oricum, fie că este sau nu prevăzută în PNRR. Stolojan propune un sistem de pensii ocupaționale „Problema cu pensiile speciale, sigur, ne-am angajat prin PNRR să facem o reformă a lor, bazată, adică să aşezăm aceste sisteme de pensii pe contributivitate şi pe sustenabilitate. Problema nu-i că am băgat în PNRR. Probabil că noi trebuie să facem o asemenea reformă în România. Sigur că oamenii sunt revoltaţi de mărimea pensiei la care s-a ajuns cu aceste pensii speciale. Pentru că pensii speciale, cum vreţi să le spuneţi, de serviciu special, există şi în alte ţări”, a declarat Stolojan. Citește și: Revoltă în PNL: un deputat cere conducerii să explice cum s-a ajuns ca „1-2 persoane să decidă pentru partid”. El vrea să știe și cum s-a decis pragul de 250.000 lei pentru abuz în serviciu Ca alternativă la pensiile speciale, el a propus un sistem de pensii ocupaționale: „Pensii ocupaţionale, astea-s pensii de serviciu, dacă vreţi pensii ocupaţionale. Care e diferenţa pe pensiile ocupaţionale? Presupun că şi angajatorul şi angajatul să contribuie cu un procent din venituri şi să constituie un fond de pensii care funcţionează aşa cum e pilonul doi la pensiile private, deci nu mai e un transfer de la cei care azi muncesc la cei care sunt la pensie”.

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR. Zsombor Vajda, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Tot Vajda este cel care a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mitulețu Buică, președintele Autorității Electorale, să fie angajată la cabinetul său de vicepreședinte AEP. Însă Agenția Națională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar pe președintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declarațiile de avere ale lui Zsombor Vajda. După 2006, diverse funcții la stat Udemeristul Zsombor Vajda este un personaj mai puțin cunoscut publicului larg, însă a deținut unele dintre cele mai importante funcții în administrația publică centrală. Primul pas l-a făcut în 2006, an în care a fost angajat pe funcția de consilier juridic la Agenția Domeniilor Statului. După numai un an, a ajuns consilier personal al unui secretar de stat de la Transporturi. De acolo, în anul 2008, a preluat funcția de director adjunct al Direcției Juridice a actualei Companii Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Ulterior, a oscilat între funcțiile de director adjunct și director plin al Direcției Juridice. La finalul anului 2011, a prins pentru o scurtă perioadă de timp funcția de director general al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare. Apoi a revenit la CNAIR, pe funcția de consilier juridic. În 2014, a preluat funcția de director de cabinet al unui secretar de stat de la Transporturi. Contract de 11 milioane de euro cu CNAIR Din mai 2015 a preluat funcția de director general al companiei Kamarom Prefabricate din Beton SRL (calitate menționată în declarațiile de avere și interese), o societate controlată în proporție de 88% de KirchDorfer FertigteilHolding Gmbh. Restul părților sociale sunt deținute de fosta societate Multivers Consulting, firmă care a fost rebotezată sub numele de Road Safety Contruct. Această din urmă societate este deținută de udemeristul Zsombor Vajda și de Gyulia Vajda. În aprilie 2016, firma Kamarom Prefabricate din Beton împreună cu Dunapraf au câștigat un contract de peste 11 milioane de euro de la CNAIR, fostul angajator al lui Vajda. În acea perioadă, actualul vicepreședinte al AEP nu deținea nici o funcție publică. Șef în AEP, dar și director la privat Zsombor Vajda a ajuns în aprilie 2018 vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Însă, în paralel, era și director de vânzări al companiei austriece Deltabloc România. O calitate pe care nu o ascundea. De exemplu, în octombrie 2018, la șase luni de la preluarea funcției de vicepreședinte AEP, a fost invitat de revista TIR Magazin în calitate de director vânzări al Deltabloc pentru a înmâna premiul „Cea mai bună firmă de transport Persoane România 2018” Lilianei Sarafidis. Imaginile de la eveniment sunt publice pe Youtube. La fel a fost prezentat și în septembrie 2018, atunci când a înmânat un premiu asemănător Aureliei Surulescu, directorul general de atunci al Autorității Rutiere Române. Anterior, în anul 2017, a mai decernat un premiul tot în calitate de director vânzări al firmei Deltabloc România. Astfel, rezultă că Zsombor Vajda a fost angajat ca director de vânzări al firmei Deltabloc cel puțin în anii 2017 și 2018. Însă, în declarațiile de avere aferentele celor doi ani, Zsombor Vajda nu a menționat salariile încasate ca director de vânzări al Deltabloc. Vicele AEP face afaceri cu CNAIR Udemeristul Zsombor Vajda, în timp ce se ocupa de alegerile din România în calitatea sa de vicepreședinte al AEP, figura ca reprezentant al firmei Deltabloc la cel puțin o licitație organizată de CNAIR. De exemplu, în declarația de participare la licitația pentru „Implementarea unui ansamblu de măsuri pentru sporirea nivelului de siguranță rutieră pe infrastructura rutieră Autostrada A2 și A4”, publicată în SEAP în decembrie 2020, Zsombor Vajda a fost declarat reprezentantul firmei austriece Deltabloc. Dar nici de această dată udemeristul Zsombor Vajda nu a catadicsit să menționeze în declarațiile de avere și interese banii încasați de la firmă. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la vicepreședintele AEP Zsombor Vajda, dar acesta nu a răspuns la telefon. Și nici la întrebările trimise pe sms și whatsapp. Cumnata șefului AEP, angajată la vice Pe lângă afacerile nedeclarate în care este implicat, vicepreședinte Zsombor Vajda este cel care a angajat-o la cabinetul său de demnitar pe Carmen Mihaela Miningeș, cumnata președintelui AEP, Constantin Florin Mitulețu Buică. Aceasta a depus prima declarație de avere în calitate de consilieră a lui Vajda în mai 2021. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Legat de această angajare controversată, Agenția Națională de Integritate l-a dat pe Constantin Florin Mitulețu Buică pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivul? Există indicii reveritoare la săvârșirea de către Constantin Florin Mitulețu Buică „a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de Președinte al Autorității Electorale Permanente a emis, aprobat și semnat un număr de 9 acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la Cabinetul Vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”. Dar vicepreședintele Zsombor Vajda a scăpat basma curată din această afacere controversată care poate duce la demiterea șefului său. Președintele AEP Buică a emis ordinul de angajare Contactat de către Defapt.ro, președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică a declarat pentru Defapt.ro că Miningeș „a fost angajată la cabinetul demnitarului vicepreședintelui al Autorității. Al domnului Vajda. Am aprobat după ce a venit propunerea din partea demnitarului (vicepreședintele Zsombor Vajda – n.r.). Președintele Autorității a aprobat emiterea ordinului, contractul de muncă și toate actele subsecvente (...) Cumnata mea a fost încadrată la cabinetul demnitarului pe perioadă determinată”. Întrebat dacă vicepreședintele Vajda are voie să reprezinte în paralel diverse societăți comerciale, președintele Constantin Florin Mitulețu Buică a făcut un pas în spate: „Nu aș putea să vă spun pentru că nu cunosc acest lucru. Nu m-a interesat și nu mă interesează lucrurile acestea despre ceilalți colegi.”.

Șeful AEP are tupeu: se laudă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Șeful AEP are tupeu: se laudă

Șeful AEP are tupeu: se laudă. Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, luni, că în perioada 2019-2022 a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public. USR îi cere demisia șefului AEP. Șeful AEP are tupeu: se laudă Într-un comunicat de presă, AEP informează că a publicat pe site-ul www.finantarepartide.ro, la secţiunea "Acasă", documentul intitulat "Situaţia sancţiunilor aplicate formaţiunilor politice în anul 2022, cu ocazia misiunilor de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de formaţiunile politice în 2021". "Menţionăm că documentul în discuţie conţine informaţii referitoare la sancţiunile aplicate formaţiunilor politice existente la 31.12.2021, conform datelor înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, informaţii extrase din Registrul fiscal al partidelor politice, gestionat la nivelul Autorităţii Electorale Permanente, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", precizează comunicatul AEP. Mitulețu-Buică vrea medalie pentru că merge la serviciu Totodată, AEP reaminteşte tuturor persoanelor interesate că, începând cu anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă a întreprins toate demersurile necesare în vederea desfăşurării activităţilor de control în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare, reuşind şi de această dată verificarea tuturor formaţiunilor politice existente în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, realizând în proporţie de 100% obiectivele cuprinse în Planul activităţilor de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în anul 2022. "Începând cu anul 2019, pe pagina de internet www.finantarepartide.ro au fost publicate toate informaţiile ce decurg din activitatea de control, respectiv Rapoartele sintetice documentelor de control şi de sancţionare, precum şi Listele cu privire la sancţiunile aplicate. În consecinţă, subliniem că, prin acţiunile iniţiate în perioada 2019-2022, Autoritatea Electorală Permanentă a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public", a transmis AEP. Procedură de demitere Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, anunţă că a depus o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică. "Am depus astăzi o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui AEP, Constantin Mituleţu Buică, acuzat de ANI că şi-a angajat cumnata în instituţie. Nu am nicio speranţă că îşi va demisia, aşa că începem procedura parlamentară de demitere. Constantin Mituleţu Buică nu este la primul dosar. Este deja trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Tot el are o decizie oficială de plagiat din partea CNATDCU. Incompatibilitate, corupţie şi plagiat. E prea mult. Trebuie să plece", scrie Ionuţ Moşteanu, pe Facebook. Citește și: Soclul medicului Musta s-a făcut țăndări: trimis în judecată de DNA, acum găsit și de ANI în conflict de interese – bani publici către propria firmă Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul General în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe motiv că şi-ar fi angajat nelegal cumnata în funcţia de consilier la cabinetul vicepreşedintelui AEP. În noiembrie 2021, Constantin Mituleţu Buică a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a trei infracţiuni de abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a făcut presiuni ca doi directori din AEP să părăsească instituţia şi ar fi blocat mai multe posturi din cadrul AEP şi nu a organizat concursuri pentru ocuparea lor.

Medicul Musta, bani publici propriei firme (sursa: Facebook/Spitalul Victor Babes Timisoara)
Justiție

Medicul Musta, bani publici propriei firme

Medicul Musta, bani publici propriei firme. Virgil Musta, unul dintre cei mai cunoscuţi medici din perioada pandemiei de COVID-19, a fost declarat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) în conflict de interese. Medicul Musta, bani publici propriei firme Musta este în prezent şef al Secţiei Boli Infecţioase II în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoara. Potrivit unui comunicat al ANI transmis luni, la data de 20 iulie 2020, societatea comercială în cadrul căreia Virgil Musta şi fratele acestuia deţin calitatea de asociat şi funcţia de medic primar, iar soţia lui este medic specialist, a încheiat un contract de prestări servicii medicale şi actele adiţionale aferente cu spitalul în cadrul căruia Musta exercită funcţia de şef secţie, încălcând astfel prevederile art. 178, alin. (2) din Legea nr. 95/2006, coroborate cu prevederile art. 185, alin. (15) din acelaşi act normativ. Citește și: Primăriile din România abia se descurcă să cumpere tramvaie și autobuze și să anvelopeze clădiri pe banii PNRR Recent, Virgil Musta a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de folosirea resurselor Spitalului "Victor Babeş" din Timişoara la prelucrarea de teste COVID-19 în beneficiul clinicii sale private.

Apele Minerale, contracte cu rudele directorului (sursa: PNL)
Investigații

Apele Minerale, contracte cu rudele directorului

Apele Minerale, contracte cu rudele directorului. Liberalul Iuliu Alin Udriște, șeful Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a cumpărat cadouri de Crăciun și Paște de la două firme reprezentate de contabilul brutăriei deținute de familia sa. O altă societate, condusă de fratele liberalului, Mihail Udriște, a fost contractată de SNAM pentru a efectua o lucrare de peste 77.000 de euro la punctul de lucru Băile Herculane. Contabilul, consultant pe declarațiile de avere Iuliu Alin Udriște, actualul vicepreședinte al PNL Mehedinți, a fost recompensat de șeful său pe linie de partid, ministrul Virgil Popescu, cu funcția de director al Societății Naționale a Apelor Minerale, o companie strategică a statului român. Se înâmpla la începutul anului 2020, atunci când ministrul Virgil Popescu, șeful PNL Mehedinți, conducea ministerul Economiei. Până la preluarea mandatului de director al SNAM, liberalul Udriște a fost director general și acționar al firmei Aurora Trust SA, care deține principala fabrică de pâine din Drobeta - Turnu Severin. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Pe 29 iulie 2020, contabilul de la brutăria lui Udriște, Marius Bodeanu, a trimis un e-mail către șeful SNAM cu titlul „Alin Udriște declarații de avere și interese”, prin care îl informa că alocația fiului său este de 312 lei pe lună, dar și care era suma dividendelor pentru anii 2018 și 2019. Totodată, contabilul Marius Bodeanu îl informa pe Udriște că „în luna decembrie 2019 s-a încheiat un contract de închiriere pe 12 luni, adică până în noiembrie 2020 în valoare de 1700x12=20.400 lei (nu știu cum declarați informația asta)”. Din declarația de avere a liberalului Udriște rezultă că a încasat o chirie de 20.400 lei de la firma Netvision Drobeta. Pachete de Crăciun Contabilul de la brutărie s-a conectat și banii publici de la SNAM, societate condusă de șeful său din privat. La finalul anului 2020, SNAM a decis să cumpere „Pachet Sărbători Crăciun” în valoare de 14.000 de lei. Contractul a fost atribuit firmei World Speed SRL, reprezentantă chiar de contabilul Marius Bodeanu. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma World Speed este patronată de o anume Ioana Adela Stan, iar de administrarea societății se ocupă Doru Laurențiu Petrescu. La solicitarea Defapt.ro, Doru Laurențiu Petrescu a spus că, deși e prieten pe o rețea de socializare cu Iuliu Alin Udriște, nu îl cunoaște. Ba chiar că nu ar avea nici o legătură cu firma World Speed. Însă, numărul lui de telefon este menționat pe site-ul listafirme.ro la datele de contact ale firmei World Speed. „Ce pachete de sărbători am vândut? Cred că mă confundați. Nu sunt administrator. Cred că mă confundați. Am mulți prieteni pe Facebook. La revedere!”, a spus Doru Laurențiu Petrescu. Pachete de Paști Societatea Națională a Apelor Minerale, sub conducerea lui Udriște, a cumpărat în aprilie 2022 nu mai puțin de 70 de pachete pentru sărbătorile pascale. Fiecare pachet conținea doi cozonaci cu nucă, o pască cu brânză, un cozonac răsucit și o sticlă de vin. De data aceasta, contractul, tot în valoare de 14.000 lei, a fost atribuit firmei Farmatora Evolution SRL. La fel ca și în cazul pachetelor de Crăciun, societatea Farmatora Evolution a fost reprezentată de Marius Bodeanu, contabilul lui Udriște de la fabrica de pâine. Firma Farmatora este patronată și administrată de Liliana Fleancu, o cunoștință veche de-a lui Udriște. Citește și: EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou „Doar am făcut o factură. Reprezint firmele în calitate de contabil. World Speed nu are nici o treabă cu Udriște. N-am nici o treabă cu Udriște. Eu reprezint o societate. Eu am încheiat doar niște documente. Habar n-am. Posibil să fiu contabil la Aurora Trust”, a spus contabilul Marius Bodeanu, care a închis telefonul imediat. Însă mai multe documente oficiale, inclusiv cele de la Bursa de Valori București, arată că Marius Bodeanu a reprezentat firma Aurora Trust în calitate de economist. Cozonacii, de la firma familiei Udriște? Directorul Iuliu Alin Udriște nu își explică cum a ajuns cele două societăți să fie reprezentate de contabilul de la fabrica de pâine. Dar pentru el nu are nici o relevanță de la cine a cumpărat pachetele pentru Crăciun și Paște. Întrebat dacă cozonacii și pasca au fost cumpărate indirect de la Aurora Trust, Iuliu Alin Udriște a negat inițial, apoi a spus că fabrica de pâine are foarte mulți clienți. „Nu există produse achiziționate direct de la firma familiei. Indirect nu există. A cumpărat produse așa cum multe alte societăți probabil cumpără. Firma familiei în perioada respectivă era administrată de un administrator judiciar, adică familia era doar acționar. Aveam probabil foarte mulți clienți și are. Sau avea, de fapt! Mai departe, povești. (…) Da, am cumpărat cadouri, plase de Crăciun. S-au distribuit colaboratorilor”, a spus mâhnit Udriște. Apele Minerale, contracte cu rudele directorului Dar liberalul Iuliu Alin Udriște nu s-a rezumat numai la atât. În numele SNAM a contractat firma Eurodulgher SRL pentru „reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii de bazine și separare captare izvor apă minerală, plată” de la Băile Herculane. Acolo se află unul din punctele de extracție a apelor minerale și plate ale SNAM. Valoarea contractului a fost de peste 376.000 lei, echivalentul a peste 77.600 de euro. Firma Eurodulgher este patronată și administrată de mehedințeanul Marian Neagoe. Dar, supriză: managerul firmei este Mihail Udriște, fratele directorului liberal Iuliu Alin Udriște. „Da, sunt la Eurodulgher. Cu ce vă pot ajuta? Aaa, faceți articol? Nu fac nici o declarației”, a spus Mihail Udriște. Cu toate acestea, directorul Iuliu Alin Udriște susține că fratele său nu are nici o legătură cu firma Eurodulgher. „Nu are nici o legătură cu firma asta. Trebuia să iau o firmă din Suceava? Costurile indirecte sunt cele mai mici. Lucrări de amenjare a curții respective, a scărilor și ce s-a făcut acolo, și a captărilor. Despre Herculane prefer să nu vorbesc foarte mult pentru că se pare că avem o plângere penală pe zona respectivă”, a declarat directorul Udriște.

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI (sursa: Facebook/Calmus Lucian)
Investigații

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI

O vilă, un apartament și un teren au dispărut din declarațiile de avere ale directorului Lucian Călmuș, de la Direcția Venituri și Încasări Comerciale din cadrul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Anomaliile nu se opresc aici: după ce și-a plătit două credite, s-a trezit cu peste 31.000 de euro într-un cont. Dar și acești bani au dispărut ulterior. În locul lor au apărut alte datorii. Tocmai de aceea, directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI. Cu sau fără legătură cu cele de mai sus, Lucian Călmuș insistă acum ca CNAIR să facă o achiziție majoră de sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere pentru Agențiile de Control și Încasare din toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut s-a cumpărat același tip de sisteme pentru Agenția de Control și Încasare Calafat de la firma Vestra Industry, controlată de afaceristul Valeriu Iftime, finanțatorul echipei de fotbal Botoșani. Promotorul acestei achiziții a fost tot directorul Lucian Călmuș. Sistemele directorului Călmuș Lucian Călmuș lucrează de peste 20 de ani în CNAIR. A început de jos, ca economist, dar în anul 2019 a fost numit Director al Direcției Venituri și Încasări Comerciale. Din această postură coordonează Agențiile de Control și Încasare (ACI) amplasate în toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut, a solicitat ca ACI Calafat să fie dotată cu „sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere”. Conducerea CNAIR s-a conformat și a decis organizarea unei licitații în acest sens. În octombrie 2021, CNAIR a anunțat că a cumpărat sistemul solicitat de Călmuș de la firma Vestra Industry cu suma de 787.000 lei, echivalentul a 157.400 euro. Acest sistem amplasat la ACI Calafat măsoară lungimea, lățimea și înălțimea camioanelor, iar în urma măsurătorilor sunt stabilite taxele de drum pentru vehiculele respective. Până atunci, vehiculele de transport mărfuri care intrau în țară erau măsurate manual cu ruleta. Directorul Lucian Călmuș a făcut în ultima perioadă diligențe pentru a se cumpăra același tip de sisteme pentru majoritatea agențiilor din țară. O achiziție majoră cu un câștigător dinainte știut. Vestra, preferată și de ACI Ilfov Firma Vestra Industry, parte a grupului Elsaco Botoșani, este deținută de Valeriu Iftime în proporție de 40%. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Doru Popa, Ovidiu Jitaru și Petru Parfenov. Valeriu Iftime este cunoscut publicului larg datorită implicării sale în finanțarea clubului de fotbal Botoșani. Dar a finanțat și partidele politice. De exemplu, a sponsorizat Partidul Național Liberal cu suma de 5.000 de lei în noiembrie 2007. Banii au fost plătiți din conturile firmei Elsaco Electronic, o altă firmă din grup. Începând cu ianuarie 2019, societatea Vestra Industry a câștigat nu mai puțin de o sută de contracte publice. Valoarea cumulată a acestora se învârte în jurul sumei de 50 de milioane de euro. Unele dintre cele mai bănoase contracte au fost semnate cu compania Apă - Canal Ilfov. De exemplu, în februarie 2021 s-a semnat un acord-cadru în cuantum de 35 de milioane lei. Cu un an înainte s-a semnat un alt contract, în valoare de peste zece milioane lei. Acționarul majoritar al operatorului regional al serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare din județul Ilfov este Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Thuma Hubert. Soția lui Călmuș, angajată la o firmă care a vândut soft-uri la CNAIR Diana Călmuș, soția directorului Lucian Călmuș, lucrează pentru firma Mida Soft Business, care la rândul ei a avut două contracte cu CNAIR. În aprilie 2019, CNAIR a cumpărat licențe software în valoare de peste 400.000 de euro. Direcția Regională Drumuri și Poduri Constanța, din subordinea CNAIR, i-a atribuit un contract-cadru în valoarea de 127.000 de euro pentru achiziția de cartușe pentru imprimantă. Firma Mida Soft Business este deținută de în mod egal de Florentina și Dumitru Daniel Moruz. În ultimii trei ani, Mida Soft Business a câștigat peste 367 de contracte publice, conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. În anul fiscal 2021, Mida Soft Business a avut o cifră de afaceri de peste 83,5 milioane lei și un profit de peste cinci milioane de lei. Familia Moruz deține prin intermediul societății lor controlul asupra unei alte firme, Else Digital Solutions, dar sunt și asociați minoritari în Evolution Prest Systems. Cea din urmă firmă deține platforma evoMag și este controlată de Pătrașcu Mihai Ispas. Călmuș se ascunde după concediul de creștere a copilului Potrivit CNAIR, într-un răspuns pentru Defapt.ro, “Firma Mida Soft Bussines a avut 2 contracte încheiate cu structura de Resurse Umane din CNAIR, respectiv un contract incheiat în data de 20.11.2017 cu o durată 14 luni și un contract încheiat în data de 14.05.2019, cu o durată 12 luni (mentenanță). Domnul Călmuș Lucian a precizat că este căsătorit din anul 2018, luna septembrie, iar în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2020 soția dumnealui a avut contractul de muncă suspendat, aflându-se în concediu de creștere copil. Precizăm că doamna Călmuș ocupa funcția de agent vânzări, iar începând cu luna octombrie 2021 nu mai este angajata firmei. Domnul Călmuș Lucian a precizat că nu a fost implicat în desfășurarea vreunei proceduri de atribuire finalizată cu încheierea unui contract de către CNAIR cu Mida Soft Business și nu are cunoștință de existența vreunui contract încheiat cu această firmă în legatura cu postul/atribuțiile/activitatea sa desfașurată în companie.” Cum dispar un teren, o vilă și un apartament Declarațiile de avere depuse de directorul Lucian Călmuș ridică numeroase semne de întrebare. În iunie 2020 a menționat în declarația de avere că deține două terenuri în localitatea Tărtășești. Un teren de 302 mp a fost moștenit în anul 1985. Celălalt, în suprafață de 1.400 mp, a fost cumpărat în anul 2018 împreună cu soția sa, Diana Călmuș. Tot în acel an familia Călmuș a cumpărat o vilă la Tărtășești. În pus, pe numele lui Lucian Călmuș se mai aflau două apartamente situate în București, cumpărate în anii 2006 și 2012. Totodată, a declarat credite la bănci în cuantum de 84.000 de euro și 75.705 lei. Dar, un an mai târziu, din declarația de avere a lui Călmuș a dispărut terenul moștenit în anul 1985. Iar după încă un an, nu au mai apărut un apartament din cele două și vila. Nici unul din aceste imobile nu a fost menționat ca înstrăinat în vreun fel. Au dispărut și o parte însemnată din datorii: 28.000 de euro și 75.705 lei. Culmea, Călmuș a mai și pus într-un cont suma de 31.362 de euro. Mult peste veniturile declarate ale familiei, în cuantum de 44.000 de euro anual. Potrivit ultimei declarații de avere, depuse în iunie 2022, și cei 31.362 euro din cont au dispărut. În plus, Călmuș și-a făcut un credit de 50 mii de lei la ING, plus un CAR de 65.000 de lei. CNAIR invocă o "eroare de completare" Potrivit CNAIR, la solicitarea Defapt.ro, “omisiunea declarării vânzării unor bunuri este o eroare de completare. Drept urmare, în data de 26.10.2022 a depus declarație de avere rectificativă, precum și un document justificativ pentru nedeclararea la termen”. CNAIR adaugă că, în declarația de avere rectificativă, “Domnul Călmuș Lucian a menționat că bunurile respective, adică un teren la Târgoviște, de 302 mp și de un apartament la București, cu o suprafață de 36 mp (garsonieră), au fost înstrăinate în ianuarie 2021 și în august 2021, prin contracte încheiate și autentificate la notari publici, prețul fiind încasat prin virament bancar.” Teren vândut de patru ori mai scump Într-adevăr, în declarația de avere rectificativă, Călmuș a menționat că terenul de 302 mp a fost vândut în ianuarie 2021 unui anume Gheorghe Constantin cu suma de 49.000 de euro. Adică cu peste 162 euro pe metrul pătrat. Însă agențiile imobiliare vând terenurile în zonă, cu tot cu utilități, la un preț maxim de 45 de euro pe metrul pătrat. Lucian Călmuș a mai menționat că a vândut apartamentul din București unui anume Petre Constantin cu suma de 46.000 de euro. Vila, între demolare și construcție „În ceea ce privește vila dispărută din declarația de avere, dl. Călmuș menționează că imobilul a fost desființat în baza autorizației de desființare nr.12/27.08.2021 emisă de Primăria Tărtășești demolarea neavând rubrică în formularul declarație de avere. De asemenea, Călmuș Lucian declară că a fost demarată construcția unei locuințe unifamiliale pe locul demolate, în baza autorizației de construcție nr. 37/04.03.2022 emisă de Primăria Tărtășești și că neexistând rubrică în declarația de avere referitoare la imobile în curs de construcție, nu a știut care este modalitatea de declarare a acestora.”, a completat CNAIR. Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI În ce privește achitarea integral a creditelor, CNAIR a explicat că “Domnul Călmuș Lucian a precizat că achitarea celor două credite - la OTP 75.705 lei (sold la data achitării 63.200 lei) și la BCR 28.000 euro (sold la data achitării 9.800 euro) a avut loc astfel : - creditul la OTP a fost achitat prin virament bancar la data de 27.01.2021, utilizând în acest sens suma de 13.219,54 euro din disponibilul de 48.500 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare. - creditul la BCR a fost achitat prin depunere în numerar la casieria sucursalei Grivita, la data de 29.01.2021. S-a utilizat suma de 3.000 euro din disponibilul de 35.280,46 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare și a achitării creditului OTP, suma de 1.500 euro schimb valutar la data de 09.01.2021 din disponibilul in contul de lei salariu, iar diferența până la 9.800 euro a provenit din economiile familiei.” Defapt.ro a solicitat Agenției Naționale un punct de vedere în legătură cu declarațiile de avere ale lui Lucian Călmuș, dar ANI nu a oferit, deocamdată, un răspuns. Prietenul lui Călmuș, contract la Pasajul Domnești Directorul Călmuș este un apropiat al pesedistului Mihai Manea, patronul firmei Tracon și fost prefect de Brăila în regimul Năstase. Acesta are la rândul lui contracte cu CNAIR. În anul 2017, asocierea formată din Straco Grup, Comnord și Specialist Consulting au câștigat contractul de 91,5 milioane lei pentru construcția Pasajului Domnești. Societatea Tracon, patronată de Mihai Minea, figura ca subcontractor. Însă constructorul principal Straco a tergiversate lucrările de la Domnești, motiv pentru care CNAIR a decis ca lucrările să fie continuate de firma fostului prefect. Practic, subcontractorul a preluat întregul contract. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, un alt liberal de frunte de la Ilfov. Recent, pasajul Domnești a fost deschis circulației. CNAIR, roasă de corupție Compania Națională de Administrare a Infrastucturii Rutiere este una din instituțiile roase de corupție din subordinea Ministerului Transporturilor. Ultimul șef săltat de procurorii anticorupție este Florea Dascălu, directorul Direcției Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi. Procurorii anticorupție l-au reținut pentru că ar fi primit mită 37.000 de lei, o sumă derizorie având în vedere contractele de sute de milioane de euro pe care le controla. În schimbul banilor, Florea Dascălu și-ar fi exercitat influența asupra unor funcționari publici și privați pentru a ajuta o firmă să câștige contracte și lucrări de estetică și deszăpezire. „Tot în contul sumei menționate și al foloaselor necuvenite, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspectul ar fi pus la dispoziția aceluiași administrator mai multe date nedestinate publicității, informații menite să îi asigure câștigarea unor licitații organizate de CNAIR”, susțin anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș La începutul anului 2021, într-un alt caz de corupție, DNA a ridicat mai multe documente de la Direcția Regională de Drumuri Craiova. Dar ancheta nu a fost finalizată până în prezent. Însă, câteva luni mai târziu, directorul Bogdan Bratu, zis „domn’ ministru”, a fost acuzat de înșelăciune de Parchetul General. Motivul: în anul 2014, atunci când a fost angajat politic la CNAIR, a prezentat la angajare o diplomă de licență falsă. Corupție a fost și la Regionala Cluj. În urmă cu câteva luni, directorul Eugen Cecan a scăpat în primă instanță de acuzațiile procurorilor DNA, după ce s-a constatat că aceștia au beneficiat ilegal de interceptările SRI. El a fost acuzat de abuz în serviciu în anul 2014 pentru că a folosit în interes personal resursele și angajații DRDP Cluj pentru curățarea unor terenuri ale unei asociații înființate de fii săi. Statul plătește în jur de 1,5 miliarde de euro anual pentru CNAIR Statul român alocă anual în jur de 7,1 miliarde de euro pentru reparea și întreținerea drumurilor naționale și autostrăzilor, dar și pentru finanțarea de noi proiecte. O sumă colosală, în contextul în care România suferă de peste 30 de ani la acest capitol. Zece la sută din această sumă a fost alocată pentru plata celor 630 de angajați. Alte 850 de milioane de lei sunt cheltuite pentru întreținerea sediilor și lucrărilor de reparații. Pentru întreținerea și reparația unor părți din cei 16.578 km de drumuri naționale și autostrăzi administrate de CNAIR se cheltuie anual în jur de un miliard de lei. Restul banilor se duc pe construcția de drumuri noi. Cele mai importante proiecte ale CNAIR CNAIR are în derulare zeci de proiecte pentru construcția de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și variante ocolitare. Cele mai importante proiecte aflate în derulare sunt Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Lugoj – Deva, Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș, Centura de Sud și Nord a Capitalei, Autostrada Ploiești – Buzău, Drumul Expres Craiova Pitești, Drumul Expres Brăila – Galați, dar și podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Inaugurarea acestui pod de peste jumătate miliard de euro ar putea să se realizeze la sfârșitul anului sau în prima parte a anului 2023. Lucrările au fost realizate de asocierea italo-niponă Astaldi – IHI Infrastructure. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat recent că lucrările la primul lot aferent Autostrăzii Sibiu – Pitești au fost realizate în proporție de 90%. Lotul 1 Sibiu – Boița este realizat de firma austriacă Porr pentru suma de 612,65 milioane lei.

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Eveniment

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese. Agenţia Naţională de Integritate a stabilit că primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, s-a aflat în conflict de interese şi incompatibilitate, fiind sesizat şi Parchetul General în legătură cu săvârşirea infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. ANI: Clotilde Armand, conflict de interese Potrivit unui comunicat al ANI, Clotilde Armand s-a aflat în conflict de interese, deoarece în exercitarea atribuţiilor de primar a semnat dispoziţiile prin care s-a numit pe sine manager al proiectului "Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie", finanţat din fonduri europene şi care au produs un folos material pentru sine în cuantum de 18.720 lei, încălcând astfel prevederile art. 70, art. 71 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003. Cele cinci dispoziţii semnate reprezintă numirea în funcţia de manager de proiect, precum şi majorarea indemnizaţiei lunare, cu până la 30%. De asemenea, Clotilde Armand s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 18 februarie 2022, data dispoziţiei privind numirea managerului de proiect al proiectului "Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie", întrucât a exercitat simultan cu funcţia de primar al Sectorului 1 şi funcţia remunerată de manager de proiect, nerespectând astfel dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. k) din Legea nr. 161/2003. Folosirea penală a funcției În acest caz, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către Clotilde Armand a infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul penal întrucât, în exercitarea atribuţiilor de primar, respectiv în perioada februarie - august 2022, a semnat cinci dispoziţii care au condus la crearea unor venituri suplimentare pentru sine. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile În plus, ANI a sesizat prefectul municipiului Bucureşti cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice, respectiv a dispoziţiei de numire în funcţia de manager de proiect şi a celor 4 dispoziţii prin care au fost suplimentate veniturile, atribuţii conferite de prevederile art. 252, alin. (1), lit. c) din Codul Administrativ, acte materiale pentru care au fost reţinute aspecte şi indicii privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, al conflictelor de interese în materie administrativă şi a legislaţiei în materie penală. Armand susține, într-o postare pe Facebook, că a respectat legea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră