joi 22 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: condamnare

74 articole
Internațional

Cuscrul lui Trump, condamnat pentru fraudă fiscală, confirmat ambasador al SUA în Franța și Monaco

Charles Kushner, ambasador controversat în Franța. Senatul american a aprobat luni seară, cu 51 de voturi pentru și 45 împotrivă, numirea lui Charles Kushner în funcția de ambasador al SUA în Franța și Monaco. Kushner, magnat imobiliar și tatăl ginerelui lui Donald Trump, Jared Kushner, fusese anterior condamnat pentru fraudă fiscală și grațiat de Trump în primul său mandat. Charles Kushner, ambasador controversat în Franța Deși controversată, confirmarea lui Kushner nu a fost o surpriză, având în vedere majoritatea republicană din Senat (53-47) și sprijinul constant oferit nominalizărilor lui Trump de la începutul celui de-al doilea mandat. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” La 71 de ani, Kushner revine astfel în centrul atenției internaționale, în ciuda trecutului penal. Diplomație în vremuri tensionate între SUA și Europa Kushner își va începe mandatul într-un context geopolitic delicat, marcat de tensiuni comerciale între SUA și Europa, și de divergențe în relațiile tradițional strânse dintre Washington și Paris. Noul ambasador va trebui să gestioneze o relație bilaterală complicată într-un moment de incertitudine internațională. Un trecut umbrit de condamnări și scandaluri În 2004, Charles Kushner a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru fraudă fiscală, influențarea martorilor și donații ilegale. Printre faptele recunoscute: angajarea unei prostituate pentru a compromite cumnatul său, implicat într-o anchetă, și filmarea scenei pentru a șantaja propria soră. La audierea din Senat, Kushner a recunoscut „greșeli serioase”, exprimându-și regretul pentru trecut.

Charles Kushner, ambasador controversat în Franța (sursa: X/Sviatlana Tsikhanouskaya)
Tatăl olimpicului Ingebrigtsen, acuzat de abuz (sursa: Facebook/Jakob Ingebrigtsen)
Eveniment

Prețul aurului olimpic: abuzuri fizice timp de ani de zile din partea tatălui antrenor

Tatăl olimpicului Ingebrigtsen, acuzat de abuz. Gjert Ingebrigtsen, tatăl și fostul antrenor al campionului olimpic la atletism Jakob Ingebrigtsen, riscă doi ani și jumătate de închisoare. Procurorii norvegieni îl acuză de abuz fizic și psihologic asupra a doi dintre copiii săi, inclusiv faimosul sportiv, în perioada 2008–2022. Tatăl olimpicului Ingebrigtsen, acuzat de abuz Gjert Ingebrigtsen, în vârstă de 59 de ani, este acuzat că i-ar fi agresat fizic și amenințat în mod repetat pe fiul său Jakob, acum în vârstă de 24 de ani, și pe fiica sa Ingrid, în vârstă de 18 ani. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Faptele s-ar fi petrecut pe parcursul a 14 ani. El neagă însă toate acuzațiile. Acuzațiile procuraturii „Unul dintre oamenii cei mai apropiați de Jakob a comis violență împotriva lui. L-a agresat și amenințat”, a declarat procurorul Angjerd Kvernenes în instanță, potrivit postului public NRK. Procesul, început în martie, se va încheia pe 15 mai. Apărarea contestă duritatea pedepsei cerute Avocata lui Gjert Ingebrigtsen, Heidi Reisvang, a afirmat pentru publicația VG că va cere achitarea clientului său în pledoaria finală. „Considerăm că sentința cerută este mult prea dură, având în vedere faptele prezentate”, a spus aceasta. Ruptura dintre frații Ingebrigtsen și tatăl lor Jakob și frații săi, Henrik și Filip, toți atleți de performanță, au rupt legăturile cu tatăl lor în 2022. În octombrie 2023, ei au făcut publice acuzațiile, afirmând că au fost supuși violenței fizice și amenințărilor pe parcursul copilăriei. Cariera lui Jakob Ingebrigtsen Jakob Ingebrigtsen este cel mai titrat dintre frați. A câștigat aurul olimpic la 1.500 de metri la Tokyo (2021) și la 5.000 de metri la Jocurile de la Paris (2024). Este dublu campion mondial la 5.000 m (2022 și 2023) și a realizat o rară dublă mondială indoor la Nanjing, chiar înainte de începerea procesului tatălui său. Atletul va rata participarea la Bislett Games (12–13 iunie), etapă importantă din circuitul Diamond League, din cauza unei accidentări la tendonul lui Ahile. Recuperarea îi va întârzia debutul în sezonul competițional în aer liber.  

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Bulgari care spionau pentru Rusia, controlați din Austria - condamnări grele în Marea Britanie

Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie. Șase cetățeni bulgari au fost condamnați luni de justiția britanică la pedepse între 5 și peste 10 ani de închisoare, fiind găsiți vinovați de spionaj în favoarea Rusiei. Spioni bulgari, condamnați în Marea Britanie Grupul, format din patru bărbați și două femei, a desfășurat operațiuni de spionaj în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Citește și: Pentru că familia Olguței Vasilescu n-a finalizat la timp aeroportul Craiova, se plătesc sume uriașe din fondul de rezervă al Guvernului Țintele lor au fost, în principal, disidenți și jurnaliști critici față de regimul de la Kremlin. Liderul rețelei, condamnat la peste 10 ani de închisoare Orlin Rusev, în vârstă de 47 de ani, considerat liderul rețelei, a primit cea mai aspră pedeapsă: 10 ani și 8 luni de închisoare. Acesta a pledat vinovat pentru conspirație în vederea desfășurării de activități de spionaj. Poliția britanică a descoperit mii de mesaje între Rusev și Jan Marsalek, fost director al companiei Wirecard, fugit din Germania după un scandal financiar uriaș. Mesaje criptate și echipamente ascunse în jucării După arestarea rețelei, în februarie 2023, autoritățile britanice au descoperit pașapoarte false și echipamente de spionaj, inclusiv microfoane și camere ascunse în cravate și jucării de pluș, la domiciliul lui Rusev. Analiza a peste 100.000 de mesaje Telegram a permis reconstituirea a șase operațiuni, printre care și planuri de răpiri. Alte condamnări: membri-cheie ai rețelei Biser Geambazov, considerat mâna dreaptă a lui Rusev, a fost condamnat la 10 ani și 2 luni de închisoare. Două femei făceau parte din rețea, jucând rolul de „momeli” în unele operațiuni: Katrin Ivanova (33 de ani), partenera lui Geambazov și asistentă medicală, a primit 9 ani și 8 luni; Vania Gaberova (30 de ani), cosmeticiană, a fost condamnată la 6 ani și 8 luni. Ținte: jurnaliști de investigație și disidenți ruși Rețeaua a vizat jurnaliști precum bulgarul Hristo Grozev și rusul Roman Dobrohotov, ambii implicați în anchete despre spionajul rusesc. Dobrohotov activează în prezent în Regatul Unit și este fondatorul platformei The Insider. Planuri de răpire și amenințări cu moartea Printre planurile discutate de Rusev și Marsalek se numără și răpirea disidentului rus Kiril Kașur, în Muntenegru. Într-un mesaj, Marsalek sugera că, dacă acesta „moare într-un accident”, nu ar fi o problemă, dar ar fi preferabil „să-și găsească drumul către Moscova”. Membrii rețelei au spionat inclusiv baza militară americană Patch Barracks din Germania, suspectând că acolo au loc antrenamente pentru soldații ucraineni privind utilizarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot.  

Infracțiuni sexuale cu minori, preoți condamnați (sursa: Cotidianul)
Eveniment

Primii preoți condamnați la închisoare pentru infracțiuni sexuale cu minori

Infracțiuni sexuale cu minori, preoți condamnați. Episcopia Hușilor a transmis un comunicat oficial în urma condamnării definitive a fostului episcop Corneliu Bârlădeanul (pe numele de mirean Cornel Onilă) și a fostului arhimandrit Sebastian Jitaru pentru viol și alte agresiuni sexuale asupra unor elevi ai Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Huși. Infracțiuni sexuale cu minori, preoți condamnați În mesajul publicat pe site-ul instituției, reprezentanții Episcopiei își exprimă regretul față de victime și condamnă faptele celor doi foști slujitori ai Bisericii. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Se subliniază că gravitatea acțiunilor este accentuată de statutul religios al celor implicați, care aveau datoria morală de a fi modele de conduită. „Regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat”, se arată în comunicat. Delimitare totală de foștii slujitori ai Bisericii Episcopia Hușilor menționează că, din august 2017, nu mai are nicio legătură instituțională cu Cornel Onilă și Sebastian Jitaru. Se precizează că instituția se delimitează total de faptele acestora și își cere iertare pentru răul produs. „Ne cerem iertare pentru tot răul produs de către acestea, în primul rând victimelor, dar și tuturor celor care ar fi putut pune la îndoială rolul și locul Bisericii în viața credincioșilor.” Episcopia, parte responsabilă civilmente Instanța a decis ca Episcopia Hușilor să fie parte responsabilă civilmente, fiind obligată să contribuie la plata prejudiciului material către victime. Reprezentanții instituției precizează însă că această decizie nu reflectă o vină morală sau instituțională, ci se bazează pe un mecanism legal de compensare. „Este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea sau cunoașterea prealabilă a faptelor.” Episcopia vizează exercitarea dreptului de regres Instituția mai anunță că analizează posibilitatea de a uza de dreptul de regres împotriva celor doi condamnați, pentru a recupera sumele ce ar putea fi achitate cu titlu de despăgubiri. „Vina le aparține în mod exclusiv celor două persoane condamnate. Vom analiza pașii procedurali pentru exercitarea acestui drept.” Condamnări definitive pentru agresiuni sexuale grave În urma deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Corneliu Bârlădeanul a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare, iar Sebastian Jitaru la 14 ani și două luni, amândoi cu executare. Faptele pentru care au fost condamnați includ viol și alte agresiuni sexuale asupra unor elevi de seminar.  

Primarul PSD din Botoșani, condamnare ridicolă după ce a vrut să-și ajute amanta să ia un concurs Foto: Facebook
Politică

Primarul PSD din Botoșani, condamnare ridicolă după ce a vrut să-și ajute amanta să ia un concurs

Primarul PSD din Botoșani, Cosmin Andrei, a primit o condamnare ridicolă după ce a vrut să-și ajute amanta să ia un concurs de promovare, la stat: el a fost condamnat la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pe un termen de supraveghere de doi ani, și poate rămâne primar.  Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Primarul PSD din Botoșani, condamnare ridicolă după ce a vrut să-și ajute amanta să ia un concurs După pronunțarea sentinței, edilul a anunțat că se autosuspendă din Partidul Social Democrat, formațiune care l-a susținut în alegerile locale. Monitorul de Botoșani scrie că judecătorul care a dat această sentință blândă este Adrian Murariu.  Presa a relatat, în 2024, că DNA l-a prins pe primarul PSD Cosmin Andrei că a pasat subiectele de la un concurs de promovare în administrația publică amantei sale. Însă soțul amantei a aflat, a găsit înscrisuri care dovedeau fapta și le-a dat procurorilor.  „Știam din 2022, din august, de relația lor. Efectiv, cu angajarea, ea a încercat de mult să se angajeze la bugetari. N-a reușit. Nu te angajează nimeni. Am fost și eu la un concurs dintr-ăsta, vă spun sincer, și am căzut cu 9,80. Am luat cea mai mare notă din viața mea și am căzut (...) A fost pe bune, nu a fost aranjat. La ea (soția, n.r.) a fost aranjat de la cap la coadă. A avut subiectele dinainte. Cred că erau vreo trei hârtii subliniate, încercuite cu galben, exact ce urma să fie la examen”, a relatat soțul înșelat la Realitatea TV.  Aventuri în mașina primăriei, întrerupte de jandarmi „Toată povestea de faţă îşi are începutul cu vreo doi ani în urmă, când primarul PSD Cosmin Andrei, respectând tradiţia aleşilor din acest partid, s-a decis să acorde «protecţie» unei funcţionare din cadrul Direcţiei de Impozite şi Taxe a Primăriei Botoşani pe nume G.C.H. Proastă inspiraţie! Prima sa «protecţie” a decis să fie acordată într-o întâlnire nocturnă de taină în autoturismul primăriei. Ca nu cumva tainica «protecţie» să rămână taină, nişte jandarmi care treceau prin locul cu pricina, descoperind taina, au consemnat-o printr-un raport ca nu cumva să lipsească din peisajul campaniei alegerilor din acest an”, relata, la 31 ianuarie 2024, Jurnalul de Botoșani și Dorohoi. Primarul are doi copii. 

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se simte dus cu vorba de Putin, condamnă atacurile rusești și amenință cu noi sancțiuni

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin. Într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social, președintele american Donald Trump l-a acuzat pe Vladimir Putin că „probabil nu vrea să oprească războiul” din Ucraina și a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin Referindu-se la atacurile rusești asupra zonelor civile, Trump a afirmat că aceste acțiuni demonstrează lipsa de intenție a lui Putin de a încheia războiul, sugerând că liderul de la Kremlin ar trebui tratat prin „sancțiuni secundare” sau „sancțiuni bancare”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” „Nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceste acțiuni mă fac să mă gândesc că probabil nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, şi trebuie tratat diferit cu el, prin "Sancţiuni Secundare" sau "Bancare"?”, a scris președintele SUA. Critici pentru Obama și Biden În același mesaj, Trump a lansat atacuri și asupra predecesorilor săi Joe Biden și Barack Obama, precum și asupra jurnaliștilor americani care îi critică propunerea de plan de pace. „Orice acord aș încheia, oricât de bun ar fi, presa părtinitoare va vorbi de rău despre el”, a declarat Trump, criticându-l în special pe Peter Baker, jurnalist de la The New York Times. Donald Trump a susținut, încă o dată, că războiul ruso-ucrainean nu s-ar fi întâmplat dacă el ar fi fost la conducerea SUA. În mesajul său, el i-a acuzat pe Obama și Biden că au permis anexarea Crimeei de către Rusia fără reacție și că au lăsat în urmă „o mizerie” pe care el încearcă să o „curețe”. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski la Roma Aflându-se la Roma, la funeraliile Papei Francisc, Trump a avut o scurtă întâlnire de 15 minute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Casa Albă a descris discuția drept „foarte productivă”, iar Zelenski a apreciat că întâlnirea ar putea deveni „istorică” dacă va conduce la o încetare necondiționată a focului în Ucraina. Propunerile de pace Planul de pace propus de Trump prevede încetarea permanentă a focului și recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei. De asemenea, Trump susține excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu la UE), ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, plasarea centralei nucleare Zaporojie sub control american și garanții de securitate oferite Ucrainei de către state europene voluntare. În contrapropunerea transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până după armistițiu, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubiri din partea Rusiei pentru daunele provocate de război. Tema Crimeei, subiect major de tensiune Tema statutului Crimeei a devenit un nou focar de tensiune între Ucraina și SUA. Zelenski a respins categoric ideea recunoașterii controlului rusesc asupra peninsulei, ceea ce a provocat o reacție virulentă din partea lui Trump. Președintele american l-a avertizat pe Zelenski că poate alege între pace acum sau „trei ani de lupte care pot duce la pierderea întregii țări”. Reacțiile liderilor europeni Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sprijinul Franței pentru o pace justă, subliniind că acum „îi revine președintelui Putin să demonstreze că dorește cu adevărat pacea”. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat, după întâlnirea cu Zelenski, importanța menținerii eforturilor intense pentru încheierea conflictului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a asigurat la rândul său pe Zelenski de sprijinul continuu al UE „la masa negocierilor pentru a obține o pace justă și durabilă”.

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi (sursa: YouTube/Sky News)
Internațional

VIDEO Patru jurnaliști ruși, condamnați la închisoare pentru că au colaborat cu Navalnîi

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi. Un tribunal din Moscova a condamnat marți, 16 aprilie 2025, patru jurnaliști la cinci ani și jumătate de închisoare pentru presupusa lor colaborare cu organizația desemnată „extremistă” a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi Verdictul este considerat un nou exemplu de represiune dură împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Cei patru jurnaliști condamnați sunt Antonina Kravțova (cunoscută și ca Antonina Favorskaia), Serghei Karelin, Konstantin Gabov, Artiom Krieger Aceștia au fost găsiți vinovați de „participare la o organizație extremistă”, potrivit deciziei anunțate de judecătoarea Natalia Borissenkova. Procurorii ceruseră pedepse de până la 5 ani și 11 luni. Toți cei patru au respins acuzațiile în fața instanței. Navalnîi, un simbol al opoziției eliminate sistematic Organizația lui Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Vladimir Puțin, a fost destructurată treptat de autoritățile ruse în ultimii ani. Mulți dintre aliații săi au fost încarcerați sau forțați să plece în exil, iar Navalnîi însuși a murit în închisoare în 2024, în condiții rămase neelucidate. Justiția rusă își îndreaptă acum atenția asupra colaboratorilor mai puțin direcți, inclusiv jurnaliști, care au relatat despre activitatea acestuia sau au produs conținut video pentru echipa sa. Ultimele imagini cu Navalnîi în viață Antonina Kravțova, jurnalistă la SOTAvision, a fost cea care, pe 15 februarie 2024, a realizat ultima filmare cunoscută cu Navalnîi în viață, în timpul unei audieri cu o zi înainte de moartea sa. Serghei Karelin, fost colaborator Reuters, și Konstantin Gabov, fost colaborator AP, au fost acuzați că au contribuit la producția de materiale video pentru echipa lui Navalnîi. Artiom Krieger, de asemenea jurnalist la SOTAvision, a fost inculpat pentru colaborare cu organizația anticorupție a opozantului. Proces cu ușile închise și reacții de solidaritate Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului 2024, iar procesul s-a desfășurat cu ușile închise, o practică devenită standard în Rusia pentru dosarele de „extremism”. După pronunțarea sentinței, Artiom Krieger a strigat din boxa acuzaților: „Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu.” Sălii de judecată i s-au alăturat susținători și diplomați europeni, iar reacțiile publicului au fost de solidaritate: „Voi faceți Rusia mândră!”, s-a auzit din sală. „Sunteți cei mai buni!” – au exclamat alți susținători în aplauze. Presiune tot mai mare asupra presei independente Condamnarea celor patru jurnaliști vine în contextul în care autoritățile ruse au intensificat represiunea asupra mass-mediei independente și a presei străine. După începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022, spațiul pentru libertatea de exprimare s-a restrâns drastic, iar critica față de regimul Putin sau de războiul din Ucraina a devenit pasibilă de închisoare.  

Ucigaș de frate, pedeapsă pe viață (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Eliberat condiționat după o crimă, a ucis din nou, cu sadism. Victima: propriul frate

Ucigaș de frate, pedeapsă pe viață. La doar zece zile după condamnarea pe viață a studentului Ahmed Sami el-Bourkadi, magistrații ieșeni au pronunțat o nouă sentință similară într-un caz de crimă cu violență extremă. Ucigaș de frate, pedeapsă pe viață Un tânăr din Miroslovești a fost condamnat pentru uciderea fratelui său, pe care l-a înjunghiat și apoi l-a mutilat folosind un arac smuls din pământ. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Fapta a fost comisă la doi ani după ce agresorul fusese eliberat condiționat dintr-o altă condamnare pentru omor. Decizia Tribunalului Iași nu este definitivă, urmând să fie confirmată de Curtea de Apel. Continuarea, în Ziarul de Iași

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul, lovit în plex de condamnarea lui Marine Le Pen, reclamă "violarea regulilor democratice"

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat luni, 31 martie. Potrivit BFMTV, Dmitri Peskov a calificat condamnarea drept o „încălcare a normelor democratice” decizia tribunalului de la Paris care a condamnat-o pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pentru deturnare de fonduri publice. Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează Verdictul include o pedeapsă de ineligibilitate cu efect imediat, ceea ce o exclude pe Le Pen din cursa prezidențială din 2027. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul briefingului său zilnic: „Într-adevăr, tot mai multe capitale europene urmează calea încălcării normelor democratice”. Afirmația a venit ca răspuns la o întrebare privind condamnarea lui Marine Le Pen, o figură politică considerată de-a lungul timpului apropiată de Moscova. Cu toate acestea, Dmitri Peskov a nuanțat poziția oficială a Rusiei, precizând că este vorba despre „o chestiune internă a Franței”, evitând astfel o implicare directă în disputa politică internă franceză.

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Șoc în Franța: Marine Le Pen, condamnată la patru ani cu executare

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv. Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze și figură emblematică a partidului Rassemblement National, a fost condamnată luni de justiția franceză la cinci ani de ineligibilitate cu executare imediată, ceea ce o excludă din cursa pentru alegerile prezidențiale din 2027. Pe lângă această sancțiune, tribunalul corecțional de la Paris a decis o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi ani vor fi executați sub supraveghere electronică, cu ajutorul unei brățări de monitorizare. Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv Verdictul vine după ce Marine Le Pen a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri publice europene. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Potrivit instanței, Le Pen a jucat un rol central într-un sistem de deturnare a fondurilor de la Parlamentul European, acțiune calificată drept o tulburare gravă a ordinii publice și a funcționării democratice. În mod notabil, Le Pen a părăsit sala de judecată înainte de anunțarea sentinței, evitând confruntarea directă cu verdictul. Impact politic major Această condamnare are un impact major asupra scenei politice franceze. Marine Le Pen era considerată una dintre principalele favorite pentru alegerile prezidențiale din 2027, fiind creditată cu 34%–37% din intențiile de vot, conform unui sondaj publicat duminică. Totuși, chiar dacă sprijinul popular era în creștere, Le Pen nu reușise să câștige alegerile anterioare, pierzând în turul al doilea în fața lui Emmanuel Macron atât în 2017, cât și în 2022. Ce urmează pentru extrema dreaptă franceză? Condamnarea Marinei Le Pen ridică întrebări majore cu privire la viitorul politic al extremei drepte în Franța. Fără liderul său istoric în cursa din 2027, partidul Rassemblement National ar putea fi forțat să găsească rapid o nouă figură centrală, capabilă să mențină elanul electoral.

Condamnată la 24 de ani, acasă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Condamnată la 24 de ani, acasă

Condamnată la 24 de ani, acasă. Sentința pronunțată în cazul Adinei Ghervase a mulțumit doar procurorii, însă a generat apeluri din partea celor nemulțumiți. Condamnată la 24 de ani, acasă Procurorii au obținut aproape pedeapsa maximă pentru fiecare dintre acuzațiile aduse șoferiței care a provocat accidentul fatal din Păcurari, soldat cu moartea a patru muncitori ai Citadin. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Pe rolul Curții de Apel au fost înregistrate apelurile depuse de Adina Ghervase și de peste 30 de părți civile, majoritatea fiind rude ale victimelor. Procesul va fi reluat pe 11 martie, în timp ce inculpata se află, deocamdată, în arest la domiciliu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare. Vlad Pascu, șoferul drogat care a provocat accidentul mortal din 2 Mai în august 2023, a contestat marți decizia Judecătoriei Mangalia, prin care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare Potrivit deciziei instanței, Judecătoria Mangalia l-a condamnat vineri, 31 ianuarie, fără acord de recunoaștere, la 10 ani de detenție, pedeapsă din care se va scădea perioada deja executată în arest preventiv, de peste un an. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Contestația sa urmează să fie judecată de Curtea de Apel Constanța. Despăgubiri de milioane de euro pentru victime Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a admis în parte cererile de despăgubire formulate de familiile victimelor și de răniți. Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR) a fost obligat să plătească 700.000 euro familiei tânărului decedat. Alte 640.000 euro vor merge către familia tinerei care și-a pierdut viața 100.000 euro, 50.000 euro și 250.000 euro vor trebui plătiți celor trei tineri răniți în accident Vlad Pascu, acuzat de multiple infracțiuni Vlad Pascu a fost trimis în judecată în octombrie 2023 de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, fiind acuzat de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă. Pe lângă acestea, Pascu e vinovat de conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului Filmul tragediei din 2 Mai Potrivit anchetatorilor, în dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autovehicul sub influența drogurilor pe drumurile publice. La intrarea în localitatea 2 Mai, a lovit un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului. În urma impactului, doi tineri și-au pierdut viața și alți trei tineri au fost răniți: După producerea accidentului, Vlad Pascu a părăsit locul faptei, fiind prins ulterior de poliție.

Condamnat, dar bun de director CNSAT (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Condamnat, dar bun de director CNSAT

Condamnat, dar bun de director CNSAT. Radu Dan Septimiu Popa, actualul director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a delapidat în jur de 220.000 de lei de la Bursa Română de Mărfuri. Într-un alt dosar, Judecătoria Buftea l-a obligat în primă instanță să plătească despăgubiri de aproximativ 186.000 lei către Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, o altă instituție a statului român. Apelul se judecă la Tribunalul Ilfov din 2020, timp în care Radu Popa a beneficiat de zeci de amânări. Citește și: Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024. AUR, al doilea beneficiar al subvenției Numele lui Radu Popa este strâns legat de cel al lui Sorin Oprescu, respectiv de al lui Victor Ponta. Primul l-a înscăunat drept "regele parcurilor" din București, iar cel de-al doilea l-a numit președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu Radu Dan Septimiu Popa, instalat de liberali la conducerea Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost șeful Bursei Române de Mărfuri. Presa centrală relata că, la la sfârșitul anului 2009, Bursa Română de Mărfuri a depus o plângere la parchet împotriva lui Radu Popa pentru infracțiunile de înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Pe scurt, Bursa Română de Mărfuri (BRM) susținea în plângere că, în perioada iunie – august 2008, în calitate de administrator și membru al Consiliului de Administrație, Popa a aprobat plata unor sume de bani pentru niște servicii care nu au fost prestate în beneficiu BRM. Operație estetică pentru iubită pe banii Bursei De exemplu, a aprobat plata unei sume de 14.800 lei pentru plata unei operații estetice la clinica Proestetica. Clinica a restituit banii. De operație ar fi beneficiat Victoria Baboi, iubita lui Popa din acea perioadă. Ulterior, în 2012, Victoria Baboi a recunoscut relația pe care a avut-o cu Radu Popa. "Este adevărat că am avut o relație cu Radu Popa. Știe toată lumea. M-am despărțit definiv de el în 2009", spunea Victora Baboi, citată de Cancan. Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Radu Popa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri pentru un prejudiciu de aproximativ 220.000 lei. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 5 îl condamnase pe Popa la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare și o muncă neremunerata în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul DGASPC Sector 4. Bun pentru Oprescu și Ponta După ce a fost dat afară de la Bursa Română de Mărfuri, Radu Popa a fost recuperat de Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care l-a numit la conducerea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Supranumit "regele parcurilor" din cauza achizițiilor extravagante făcute din bani publici, Radu Popa a intrat în atenția Curții de Conturi. Instituția de control a constatat un prejudiciu de zece milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Curtea de Conturi a cerut și suspendarea lui Popa din funcție, recomandare ignorată de primarul Sorin Oprescu. "Regele parcurilor" fost salvat de premierul Victor Ponta, care l-a numit în funcția de președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Primul CSN din carieră îi cere mulți bani Radu Popa a ajuns apoi la conducerea Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, acolo unde se antrenează loturile olimpice și naționale ale României. În 2017, a fost dat în judecată de Complexul Sportiv din Snagov pentru o pagubă de aproximativ 186.000 lei. În primă instanță, la 10 octombrie 2019, Judecătoria Buftea a decis că Radu Popa trebuie să plătească despăgubirile, plus dobânzi penalizatoare. Popa a făcut apel la Tribunalul Ilfov, unde dosarul este tergiversat de cinci ani: conform portalului instanțelor, în anul 2024 a avut un singur termen de judecată, în 2023, respectiv 2022, câte două termene, iar în 2021, alte patru. Întrebat de către DeFapt.ro despre cele două dosare, Radu Popa nu a vrut să comenteze a reacționat prost. "Măi, omul lui Dumnezeu, de asta îți arde ție acuma? Nu vrei să îmi dai un sms oficial cu ce îți trebuie? Nici nu te cunosc! Nu e, fratele meu, nici o delapidare. Ia-te de mână cu cin' te iei și du-te sănătos pe drumul tău. Nu este nici o delapidare. Nu este nimica! Sănătate! Pa!", a turuit Popa. Condamnat, dar bun de director CNSAT De la Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, Radu Popa a ajuns consilierul personal al ministrului Eduard Novak. Care, la recomandarea liberalului Ionuț Stroe, fostul ministru al Sporturilor, l-a detașat pe funcția de director al Complexului Cultural Sportiv "Sportul Studențesc". De acolo, Popa a fost numit, tot cu ajutorul liberalului Ionuț Stroe, în funcția de director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf". Ultima declarație de avere a lui Radu Popa a fost depusă în iunie 2024. Conform acestui document, Radu Popa deține două apartamente și o vilă (în Voluntari). Unul dintre apartamente, deținut împreună cu soția sa, Nicoleta Claudia Popa, se află în localitatea Regen din Germania. La capitolul venituri, Popa a menționat un salariu de aproximativ 60.000 lei anual, în timp ce soția sa primește două salarii de la Primăria Municipiului București. Unul de aproximativ 142.000 lei, pentru funcția de director al CREART. Al doilea, de 35.000 lei, de la Teatrul "Ion Creangă", acolo unde este angajată pe funcția de consilier juridic. Ea a mai încasat 5.733 lei de la Administrația Fondului Cultural Național. Radu Popa a menționat în declarația de interese că este asociat în firmele Conect Business Park SA, Uncensores Festival SRL, CMC Business Group și Popa & Asociații – Birou de mediatori.

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat. Potrivit raportului procurorului special Jack Smith, dacă Donald Trump nu ar fi câștigat scrutinul prezidențial din 2024, ar fi fost condamnat pentru tentativa de a schimba rezultatul alegerilor din 2020. Departamentul de Justiție a făcut public raportul marți, subliniind că „probele erau suficiente pentru a obține și menține o condamnare” într-un proces penal. Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat Raportul detaliază implicarea lui Trump într-un „efort infracțional fără precedent” pentru a-și păstra funcția după ce a pierdut alegerile din 2020 în fața lui Joe Biden. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Ancheta a fost susținută de o echipă de procurori care, conform lui Jack Smith, au acționat independent de influențele politice. Jack Smith respinge acuzațiile de influență politică Într-o scrisoare care însoțește raportul, Jack Smith a declarat că afirmațiile lui Donald Trump, conform cărora deciziile procurorilor au fost influențate de administrația Biden, sunt nefondate. „Afirmația că deciziile mele au fost influențate de actori politici este, într-un cuvânt, de râs”, a precizat Smith. Investigații și decizii controversate În ciuda eforturilor procurorilor, dosarul penal federal împotriva lui Donald Trump a fost închis după victoria acestuia în alegerile prezidențiale din 2024. Totuși, procedurile juridice continuă împotriva altor două persoane implicate în cazul documentelor clasificate, chiar dacă o parte din acuzații au fost respinse de judecătoarea federală Aileen Cannon, numită de Trump. Reacția virulentă a lui Donald Trump Președintele ales al SUA a criticat dur raportul pe platforma sa, Truth Social, calificându-l drept o „înscenare politică”. Trump l-a numit pe Jack Smith „Bolnavul Mintal” și a acuzat o presupusă conspirație împotriva sa orchestrată de adversarii săi politici. Publicarea raportului Cu doar câteva zile înainte de revenirea sa oficială la Casa Albă pe 20 ianuarie, Trump și avocații săi au încercat să blocheze publicarea raportului. Totuși, instanța a respins cererea, iar raportul a devenit public, alimentând noi controverse politice. Procurorul părăsește Departamentul de Justiție Jack Smith, procurorul care a condus ancheta, și-a încheiat oficial mandatul la Departamentul de Justiție, la câteva zile după prezentarea raportului final. Decizia sa marchează sfârșitul unei investigații care a provocat dezbateri intense și controverse în spațiul public. Raportul Jack Smith aruncă o nouă lumină asupra acțiunilor lui Donald Trump după pierderea alegerilor din 2020. În ciuda controverselor și acuzațiilor de influență politică, revenirea lui Trump la Casa Albă schimbă radical peisajul juridic și politic al SUA.

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală. O curte federală de apel din SUA a confirmat verdictul conform căruia fostul președinte Donald Trump trebuie să plătească 5 milioane de dolari scriitoarei și fostei jurnaliste Jean Carroll, pentru agresiune sexuală și defăimare. Decizia reprezintă un punct de cotitură într-un caz care a captat atenția publicului încă din 2023. Acuzațiile lui Jean Carroll Jean Carroll, în vârstă de 81 de ani, susține că Donald Trump a violat-o în 1996 într-o cabină de probă a unui magazin din Manhattan. Citește și: Spor de 1.000 de lei lunar pentru stat pe scaun. Argumentul: e vorba de condiții „deosebit de periculoase” de lucru Trump, în vârstă de 78 de ani, neagă vehement acuzațiile, afirmând că nu a cunoscut-o niciodată și că totul este o farsă creată pentru promovarea cărții de memorii a reclamantei. Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală În mai 2023, Trump a fost condamnat în primă instanță să-i plătească lui Carroll 5 milioane de dolari. Curtea de apel a menținut această hotărâre, stabilind despăgubiri de 2,02 milioane de dolari pentru agresiune sexuală și 2,98 milioane pentru defăimare. Deși infracțiunea de viol nu a fost probată, instanța a decis pe baza altor dovezi și mărturii. Dovezile-cheie Tribunalul a luat în considerare o înregistrare audio din campania electorală din 2016, în care Trump se laudă cu agresiuni sexuale asupra femeilor. Au existat și mărturiile altor două femei, Jessica Leeds și Natasha Stoynoff, care au descris comportamente similare din partea lui Trump. Instanța a conchis că există un tipar de comportament neconsimțit și agresiv din partea fostului președinte. 83 de milioane de dolari, pentru defăimare Într-un proces separat, intentat de Jean Carroll după ce Trump a continuat să nege faptele chiar și după verdictul din 2023, instanța a stabilit o despăgubire uriașă de 83,3 milioane de dolari. Decizia nu este încă definitivă, Trump formulând recurs și în acest caz. Reacțiile lui Donald Trump Donald Trump a respins acuzațiile pe toată durata proceselor, declarând că nu a cunoscut-o niciodată pe Jean Carroll. Președintele ales al SUA a adăugat că ea nu este „genul lui”. Potrivit acestuia cuzațiile sunt fabricate pentru a atrage atenția asupra cărții sale de memorii. Impactul verdictului Verdictul final al curții de apel marchează o victorie pentru Jean Carroll și pentru cei care denunță agresiunile sexuale. Totodată, cazul ridică întrebări importante despre responsabilitatea liderilor publici și impactul pe termen lung al unor astfel de decizii asupra încrederii publicului în justiție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră