miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: condamnare

113 articole
Eveniment

Miracol la Curtea Liei Savonea: șoferul care a rupt un om în două cu 150 km/h a rămas condamnat

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins căile extraordinare de atac formulate de ieșeanul Rareș Andrei Berihoi, menținând definitiv condamnarea la cinci ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă. Audi A8 cu 150 km/h Decizia instanței supreme închide practic orice posibilitate juridică de contestare a sentinței. Citește și: De ce nu iese PSD de la guvernare, dacă Bolojan e un premier atât de slab? În acest moment, principala necunoscută din dosar vizează aducerea în țară a condamnatului, aflat în Italia.  Rareș Andrei Berihoi a fost trimis în judecată după accidentul produs în noaptea de 26 spre 27 septembrie 2021, în Iași, când conducea un autoturism Audi A8 cu o viteză de aproximativ 150 km/h. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șoferul care a rupt un om în două cu 150 km/h a rămas condamnat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Închisoare pe viață pentru crima din Lipănești (sursa: Pexels/mehmetakifarts)
Eveniment

Închisoare pe viață pentru ucigașul tinerei însărcinate din Lipănești, a decis Tribunalul Prahova

Tribunalul Prahova l-a condamnat la închisoare pe viață pe bărbatul care și-a ucis concubina însărcinată, lovind-o în repetate rânduri cu toporul în zona capului. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Potrivit portalului instanțelor de judecată, inculpatul a fost găsit vinovat de omor calificat asupra unui membru de familie. Crima din Lipănești: tânără de 22 de ani, ucisă în casa părinților Fapta a avut loc în iunie 2025, în localitatea prahoveană Lipănești. Tânăra, în vârstă de 22 de ani, se afla la domiciliul părinților și refuza să se întoarcă la concubinul său, care insista ca aceasta să revină la el. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul În urma atacului extrem de violent, femeia însărcinată a murit, iar cazul a șocat opinia publică. Daune morale de 620.000 de euro pentru familia victimei Pe lângă pedeapsa detențiunii pe viață, instanța a decis ca inculpatul să plătească 620.000 de euro cu titlu de daune morale către părțile civile din dosar. Hotărârea Tribunalului Prahova nu este definitivă. Fără ordin de protecție, deși existau conflicte repetate Potrivit informațiilor transmise anterior de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, tânăra nu a solicitat niciodată un ordin de protecție, în ciuda existenței unor conflicte repetate cu agresorul. În urma audierii din 16 iunie 2025, mama victimei a declarat în scris că între cei doi existau conflicte, însă acestea nu au fost reclamate la poliție, deoarece, de fiecare dată, se împăcau. Mai multe apeluri la 112 de-a lungul anilor Verificările poliției au arătat că, de-a lungul timpului, au existat mai multe apeluri la 112 privind conflicte verbale între victimă și agresor sau între agresor și familia fetei. Printre situațiile consemnate: În septembrie 2022, mama tinerei a apelat 112 reclamând un conflict verbal cu bărbatul. Ambii au fost sancționați contravențional conform Legii 61/1991 pentru adresarea de cuvinte jignitoare. În iulie 2024, victima a sesizat un conflict verbal între ea, fratele său și concubin. În septembrie 2024, tânăra a sunat de două ori la 112, susținând că ar fi fost amenințată de un vecin. Ulterior s-a stabilit că era vorba, în realitate, despre un conflict verbal cu partenerul. În urma intervenției, bărbatul a fost sancționat contravențional și transportat la o unitate medicală de specialitate. Conform poliției, în niciuna dintre intervenții nu au fost constatate fapte de natură penală, iar victima a declarat că au existat doar jigniri reciproce. Evaluări de risc și formulare pentru ordin de protecție Reprezentanții IPJ Prahova au precizat că la fiecare intervenție au fost întocmite formulare de evaluare a riscului, conform procedurilor legale. Victima nu a solicitat niciodată emiterea unui ordin de protecție provizoriu, deși i-au fost înmânate modele de cerere pentru a se adresa instanței, conform Legii 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice. De asemenea, la nivelul IPJ Prahova nu au fost primite ordine de protecție emise de instanțe pe numele celor implicați. Poliția: În ziua crimei nu au existat apeluri la 112 Inspectoratul Județean de Poliție Prahova a transmis că, în data de 16 iunie 2025, ziua în care a avut loc crima, nu au fost înregistrate sesizări directe sau apeluri la 112 din partea celor implicați, contrar unor informații apărute în spațiul public. După producerea crimei, conducerea IPJ Prahova a dispus declanșarea unei anchete interne pentru a verifica respectarea procedurilor privind monitorizarea conflictelor și intervențiile în cazurile de violență domestică. Șeful instituției la acel moment, comisarul-șef Ginel Preda, a declarat că au fost solicitate verificări privind: identificarea tuturor sesizărilor anterioare legate de conflictul dintre cei doi, corectitudinea documentelor întocmite, legalitatea măsurilor dispuse de polițiști.

Narges Mohammadi, șase ani de închisoare în Iran (sursa: omct.org)
Internațional

Narges Mohammadi a primit Nobel pentru Pace, dar plătește cu ani grei de închisoare în Iran

Un tribunal din Iran a condamnat-o pe Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2023, la șase ani de închisoare, potrivit unei declarații făcute duminică de avocatul său. Arestată după un discurs public la Mashhad Activista pentru drepturile omului, în vârstă de 53 de ani, a fost arestată pe 12 decembrie, în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, împreună cu alți activiști. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Reținerea a avut loc după ce aceasta a participat la o ceremonie de comemorare a unui avocat decedat, în cadrul căreia a susținut un discurs. Acuzațiile formulate de autoritățile iraniene Potrivit avocatului său, Mostafa Nili, Narges Mohammadi a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru „întrunire și complicitate la comiterea de infracțiuni”. Instanța a decis, de asemenea, impunerea unei interdicții de călătorie pentru o perioadă de doi ani. Condamnări separate și exil intern Într-un dosar distinct, activista a primit: 18 luni de închisoare pentru „activități de propagandă”; doi ani de exil intern în orașul Khosf, din provincia Khorasanul de Sud. Conform legislației iraniene, pedepsele cu închisoarea nu pot fi cumulate, urmând să fie executată doar condamnarea cea mai severă. Posibilitate de eliberare temporară din motive medicale Avocatul Mostafa Nili a declarat că există speranța ca Narges Mohammadi să poată fi eliberată temporar pe cauțiune, având în vedere starea sa precară de sănătate. Verdictul nu este definitiv și poate fi atacat cu apel. Un istoric îndelungat de persecuție politică În ultimii 25 de ani, Narges Mohammadi a fost judecată și încarcerată în mod repetat pentru activismul său împotriva pedepsei cu moartea și a codului vestimentar impus femeilor în Iran. Ea a petrecut o mare parte din ultimul deceniu în detenție și nu și-a mai văzut cei doi copii, care locuiesc la Paris, din anul 2015. Eliberare temporară în 2024 și proteste din închisoare În decembrie 2024, activista a fost eliberată pentru trei săptămâni, din motive medicale, în urma îndepărtării unei tumori și a unei grefe osoase. Chiar și în detenție, Narges Mohammadi a continuat să protesteze, organizând demonstrații în curtea închisorii, intrând în greva foamei și apărând constant drepturile deținuților politici. De la inginerie și jurnalism la activism pentru drepturile omului Născută în 1972, în orașul Zanjan, din nord-vestul Iranului, Narges Mohammadi a studiat fizica, devenind ulterior inginer. A lucrat și ca jurnalistă pentru publicații reformiste. În anii 2000, s-a alăturat Centrului Apărătorilor Drepturilor Omului, fondat de Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2003. Premiul Nobel pentru Pace 2023 și contextul represiunii din Iran Narges Mohammadi a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2023 pentru „lupta sa împotriva opresiunii femeilor în Iran și pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți”. Iranul se află pe locul al doilea în lume ca număr de execuții, după China, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International.

Profesoara româncă de la Princeton apropiată de Epstein a ținut legătura cu acesta și după condamnarea pentru sex cu minori a acestuia din 2008 (sursa: Facebook/Daniela Tarnita)
Eveniment

Profesoara româncă de la Princeton apropiată de Epstein, în legătură cu acesta și după condamnare

Jeffrey Epstein a fost condamnat în 2008 pentru acte sexuale plătite cu minore.  Ceea ce nu a împiedicat-o pe Corina Tarniță, românca de la Princeton, să comunice frecvent cu Epstein timp de patru ani după decizia Justiției americane. Tarniță, subiect în cotidianul studențesc al Universității Princeton Subiectul a fost tratat pe larg și de publicația studenților de la Princeton, „The Daily Princetonian”.  Un articol din publicația citată, apărut pe 3 februarie a.c., se intitulează „O profesoară de la Princeton a ținut constant legătura cu Epstein între 2008 și 2012”. Citește și: Ministerul de Externe a lăsat fundația auristului Dungaciu fără principala sursă de finanțare Profesoara Corina Tarniță de la Universitatea Princeton a menținut o comunicare susținută cu finanțatorul condamnat pentru infracțiuni sexuale Jeffrey Epstein între anii 2008 și 2012, potrivit unor fișiere recente publicate în cadrul investigației Department of Justice din SUA, menționează „The Daily Princetonian”. Documentele arată schimburi de e-mail-uri între Tarniță și Epstein care includ conversații prietenoase, actualizări legate de cercetare, discuții despre călătorii și aranjamente pentru două transferuri bancare separate către conturi din România și California. Românca spune că nu a văzut nimic nepotrivit la Epstein Corina Tarniță este astăzi profesoară de ecologie și biologie evoluționistă la Princeton. Ea se alătură unei liste tot mai lungi de cadre universitare care au comunicat extensiv cu Epstein după prima sa condamnare din 2008, dar neagă orice implicare sau cunoștință despre activitățile criminale pentru care acesta a fost ulterior acuzat. Epstein a fost condamnat în 2008 pentru sex plătit cu minore, unle având 14 ani (vezi AICI actul de acuzare). Într-o declarație transmisă „The Daily Princetonian”, Tarniță spune că nu l-a văzut pe Epstein comportându-se nepotrivit și că interacțiunile lor față în față s-au derulat „în compania unor oameni de știință seniori și proeminenți”. Documentele analizate nu conțin probe că ea ar fi fost implicată în activități ilegale legate de condamnarea din 2019 pentru trafic sexual de minori. Epstein a fost un mare donator pentru instituții academice, inclusiv pentru Programul pentru Dinamici Evolutive de la Harvard, unde Tarniță a fost doctorandă și apoi cercetătoare postdoctorală între 2008 și 2010. 15.000 de dolari pentru două studente din România Printre e-mail-urile din 2009 există corespondență care sugerează că Tarniță a facilitat transferuri bancare către două conturi – unul în România și unul în California – dar numele beneficiarilor și scopul exact al finanțării nu au putut fi verificate independent de publicație. Unul dintre mesajele electronice arată că Tarniță a transmis contabilului lui Epstein detaliile bancare ale unei „fete din România” care „va primi 10.000 de dolari”, iar ulterior a trimis informațiile pentru un cont din California pentru o sumă de 5.000 de dolari. În alt schimb de mesaje, asistenta lui Epstein întreba despre numele universității din România de unde provin „oamenii respectivi”, iar Tarniță a răspuns că ambele persoane erau de la Universitatea din Iași. Tarniță a explicat că Epstein ar fi manifestat interes pentru sprijinirea femeilor aflate la început de carieră în matematică și că ea a ajutat la identificarea unor candidate promițătoare din România în cadrul unei colaborări academice. Articolul „The Daily Princetonian” menționează, de asemenea, câteva interacțiuni personale între Tarniță și Epstein, inclusiv referiri la întâlniri în Florida și menționarea unei invitații la o conferință pe una dintre insulele private ale lui Epstein pe care Tarniță spune că a refuzat-o.

Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD Foto: Facebook
Politică

Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD

Aspecte uitate din CV-ul lui Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și principalul opozant al lui Bolojan în interiorul PNL: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Familia Thuma dispune de o avere consistentă, care include 12 hectare de teren extravilan în Popești Leordeni. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD Iată câteva elemente din biografia lui Thuma, așa cum au fost ele prezentate în presă, în ultimii ani: „Thuma şi clanul de interlopi Vasiloi” - Context, octombrie 2024. Potrivit surselor G4Media, Magiunică este ginerele lui Gheorghe Dincă, lider al clanului Vasiloi din Sectorul 6 al Capitalei. În 2009, el și Hubert Thuma, actualul președinte al Consiliului Județean Ilfov, au fost martori într-un dosar de tentativă de omor calificat, care implica membri ai clanului. În 2008, acest clan a agresat un bărbat, în Militari. Medicul Ștefan Ionescu de la Spitalul Universitar din Capitală a fost condamnat la câteva luni de închisoare pentru falsificarea unor documente medicale menite să favorizeze interlopii - medicul este nașul lui Thuma!  Audiat ca martor în acest dosar, Thuma a declarat că îi cunoaște pe mai mulți membri ai clanului Vasiloi şi că practica boxul alături de unii dintre aceştia: „Eu îi cunosc din cartierul Militari, unde am copilărit, pe Dincă Vasile Mitică zis Miki, Tache Silviu Mădălin zis Pasăre, pe Ioniţă Iulian zis Buze. […] Relaţia mea cu Dincă şi Tache este aceea de cunoştinţe; cu Buze ne mai întâlnim la sala de antrenament (eu şi Buze am făcut box)”. Într-o convorbire interceptată, Dincă Vasile îi cere ajutorul lui Thuma.  Pe 14 octombrie 2014, Hubert Petru Ștefan Thuma și fostul șef al Parchetului Sectorului 4 București, Mihai Betelie, au fost condamnați de instanța supremă la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupție, decizia fiind definitivă. El a fost reabilitat după perioada de încercare de doi ani.  Nora Thuma, soția sa, este fiica deputalui PSD Mihai Baltă. Ea a fost consilieră la cabinetul ministrului de Interne Lucian Bode.  Averea familiei Thuma este impresionantă: 12 hectare de teren în Popești Leordeni, un Porsche, aproape două milioane de lei în multiple conturi, aproape 1,6 milioane de lei sub formă de împrumuturi acordate în nume personal, datorii de circa 1,75 milioane lei la „persoane fizice” neprecizate - potrivit declarației de avere din noiembrie 2024.  Presa a scris în repetate rânduri că Thuma este într-o relație extrem de bună cu Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar în Voluntari. 

Sorina Pintea, condamnată definitivă la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Sorina Pintea, condamnată definitivă pentru luare de mită: 3 ani și 6 luni de închisoare

Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, rămâne cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins miercuri cererea de recurs în casație. Aceasta reprezintă o cale extraordinară de atac prin care fosta ministră a încercat anularea condamnării definitive. Recursul în casație, respins de Instanța supremă Instanța supremă a decis respingerea cererii formulate de Sorina Pintea, menținând astfel hotărârea definitivă pronunțată anterior. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Recursul în casație este o procedură juridică excepțională, care nu reanalizează probele, ci vizează strict eventuale erori de drept, iar judecătorii au stabilit că nu există motive pentru anularea condamnării. Încarcerarea Sorinei Pintea la Penitenciarul Gherla Sorina Pintea a fost încarcerată în luna iunie 2025, fiind transferată la Penitenciarul Gherla, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită. Sentința a devenit executorie, iar fosta ministră își execută în prezent pedeapsa privativă de libertate. Dosarul de corupție: fapte comise ca manager de spital Fosta ministră a fost trimisă în judecată în aprilie 2020 pentru fapte de corupție comise în perioada în care ocupa funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, județul Maramureș. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Sorina Pintea ar fi pretins și primit mită în legătură cu atribuirea unui contract de achiziție publică. Sumele primite și mecanismul mitei, potrivit DNA Anchetatorii susțin că, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins și primit, prin intermediul unei alte persoane, de la reprezentanții unei societăți comerciale, două tranșe de bani: 10.000 de euro și 120.000 de lei. Sumele ar fi reprezentat aproximativ 7% din valoarea unui contract public ce viza proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică – precum și a unor spații adiacente din cadrul spitalului. Prinsă în flagrant în biroul său Sorina Pintea a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA în februarie 2020, în timp ce primea suma de 120.000 de lei chiar în biroul său de manager al spitalului. Acest moment a stat la baza probatoriului care a dus ulterior la condamnarea definitivă.

Șeful IML Iași, condamnat pentru mită (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șeful IML Iași lua mită de până la 5.000 de euro pentru a „aranja” alcoolemii. A fost condamnat

Șeful șpăgar de la Institutul de Medicină Legală Iași a fost condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, după ce a luat mii de euro mită de la șoferi prinși băuți sau drogați. Șeful IML Iași, condamnat pentru mită Eugen Chebac a cerut în apel o pedeapsă mai blândă, invocând dependența de jocuri de noroc ca boală, argument respins de judecători, care l-au întrebat de ce nu a încercat să se trateze. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Procurorii au arătat că, între martie 2023 și iulie 2024, acesta a cerut sume între 500 și 5.000 de euro pentru a „aranja” calcule de alcoolemie, analize toxicologice sau certificate medico-legale. Instanța a menținut pedeapsa stabilită de Tribunal, considerând gravitatea faptelor și caracterul repetat al actelor de trafic de influență. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dani Mocanu contestă condamnarea pentru omor (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Eveniment

Manelistul Dani Mocanu, fugit în Italia, apel la Lia Savonea să-i anuleze condamnarea pentru omor

Manelistul Dani Mocanu a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) o cerere de recurs în casație, o cale extraordinară de atac, prin care solicită anularea condamnării definitive la patru ani de închisoare primită în luna noiembrie 2025. Artistul a fost condamnat pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice. Fratele manelistului a depus o cerere similară O cerere de recurs în casație a fost formulată și de fratele lui Dani Mocanu, care a fost condamnat la o pedeapsă de șapte ani de închisoare în același dosar. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom În acest moment, Înalta Curte nu a stabilit încă un termen de judecată pentru soluționarea cererilor. Frații Mocanu, dați în urmărire și localizați în Italia După pronunțarea sentinței de condamnare, frații Mocanu au părăsit România și au fost ulterior localizați în Italia. Autoritățile române au demarat procedurile pentru aducerea acestora în țară, în vederea executării pedepselor. Arest la domiciliu și termen la Curtea de Apel din Napoli În prezent, Dani Mocanu și fratele său se află în arest la domiciliu în Italia. Pe data de 20 ianuarie, cei doi au termen la Curtea de Apel din Napoli, instanță care va judeca cererea de predare formulată de autoritățile române. Acuzațiile din dosar: agresiune într-o benzinărie din Pitești Frații Mocanu sunt acuzați că, în anul 2022, au agresat un bărbat cu o rangă într-o benzinărie din municipiul Pitești. Incidentul a avut loc în noaptea de 18 spre 19 august 2022, iar poliția a intervenit în urma unui apel la numărul de urgență 112. Recursuri admise de Înalta Curte în ultimii ani Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție condusă de Lia Savonea, a admis în ultimii ani mai multe recursuri în anulare. Deciziile au dus la eliberarea din închisoare a unor personaje importante din lumea politică și a unor oameni de afaceri.

Procuror condamnat pentru viol asupra unei minore (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procuror condamnat la opt ani pentru violarea repetată a unei minore. Inițial, dosarul a fost clasat

Constantin Daniel Bosînceanu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, județul Iași, a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel Bacău la opt ani de închisoare pentru viol în formă continuată. Magistratul este acuzat că a constrâns o minoră să întrețină în mod repetat raporturi sexuale, prin violență fizică și amenințări cu moartea. Decizia pronunțată de instanță nu este definitivă. Pedepse complementare și interdicții civile stabilite de instanță Potrivit sentinței Curții de Apel Bacău, Bosînceanu Constantin Daniel a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă continuată. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Instanța a dispus, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării unor drepturi civile pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei. Acestea vizează dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat. Aceleași drepturi au fost interzise și cu titlu de pedeapsă accesorie. Judecătorii au respins acțiunea civilă formulată de persoana vătămată și au dispus recoltarea de probe biologice de la inculpat, în vederea stocării acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Dosar clasat inițial, redeschis după intervenția procurorului general Dosarul a fost inițial clasat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Ancheta a fost redeschisă la data de 30 august 2023, după ce procurorul general al României, Alex Florența, a infirmat soluția de clasare dispusă anterior. Ulterior redeschiderii anchetei, procurorul a fost trimis în judecată pentru faptele reținute de anchetatori. Acuzațiile Parchetului: violență, amenințări și abuzuri repetate Conform unui comunicat transmis de Parchetul General, în perioada septembrie 2015 – iunie 2017, inculpatul ar fi constrâns persoana vătămată prin violență fizică, constând în ținerea, imobilizarea și dezbrăcarea forțată, precum și prin amenințarea cu moartea, să întrețină raporturi sexuale într-un apartament din municipiul Iași. De asemenea, prin amenințări, procurorul ar fi determinat victima să întrețină raporturi sexuale și pe bancheta din spate a autoturismului, în zone izolate din oraș. Raporturi sexuale forțate, săptămânal, sub amenințare constantă Din probele administrate în cauză a reieșit că raporturile sexuale la care a fost constrânsă persoana vătămată aveau o frecvență de unul sau două pe săptămână. Cele mai multe ar fi avut loc în apartament, iar de două ori pe bancheta din spate a autoturismului. Parchetul susține că victima ar fi fost amenințată constant că cele întâmplate reprezintă „secretul lor”, care trebuie păstrat „până în mormânt”, fiind avertizată că, în cazul divulgării, va fi ucisă. Victima avea între 15 și 17 ani la momentul faptelor În rechizitoriu s-a reținut că procurorul a acționat cu intenție directă, prevăzând și dorind producerea consecințelor faptelor sale. Ancheta a stabilit că inculpatul cunoștea faptul că persoana vătămată avea, în perioada comiterii faptelor, vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani. Faptele reținute vizează lezarea gravă a libertății și inviolabilității sexuale a victimei, potrivit documentelor din dosar.

Daniel Chițoiu, patru ani de închisoare după ce a ucis două persoane într-un accident acum șase ani (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Daniel Chițoiu, patru ani de închisoare după ce a ucis două persoane într-un accident acum șase ani

Fostul ministru Daniel Chițoiu a fost condamnat definitiv, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă, în dosarul privind accidentul rutier mortal produs în decembrie 2019. Patru ani cu executare Potrivit portalului instanțelor de judecată, Curtea de Apel Pitești a admis apelurile formulate de procurori și de părțile civile împotriva sentinței pronunțate în aprilie 2025 de Judecătoria Pitești. În urma rejudecării cauzei, instanța de apel a decis majorarea pedepsei aplicate fostului ministru de la trei ani la patru ani de închisoare și a schimbat regimul de executare, stabilind ca pedeapsa să fie executată în regim de detenție. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Magistrații au dispus, de asemenea, interzicerea dreptului de a conduce autovehicule, ca pedeapsă complementară, pentru o perioadă de cinci ani, precum și ca pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale, în conformitate cu prevederile articolului 66 alineatul 1 litera i din Codul penal. Totodată, Curtea de Apel Pitești a redus cuantumul daunelor morale acordate părților civile Naziana Maria Niță și Daniel Constantin Pristavu la câte 400.000 de lei pentru fiecare, menținând celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin noii decizii. Decizia Curții de Apel Pitești este definitivă. Chițoiu a intrat pe contrasens Accidentul rutier în urma căruia Daniel Chițoiu a fost condamnat a avut loc pe 26 decembrie 2019, pe Drumul Național 7, pe ruta Pitești – Râmnicu Vâlcea, în zona localității Zamfirești, județul Argeș. În eveniment au fost implicate două autoturisme. Unul dintre acestea era condus de un bărbat în vârstă de 82 de ani, din municipiul Pitești, care se deplasa pe direcția Pitești – Râmnicu Vâlcea, iar celălalt autoturism era condus din sens opus de Daniel Chițoiu. Chițoiu a intrat pe contrasens. În urma coliziunii dintre cele două vehicule, bărbatul de 82 de ani a decedat pe loc, iar pasagera aflată pe scaunul din dreapta față în același autoturism a fost rănită grav și a decedat ulterior. Daniel Chițoiu a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș în ianuarie 2020, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Primarul PSD din Ciorani, condamnare definitivă (sursa: Facebook/Voicu Marin)
Eveniment

Primarul PSD din Ciorani, dat afară după ce a comandat furtul a mii de buletine de vot

Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a emis ordinul de încetare a mandatului primarului comunei Ciorani, Marin Voicu. Decizia vine după condamnarea definitivă la închisoare cu suspendare într-un dosar privind furtul unor saci cu buletine de vot din arhiva Judecătoriei Mizil. Ordinul prefectului Prahova: mandatul edilului se încheie Prefectul a precizat, pentru Agerpres, că ordinul a fost emis marți, în baza hotărârii judecătorești definitive prin care Marin Voicu a fost găsit vinovat. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Documentul dispune încetarea mandatului înainte de termen. Condamnare definitivă în dosarul furtului de buletine de vot Pe 17 decembrie, Curtea de Apel Ploiești a respins apelurile formulate de Marin Voicu și alți doi inculpați, menținând decizia Judecătoriei Buzău. Primarul a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru: - instigare la sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri - instigare la violarea sediului profesional Instanța a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales și de a ocupa funcții publice timp de trei ani de la rămânerea definitivă a hotărârii. Ceilalți inculpați, pedepse cu închisoarea cu suspendare Alți doi inculpați din dosar au primit pedepse între doi ani și șase luni și doi ani și nouă luni de închisoare cu suspendare, pentru implicarea în furtul buletinelor de vot. Potrivit rechizitoriului, după deschiderea dosarului privind fraudarea alegerilor locale din 2020 la Ciorani, Marin Voicu i-a determinat pe ceilalți doi inculpați să fure sacii cu buletine de vot din clădirea folosită de Judecătoria Mizil. Furtul a avut loc pe 8 februarie 2021, fiind sustrase 4.308 buletine de vot – valabile și anulate – care reprezentau probe în ancheta penală. Buletinele de vot, distruse după furt Conform documentelor din dosar, buletinele de vot au fost distruse prin ardere. De asemenea, unul dintre participanții la furt a fost ulterior angajat într-o funcție publică în cadrul Primăriei Ciorani, ca recompensă pentru implicarea în acțiunea ilegală. Un alt dosar: condamnare pentru instigare la fraudarea alegerilor În iulie 2025, Marin Voicu a mai fost condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare la fraudarea alegerilor locale din 2020. În acest caz, instanța de fond a dispus executarea pedepsei în regim de detenție, însă decizia nu este definitivă și se află în prezent pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Șefa de cabinet a ministrului Darău (USR), doi cu suspendare pentru o angajare fictivă la Interne (sursa: Facebook/Darău Irineu)
Investigații

Șefa de cabinet a ministrului Darău (USR), doi ani cu suspendare pentru o angajare fictivă la MAI

Adriana Laura Miron, șefa de cabinet a noului ministru al Economiei, useristul Irineu Darău, a fost condamnată penal la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fals și abuz în serviciu în anul 2015. CEDO a constatat că nu i s-au încălcat dreptul la un proces echitabil. Concret, Adriana Laura Miron a fost una din cele cinci funcționare ale Direcției Generale Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne care l-au recrutat în mod ilegal pe D.R.C. și l-au plătit pentu un loc de muncă fictiv.   Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că șefa lui de cabinet „are cazierul curat, fiind reabilitată în 2020”. Totodată, ministrul Darău susține că Adriana Miron este o „victimă” a fugarului Sebastian Ghiță pentru că a impus penalități de un milion de euro firmei Teamnet. Doi ani de închisoare cu suspendare Adriana Laura Miron era în anul 2011 încadrată pe funcția de director adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Un an mai târziu, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 au trimis-o în judecată alături de alte patru funcționare din Ministerul de Interne pentru fals și abuz în serviciu. Toate cinci au fost acuzate că „l-au recrutat în mod ilegal pe D.R.C. și l-au plătit pentru un loc de muncă fictiv, acesta din urma fiind de asemenea trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunile menționate”. Se întâmpla la data de 19 decembrie 2012. Pe 24 februarie 2015, Adriana Laura Miron a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare. Atât Adriana Miron, cât și procurorii au făcut apel. Pe 14 decembrie 2015, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să respingă apelul Adrianei Miron, dar l-au admis pe cel al procurorilor. Totodată, Curtea de Apel a hotărât să o condamne pe Adriana Laura Miron la doi ani de închisoare cu suspendare. Potrivit CEDO, a fost condamnată legal Nemulțumită de decizia prin care a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare, Adriana Laura Miron s-a adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) susținând că „procedura penală îndreptată împotriva sa a fost inechitabilă întrucât instanțele naționale nu au respectat principiul nemijlocirii”. Un complet de șapte judecători CEDO nu a fost convins că „atitudinea procedurală a reclamantei, care a avut mai multe ocazii de a solicita o nouă audiere a martorilor, atestă o contestare reală a credibilității celor care fuseseră deja audiați în cadrul procedurii înainte de intervenția judecătoarei M.M.O. în cursul cercetării judecătorești”. Într-un final, cei șapte judecători CEDO au concluzionat că Adriana Laura Miron nu este o victimă a justiției din România, respectiv că nu i-au fost încălcate drepturile procesuale.  Recuperată de Coliban, pasată la Darău Cariera Adrianei Laura Miron a continuat sub aripa protectoare a USR, deși era condamnată penal. Astfel, în anul 2021, Adriana Miron a aterizat la Brașov, acolo unde a fost angajată la Agenția Metropolitană Brașov, apoi a fost detașată la Primăria Brașov, sub conducerea primarului userist Allen Coliban.  Apoi, tot Coliban a decis să o numească manager city al Brașovului. Liberalul George Scripcaru, noul primar al Brașovului, i-a oferit funcția de director al Agenției Metropolitane Brașov. Dar Adriana Miron a preferat funcția de șef de cabinet la Ministerul Economiei. Darău își apără șefa de cabinet Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a transmis că „Adriana Miron are cazier curat, fiind reabilitată din 2020. Cazul vechi din 2011-2015 nu a vizat corupție, mită sau foloase necuvenite, ci un prejudiciu administrativ de 1.647 RON, deja închis definitiv. Adriana Miron este un funcționar public cu experiență profesională confirmată și revelantă: peste 25 de ani, dintre care 11 ani în administrația centrală, zece ani în proiecte cu fonduri europene și funcții de conducere exercitate cu profesionalism în administrația locală și metropolitană.” Autovictimizarea, arma useristului Mai mult, ministrul Irineu Darău a ținut să precizeze că șefa lui de cabinet „a fost deja hărțuită ani la rând pentru curajul de a-și face datoria sancționând o firmă a lui Sebastian Ghiță în perioada de maximă putere. Reluarea acestui subiect este un atac politic previzibil, împletit cu fakenews-uri și declanșat după numirea sa, fiind clar că nu vor exista compromisuri în gestiunea ministerului.” Ministrul Darău nu a reacționat când i s-a spus că CEDO a constatat că Adriana Laura Miron nu a fost victima sistemului de justiției din România. 

Lider de extremă stânga, condamnat în Rusia (sursa: vedomosti.ru)
Internațional

Extremist stalinist rus, condamnat la șase ani de închisoare: este anti-Ucraina, dar și anti-Putin

Justiția rusă l-a condamnat pe Serghei Udalțov, lider al unui partid de extremă stânga, la șase ani de închisoare pentru „justificarea terorismului”. Informația a fost făcută publică de presa rusă. Sentința survine pe fondul intensificării represiunii politice după declanșarea războiului din Ucraina. Udalțov anunță greva foamei și depunerea unui recurs Serghei Udalțov se află în detenție preventivă din ianuarie 2024. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” După pronunțarea sentinței, acesta a declarat că va contesta decizia și că intenționează să intre în greva foamei, potrivit agenției Interfax. Judecătorul a anunțat oficial condamnarea la șase ani de detenție într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Represiune extinsă în Rusia după invadarea Ucrainei După invazia asupra Ucrainei din februarie 2022, autoritățile ruse au declanșat o campanie de represiune amplă. Țintele principale sunt criticii războiului, dar sunt vizați și susținători ai ofensivei care rămân totuși critici față de Kremlin. Udalțov a susținut ofensiva din Ucraina, dar a criticat alte politici ale Kremlinului În vârstă de 48 de ani, Serghei Udalțov și-a exprimat sprijinul pentru ofensiva rusă din Ucraina și pentru anexarea Crimeei. Cu toate acestea, el a fost critic cu privire la alte decizii politice ale conducerii ruse, fapt care a atras atenția autorităților. Mesaj de susținere pentru un grup marxist Acuzațiile exacte din dosarul său sunt clasificate. Potrivit propriilor declarații, Udalțov este judecat pentru publicarea unui mesaj de susținere față de un grup de marxişti ruși, în prezent anchetați pentru „terorism”. Procurorii au cerut o pedeapsă de șapte ani de închisoare, în timp ce avocații apărării au solicitat achitarea. Frontul de Stânga: partid comunist, critic față de Vladimir Putin Serghei Udalțov conduce „Frontul de Stânga”, o formațiune care promovează ideologia comunistă și glorifică perioada sovietică și figura lui Iosif Stalin. Spre deosebire de Partidul Comunist al Federației Ruse, considerat apropiat de Kremlin, Frontul de Stânga a avut numeroase poziții critice față de președintele Vladimir Putin. Un istoric de condamnări pentru activism politic Nu este prima condamnare a lui Serghei Udalțov. În iulie 2014, acesta a fost trimis la închisoare pentru organizarea de proteste împotriva revenirii lui Vladimir Putin la putere în 2012. A fost eliberat în august 2017.

Jair Bolsonaro, 27 de ani de închisoare (sursa: Facebook/Jair Messias Bolsonaro)
Internațional

Fostul președinte brazilian va executa 27 de ani în închisoare pentru tentativă de lovitură de stat

Fostul preşedinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a epuizat toate căile de atac împotriva pedepsei sale de 27 de ani de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat. Informația a fost confirmată marţi printr-un document oficial publicat de Curtea Supremă a Braziliei. Arestul la domiciliu, înlocuit cu arest preventiv În vârstă de 70 de ani, Jair Bolsonaro se afla în arest la domiciliu începând din luna august. Totuși, sâmbătă, instanţa a decis plasarea sa în arest preventiv, invocând un „risc ridicat de fugă”. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Această măsură marchează o nouă etapă în parcursul judiciar al fostului lider brazilian, indicând o apropiere a momentului în care îşi va începe efectiv executarea pedepsei. Unde își va ispăși pedeapsa Autoritățile nu au stabilit încă locul şi data la care Bolsonaro îşi va începe executarea pedepsei. Decizia finală privind regimul de detenţie şi instituția în care va fi încarcerat urmează să fie anunțată ulterior de autoritățile penitenciare și judiciare. Condamnare pentru tentativă de lovitură de stat Jair Bolsonaro, care a condus Brazilia între 2019 și 2022, a fost condamnat în septembrie la 27 de ani de închisoare. Instanţa l-a găsit vinovat de tentativă de lovitură de stat, după ce a încercat să împiedice revenirea la putere a rivalului său politic, Luiz Inacio Lula da Silva, câștigător al ultimelor alegeri prezidențiale. Decizia definitivă a Curţii Supreme marchează un moment semnificativ pentru justiția și democrația din Brazilia, fiind considerată de analiști un semnal puternic împotriva abuzului de putere și al contestării ordinii constituționale.

Dani Mocanu, localizat în Italia de poliție (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Eveniment

Dani Mocanu și fratele său, localizați în Italia după condamnarea pentru tentativă de omor

Manelistul Dani Mocanu și fratele său, Ionuț Nando Mocanu, condamnați definitiv într-un dosar de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, au fost localizați luni în Italia, potrivit unor surse judiciare. Condamnați la 4 și 7 ani de închisoare Cei doi bărbați, originari din Ștefănești, județul Argeș, au fost condamnați la 4 ani (Dani Mocanu) și 7 ani (Ionuț Nando Mocanu) de închisoare, pentru implicarea într-un conflict violent. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Mandatele de executare a pedepsei au fost emise la data de 6 noiembrie 2025, însă cei doi nu au fost găsiți la domiciliu, motiv pentru care au fost dați în urmărire națională și internațională. Operațiune comună între polițiile din România și Italia Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), localizarea celor doi a fost posibilă în urma unei cooperări polițienești internaționale între Poliția Română – prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) – și autoritățile din Italia. „În cursul zilei de 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli. Aceștia au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din Chestura de Poliție Napoli”, se arată în comunicatul IGPR. Proceduri legale pentru extrădarea în România În prezent, în Italia se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia autorităților judiciare italiene, cei doi să fie predați autorităților române. „Pe teritoriul Italiei, se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia instanței italiene, persoanele să fie predate autorităților române”, a transmis IGPR. Faptele pentru care au fost condamnați Cei doi frați au fost condamnați pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, fapte comise în urma unui conflict izbucnit într-un local public. Decizia instanței este definitivă, iar sentințele au fost pronunțate după un proces îndelungat, în care ambii au contestat acuzațiile. Urmărire internațională încheiată cu succes După emiterea mandatelor, Dani Mocanu și fratele său au fost dați în urmărire internațională, întrucât nu au fost găsiți la adresele de domiciliu. Localizarea lor în Italia marchează încheierea unei operațiuni complexe de cooperare polițienească, iar extrădarea lor în România urmează să fie decisă de autoritățile italiene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră