joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: condamnare

108 articole
Justiție

Sorina Pintea, condamnată definitivă pentru luare de mită: 3 ani și 6 luni de închisoare

Fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, rămâne cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins miercuri cererea de recurs în casație. Aceasta reprezintă o cale extraordinară de atac prin care fosta ministră a încercat anularea condamnării definitive. Recursul în casație, respins de Instanța supremă Instanța supremă a decis respingerea cererii formulate de Sorina Pintea, menținând astfel hotărârea definitivă pronunțată anterior. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Recursul în casație este o procedură juridică excepțională, care nu reanalizează probele, ci vizează strict eventuale erori de drept, iar judecătorii au stabilit că nu există motive pentru anularea condamnării. Încarcerarea Sorinei Pintea la Penitenciarul Gherla Sorina Pintea a fost încarcerată în luna iunie 2025, fiind transferată la Penitenciarul Gherla, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită. Sentința a devenit executorie, iar fosta ministră își execută în prezent pedeapsa privativă de libertate. Dosarul de corupție: fapte comise ca manager de spital Fosta ministră a fost trimisă în judecată în aprilie 2020 pentru fapte de corupție comise în perioada în care ocupa funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, județul Maramureș. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Sorina Pintea ar fi pretins și primit mită în legătură cu atribuirea unui contract de achiziție publică. Sumele primite și mecanismul mitei, potrivit DNA Anchetatorii susțin că, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins și primit, prin intermediul unei alte persoane, de la reprezentanții unei societăți comerciale, două tranșe de bani: 10.000 de euro și 120.000 de lei. Sumele ar fi reprezentat aproximativ 7% din valoarea unui contract public ce viza proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică – precum și a unor spații adiacente din cadrul spitalului. Prinsă în flagrant în biroul său Sorina Pintea a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA în februarie 2020, în timp ce primea suma de 120.000 de lei chiar în biroul său de manager al spitalului. Acest moment a stat la baza probatoriului care a dus ulterior la condamnarea definitivă.

Sorina Pintea, condamnată definitivă la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Șeful IML Iași, condamnat pentru mită (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șeful IML Iași lua mită de până la 5.000 de euro pentru a „aranja” alcoolemii. A fost condamnat

Șeful șpăgar de la Institutul de Medicină Legală Iași a fost condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, după ce a luat mii de euro mită de la șoferi prinși băuți sau drogați. Șeful IML Iași, condamnat pentru mită Eugen Chebac a cerut în apel o pedeapsă mai blândă, invocând dependența de jocuri de noroc ca boală, argument respins de judecători, care l-au întrebat de ce nu a încercat să se trateze. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Procurorii au arătat că, între martie 2023 și iulie 2024, acesta a cerut sume între 500 și 5.000 de euro pentru a „aranja” calcule de alcoolemie, analize toxicologice sau certificate medico-legale. Instanța a menținut pedeapsa stabilită de Tribunal, considerând gravitatea faptelor și caracterul repetat al actelor de trafic de influență. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dani Mocanu contestă condamnarea pentru omor (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Eveniment

Manelistul Dani Mocanu, fugit în Italia, apel la Lia Savonea să-i anuleze condamnarea pentru omor

Manelistul Dani Mocanu a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) o cerere de recurs în casație, o cale extraordinară de atac, prin care solicită anularea condamnării definitive la patru ani de închisoare primită în luna noiembrie 2025. Artistul a fost condamnat pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice. Fratele manelistului a depus o cerere similară O cerere de recurs în casație a fost formulată și de fratele lui Dani Mocanu, care a fost condamnat la o pedeapsă de șapte ani de închisoare în același dosar. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom În acest moment, Înalta Curte nu a stabilit încă un termen de judecată pentru soluționarea cererilor. Frații Mocanu, dați în urmărire și localizați în Italia După pronunțarea sentinței de condamnare, frații Mocanu au părăsit România și au fost ulterior localizați în Italia. Autoritățile române au demarat procedurile pentru aducerea acestora în țară, în vederea executării pedepselor. Arest la domiciliu și termen la Curtea de Apel din Napoli În prezent, Dani Mocanu și fratele său se află în arest la domiciliu în Italia. Pe data de 20 ianuarie, cei doi au termen la Curtea de Apel din Napoli, instanță care va judeca cererea de predare formulată de autoritățile române. Acuzațiile din dosar: agresiune într-o benzinărie din Pitești Frații Mocanu sunt acuzați că, în anul 2022, au agresat un bărbat cu o rangă într-o benzinărie din municipiul Pitești. Incidentul a avut loc în noaptea de 18 spre 19 august 2022, iar poliția a intervenit în urma unui apel la numărul de urgență 112. Recursuri admise de Înalta Curte în ultimii ani Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție condusă de Lia Savonea, a admis în ultimii ani mai multe recursuri în anulare. Deciziile au dus la eliberarea din închisoare a unor personaje importante din lumea politică și a unor oameni de afaceri.

Procuror condamnat pentru viol asupra unei minore (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procuror condamnat la opt ani pentru violarea repetată a unei minore. Inițial, dosarul a fost clasat

Constantin Daniel Bosînceanu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, județul Iași, a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel Bacău la opt ani de închisoare pentru viol în formă continuată. Magistratul este acuzat că a constrâns o minoră să întrețină în mod repetat raporturi sexuale, prin violență fizică și amenințări cu moartea. Decizia pronunțată de instanță nu este definitivă. Pedepse complementare și interdicții civile stabilite de instanță Potrivit sentinței Curții de Apel Bacău, Bosînceanu Constantin Daniel a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă continuată. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Instanța a dispus, ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării unor drepturi civile pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei. Acestea vizează dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat. Aceleași drepturi au fost interzise și cu titlu de pedeapsă accesorie. Judecătorii au respins acțiunea civilă formulată de persoana vătămată și au dispus recoltarea de probe biologice de la inculpat, în vederea stocării acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Dosar clasat inițial, redeschis după intervenția procurorului general Dosarul a fost inițial clasat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Ancheta a fost redeschisă la data de 30 august 2023, după ce procurorul general al României, Alex Florența, a infirmat soluția de clasare dispusă anterior. Ulterior redeschiderii anchetei, procurorul a fost trimis în judecată pentru faptele reținute de anchetatori. Acuzațiile Parchetului: violență, amenințări și abuzuri repetate Conform unui comunicat transmis de Parchetul General, în perioada septembrie 2015 – iunie 2017, inculpatul ar fi constrâns persoana vătămată prin violență fizică, constând în ținerea, imobilizarea și dezbrăcarea forțată, precum și prin amenințarea cu moartea, să întrețină raporturi sexuale într-un apartament din municipiul Iași. De asemenea, prin amenințări, procurorul ar fi determinat victima să întrețină raporturi sexuale și pe bancheta din spate a autoturismului, în zone izolate din oraș. Raporturi sexuale forțate, săptămânal, sub amenințare constantă Din probele administrate în cauză a reieșit că raporturile sexuale la care a fost constrânsă persoana vătămată aveau o frecvență de unul sau două pe săptămână. Cele mai multe ar fi avut loc în apartament, iar de două ori pe bancheta din spate a autoturismului. Parchetul susține că victima ar fi fost amenințată constant că cele întâmplate reprezintă „secretul lor”, care trebuie păstrat „până în mormânt”, fiind avertizată că, în cazul divulgării, va fi ucisă. Victima avea între 15 și 17 ani la momentul faptelor În rechizitoriu s-a reținut că procurorul a acționat cu intenție directă, prevăzând și dorind producerea consecințelor faptelor sale. Ancheta a stabilit că inculpatul cunoștea faptul că persoana vătămată avea, în perioada comiterii faptelor, vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani. Faptele reținute vizează lezarea gravă a libertății și inviolabilității sexuale a victimei, potrivit documentelor din dosar.

Daniel Chițoiu, patru ani de închisoare după ce a ucis două persoane într-un accident acum șase ani (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Daniel Chițoiu, patru ani de închisoare după ce a ucis două persoane într-un accident acum șase ani

Fostul ministru Daniel Chițoiu a fost condamnat definitiv, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă, în dosarul privind accidentul rutier mortal produs în decembrie 2019. Patru ani cu executare Potrivit portalului instanțelor de judecată, Curtea de Apel Pitești a admis apelurile formulate de procurori și de părțile civile împotriva sentinței pronunțate în aprilie 2025 de Judecătoria Pitești. În urma rejudecării cauzei, instanța de apel a decis majorarea pedepsei aplicate fostului ministru de la trei ani la patru ani de închisoare și a schimbat regimul de executare, stabilind ca pedeapsa să fie executată în regim de detenție. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Magistrații au dispus, de asemenea, interzicerea dreptului de a conduce autovehicule, ca pedeapsă complementară, pentru o perioadă de cinci ani, precum și ca pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale, în conformitate cu prevederile articolului 66 alineatul 1 litera i din Codul penal. Totodată, Curtea de Apel Pitești a redus cuantumul daunelor morale acordate părților civile Naziana Maria Niță și Daniel Constantin Pristavu la câte 400.000 de lei pentru fiecare, menținând celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin noii decizii. Decizia Curții de Apel Pitești este definitivă. Chițoiu a intrat pe contrasens Accidentul rutier în urma căruia Daniel Chițoiu a fost condamnat a avut loc pe 26 decembrie 2019, pe Drumul Național 7, pe ruta Pitești – Râmnicu Vâlcea, în zona localității Zamfirești, județul Argeș. În eveniment au fost implicate două autoturisme. Unul dintre acestea era condus de un bărbat în vârstă de 82 de ani, din municipiul Pitești, care se deplasa pe direcția Pitești – Râmnicu Vâlcea, iar celălalt autoturism era condus din sens opus de Daniel Chițoiu. Chițoiu a intrat pe contrasens. În urma coliziunii dintre cele două vehicule, bărbatul de 82 de ani a decedat pe loc, iar pasagera aflată pe scaunul din dreapta față în același autoturism a fost rănită grav și a decedat ulterior. Daniel Chițoiu a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș în ianuarie 2020, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Primarul PSD din Ciorani, condamnare definitivă (sursa: Facebook/Voicu Marin)
Eveniment

Primarul PSD din Ciorani, dat afară după ce a comandat furtul a mii de buletine de vot

Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a emis ordinul de încetare a mandatului primarului comunei Ciorani, Marin Voicu. Decizia vine după condamnarea definitivă la închisoare cu suspendare într-un dosar privind furtul unor saci cu buletine de vot din arhiva Judecătoriei Mizil. Ordinul prefectului Prahova: mandatul edilului se încheie Prefectul a precizat, pentru Agerpres, că ordinul a fost emis marți, în baza hotărârii judecătorești definitive prin care Marin Voicu a fost găsit vinovat. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Documentul dispune încetarea mandatului înainte de termen. Condamnare definitivă în dosarul furtului de buletine de vot Pe 17 decembrie, Curtea de Apel Ploiești a respins apelurile formulate de Marin Voicu și alți doi inculpați, menținând decizia Judecătoriei Buzău. Primarul a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru: - instigare la sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri - instigare la violarea sediului profesional Instanța a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales și de a ocupa funcții publice timp de trei ani de la rămânerea definitivă a hotărârii. Ceilalți inculpați, pedepse cu închisoarea cu suspendare Alți doi inculpați din dosar au primit pedepse între doi ani și șase luni și doi ani și nouă luni de închisoare cu suspendare, pentru implicarea în furtul buletinelor de vot. Potrivit rechizitoriului, după deschiderea dosarului privind fraudarea alegerilor locale din 2020 la Ciorani, Marin Voicu i-a determinat pe ceilalți doi inculpați să fure sacii cu buletine de vot din clădirea folosită de Judecătoria Mizil. Furtul a avut loc pe 8 februarie 2021, fiind sustrase 4.308 buletine de vot – valabile și anulate – care reprezentau probe în ancheta penală. Buletinele de vot, distruse după furt Conform documentelor din dosar, buletinele de vot au fost distruse prin ardere. De asemenea, unul dintre participanții la furt a fost ulterior angajat într-o funcție publică în cadrul Primăriei Ciorani, ca recompensă pentru implicarea în acțiunea ilegală. Un alt dosar: condamnare pentru instigare la fraudarea alegerilor În iulie 2025, Marin Voicu a mai fost condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare la fraudarea alegerilor locale din 2020. În acest caz, instanța de fond a dispus executarea pedepsei în regim de detenție, însă decizia nu este definitivă și se află în prezent pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Șefa de cabinet a ministrului Darău (USR), doi cu suspendare pentru o angajare fictivă la Interne (sursa: Facebook/Darău Irineu)
Investigații

Șefa de cabinet a ministrului Darău (USR), doi ani cu suspendare pentru o angajare fictivă la MAI

Adriana Laura Miron, șefa de cabinet a noului ministru al Economiei, useristul Irineu Darău, a fost condamnată penal la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fals și abuz în serviciu în anul 2015. CEDO a constatat că nu i s-au încălcat dreptul la un proces echitabil. Concret, Adriana Laura Miron a fost una din cele cinci funcționare ale Direcției Generale Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne care l-au recrutat în mod ilegal pe D.R.C. și l-au plătit pentu un loc de muncă fictiv.   Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că șefa lui de cabinet „are cazierul curat, fiind reabilitată în 2020”. Totodată, ministrul Darău susține că Adriana Miron este o „victimă” a fugarului Sebastian Ghiță pentru că a impus penalități de un milion de euro firmei Teamnet. Doi ani de închisoare cu suspendare Adriana Laura Miron era în anul 2011 încadrată pe funcția de director adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Un an mai târziu, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 au trimis-o în judecată alături de alte patru funcționare din Ministerul de Interne pentru fals și abuz în serviciu. Toate cinci au fost acuzate că „l-au recrutat în mod ilegal pe D.R.C. și l-au plătit pentru un loc de muncă fictiv, acesta din urma fiind de asemenea trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunile menționate”. Se întâmpla la data de 19 decembrie 2012. Pe 24 februarie 2015, Adriana Laura Miron a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare. Atât Adriana Miron, cât și procurorii au făcut apel. Pe 14 decembrie 2015, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să respingă apelul Adrianei Miron, dar l-au admis pe cel al procurorilor. Totodată, Curtea de Apel a hotărât să o condamne pe Adriana Laura Miron la doi ani de închisoare cu suspendare. Potrivit CEDO, a fost condamnată legal Nemulțumită de decizia prin care a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare, Adriana Laura Miron s-a adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) susținând că „procedura penală îndreptată împotriva sa a fost inechitabilă întrucât instanțele naționale nu au respectat principiul nemijlocirii”. Un complet de șapte judecători CEDO nu a fost convins că „atitudinea procedurală a reclamantei, care a avut mai multe ocazii de a solicita o nouă audiere a martorilor, atestă o contestare reală a credibilității celor care fuseseră deja audiați în cadrul procedurii înainte de intervenția judecătoarei M.M.O. în cursul cercetării judecătorești”. Într-un final, cei șapte judecători CEDO au concluzionat că Adriana Laura Miron nu este o victimă a justiției din România, respectiv că nu i-au fost încălcate drepturile procesuale.  Recuperată de Coliban, pasată la Darău Cariera Adrianei Laura Miron a continuat sub aripa protectoare a USR, deși era condamnată penal. Astfel, în anul 2021, Adriana Miron a aterizat la Brașov, acolo unde a fost angajată la Agenția Metropolitană Brașov, apoi a fost detașată la Primăria Brașov, sub conducerea primarului userist Allen Coliban.  Apoi, tot Coliban a decis să o numească manager city al Brașovului. Liberalul George Scripcaru, noul primar al Brașovului, i-a oferit funcția de director al Agenției Metropolitane Brașov. Dar Adriana Miron a preferat funcția de șef de cabinet la Ministerul Economiei. Darău își apără șefa de cabinet Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a transmis că „Adriana Miron are cazier curat, fiind reabilitată din 2020. Cazul vechi din 2011-2015 nu a vizat corupție, mită sau foloase necuvenite, ci un prejudiciu administrativ de 1.647 RON, deja închis definitiv. Adriana Miron este un funcționar public cu experiență profesională confirmată și revelantă: peste 25 de ani, dintre care 11 ani în administrația centrală, zece ani în proiecte cu fonduri europene și funcții de conducere exercitate cu profesionalism în administrația locală și metropolitană.” Autovictimizarea, arma useristului Mai mult, ministrul Irineu Darău a ținut să precizeze că șefa lui de cabinet „a fost deja hărțuită ani la rând pentru curajul de a-și face datoria sancționând o firmă a lui Sebastian Ghiță în perioada de maximă putere. Reluarea acestui subiect este un atac politic previzibil, împletit cu fakenews-uri și declanșat după numirea sa, fiind clar că nu vor exista compromisuri în gestiunea ministerului.” Ministrul Darău nu a reacționat când i s-a spus că CEDO a constatat că Adriana Laura Miron nu a fost victima sistemului de justiției din România. 

Lider de extremă stânga, condamnat în Rusia (sursa: vedomosti.ru)
Internațional

Extremist stalinist rus, condamnat la șase ani de închisoare: este anti-Ucraina, dar și anti-Putin

Justiția rusă l-a condamnat pe Serghei Udalțov, lider al unui partid de extremă stânga, la șase ani de închisoare pentru „justificarea terorismului”. Informația a fost făcută publică de presa rusă. Sentința survine pe fondul intensificării represiunii politice după declanșarea războiului din Ucraina. Udalțov anunță greva foamei și depunerea unui recurs Serghei Udalțov se află în detenție preventivă din ianuarie 2024. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” După pronunțarea sentinței, acesta a declarat că va contesta decizia și că intenționează să intre în greva foamei, potrivit agenției Interfax. Judecătorul a anunțat oficial condamnarea la șase ani de detenție într-o colonie penitenciară de maximă securitate. Represiune extinsă în Rusia după invadarea Ucrainei După invazia asupra Ucrainei din februarie 2022, autoritățile ruse au declanșat o campanie de represiune amplă. Țintele principale sunt criticii războiului, dar sunt vizați și susținători ai ofensivei care rămân totuși critici față de Kremlin. Udalțov a susținut ofensiva din Ucraina, dar a criticat alte politici ale Kremlinului În vârstă de 48 de ani, Serghei Udalțov și-a exprimat sprijinul pentru ofensiva rusă din Ucraina și pentru anexarea Crimeei. Cu toate acestea, el a fost critic cu privire la alte decizii politice ale conducerii ruse, fapt care a atras atenția autorităților. Mesaj de susținere pentru un grup marxist Acuzațiile exacte din dosarul său sunt clasificate. Potrivit propriilor declarații, Udalțov este judecat pentru publicarea unui mesaj de susținere față de un grup de marxişti ruși, în prezent anchetați pentru „terorism”. Procurorii au cerut o pedeapsă de șapte ani de închisoare, în timp ce avocații apărării au solicitat achitarea. Frontul de Stânga: partid comunist, critic față de Vladimir Putin Serghei Udalțov conduce „Frontul de Stânga”, o formațiune care promovează ideologia comunistă și glorifică perioada sovietică și figura lui Iosif Stalin. Spre deosebire de Partidul Comunist al Federației Ruse, considerat apropiat de Kremlin, Frontul de Stânga a avut numeroase poziții critice față de președintele Vladimir Putin. Un istoric de condamnări pentru activism politic Nu este prima condamnare a lui Serghei Udalțov. În iulie 2014, acesta a fost trimis la închisoare pentru organizarea de proteste împotriva revenirii lui Vladimir Putin la putere în 2012. A fost eliberat în august 2017.

Jair Bolsonaro, 27 de ani de închisoare (sursa: Facebook/Jair Messias Bolsonaro)
Internațional

Fostul președinte brazilian va executa 27 de ani în închisoare pentru tentativă de lovitură de stat

Fostul preşedinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a epuizat toate căile de atac împotriva pedepsei sale de 27 de ani de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat. Informația a fost confirmată marţi printr-un document oficial publicat de Curtea Supremă a Braziliei. Arestul la domiciliu, înlocuit cu arest preventiv În vârstă de 70 de ani, Jair Bolsonaro se afla în arest la domiciliu începând din luna august. Totuși, sâmbătă, instanţa a decis plasarea sa în arest preventiv, invocând un „risc ridicat de fugă”. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Această măsură marchează o nouă etapă în parcursul judiciar al fostului lider brazilian, indicând o apropiere a momentului în care îşi va începe efectiv executarea pedepsei. Unde își va ispăși pedeapsa Autoritățile nu au stabilit încă locul şi data la care Bolsonaro îşi va începe executarea pedepsei. Decizia finală privind regimul de detenţie şi instituția în care va fi încarcerat urmează să fie anunțată ulterior de autoritățile penitenciare și judiciare. Condamnare pentru tentativă de lovitură de stat Jair Bolsonaro, care a condus Brazilia între 2019 și 2022, a fost condamnat în septembrie la 27 de ani de închisoare. Instanţa l-a găsit vinovat de tentativă de lovitură de stat, după ce a încercat să împiedice revenirea la putere a rivalului său politic, Luiz Inacio Lula da Silva, câștigător al ultimelor alegeri prezidențiale. Decizia definitivă a Curţii Supreme marchează un moment semnificativ pentru justiția și democrația din Brazilia, fiind considerată de analiști un semnal puternic împotriva abuzului de putere și al contestării ordinii constituționale.

Dani Mocanu, localizat în Italia de poliție (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Eveniment

Dani Mocanu și fratele său, localizați în Italia după condamnarea pentru tentativă de omor

Manelistul Dani Mocanu și fratele său, Ionuț Nando Mocanu, condamnați definitiv într-un dosar de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, au fost localizați luni în Italia, potrivit unor surse judiciare. Condamnați la 4 și 7 ani de închisoare Cei doi bărbați, originari din Ștefănești, județul Argeș, au fost condamnați la 4 ani (Dani Mocanu) și 7 ani (Ionuț Nando Mocanu) de închisoare, pentru implicarea într-un conflict violent. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Mandatele de executare a pedepsei au fost emise la data de 6 noiembrie 2025, însă cei doi nu au fost găsiți la domiciliu, motiv pentru care au fost dați în urmărire națională și internațională. Operațiune comună între polițiile din România și Italia Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), localizarea celor doi a fost posibilă în urma unei cooperări polițienești internaționale între Poliția Română – prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) – și autoritățile din Italia. „În cursul zilei de 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli. Aceștia au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din Chestura de Poliție Napoli”, se arată în comunicatul IGPR. Proceduri legale pentru extrădarea în România În prezent, în Italia se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia autorităților judiciare italiene, cei doi să fie predați autorităților române. „Pe teritoriul Italiei, se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia instanței italiene, persoanele să fie predate autorităților române”, a transmis IGPR. Faptele pentru care au fost condamnați Cei doi frați au fost condamnați pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, fapte comise în urma unui conflict izbucnit într-un local public. Decizia instanței este definitivă, iar sentințele au fost pronunțate după un proces îndelungat, în care ambii au contestat acuzațiile. Urmărire internațională încheiată cu succes După emiterea mandatelor, Dani Mocanu și fratele său au fost dați în urmărire internațională, întrucât nu au fost găsiți la adresele de domiciliu. Localizarea lor în Italia marchează încheierea unei operațiuni complexe de cooperare polițienească, iar extrădarea lor în România urmează să fie decisă de autoritățile italiene.

Dani Mocanu, condamnat la închisoare și dat în urmărire (sursa: Facebook/Dani Mocanu)
Eveniment

Manelistul Dani Mocanu și fratele său, condamnați la închisoare, nu au fost găsiți. Dați în urmărire

Cântărețul Dani Mocanu și fratele său, Ionuț Nando Mocanu, nu au fost găsiți la domiciliul din Ștefănești, județul Argeș, pentru a fi încarcerați după condamnarea definitivă pentru tentativă de omor. Cei doi au fost dați în urmărire națională, iar datele lor au fost publicate în secțiunea „Persoane urmărite” pe site-ul Poliției Române. Despăgubiri de 40.000 de euro Dani Mocanu a primit o pedeapsă definitivă de patru ani de închisoare, iar fratele său, șapte ani, în urma unui conflict violent petrecut într-o benzinărie din Pitești, în august 2022. Citește și: VIDEO Dani Mocanu promovează Rusia. Foarte popularul manelist dă „Rusia vibe special” în concerte Conform deciziei Curții de Apel Brașov, cei doi trebuie să achite și 40.000 de euro despăgubiri victimei, precum și cheltuielile de spitalizare. Poliția Argeș a transmis că, în baza mandatelor de executare emise, au fost făcute verificări la locuința celor doi, însă aceștia nu au fost găsiți, iar căutările continuă. Tentativă de omor Incidentul din 2022, surprins de camerele de supraveghere, a avut loc în noaptea de 18 spre 19 august, când mai multe persoane s-au încăierat într-o benzinărie din Pitești. Ulterior, un bărbat rănit grav la cap s-a prezentat la spital. Dosarul penal deschis atunci viza infracțiunile de tentativă de omor și tulburarea ordinii publice. Dani Mocanu s-a declarat nevinovat, susținând că ar fi încercat să oprească altercația.

Șofer condamnat, așteptat la Penitenciarul Copou (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Viața la țară: condamnat pentru conducere fără permis, s-a urcat iar la volan. Tot fără permis

Un șofer condamnat pentru conducere fără permis trebuie să se prezinte voluntar la Penitenciarul din Copou pentru executarea pedepsei. Șofer condamnat, așteptat la Penitenciarul Copou Bărbatul a fost judecat și condamnat în lipsă, instanța reușind să afle doar că se află plecat în străinătate. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR După ce sentința a devenit definitivă, acesta are la dispoziție șapte zile pentru a se preda autorităților. Dacă nu se conformează, riscă o pedeapsă suplimentară pentru evadare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Explozia din București reamintește tragedia din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În cazul altui bloc sărit în aer din cauza gazelor, nimeni nu a fost condamnat

Explozia produsă vineri dimineață într-un bloc din București readuce în atenție tragedia de la Iași din vara anului 2016, când un imobil din zona Copou a sărit în aer din cauza unei acumulări de gaze. Tragedia din Iași Deflagrația de atunci, provocată de o conductă fisurată, a dus la moartea a două persoane, rănirea altor unsprezece și la distrugerea completă a blocului. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative Deși a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și distrugere, nicio persoană nu a fost condamnată. Singura responsabilă material a fost compania de gaz, care a plătit despăgubiri și ulterior a vândut clădirea unui dezvoltator imobiliar, lucrările de consolidare fiind încă în desfășurare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nazare, asociat cu pedofil grec condamnat: Nikolaos Georgiadis, apropiat al premierului grec Mitsotakis (sursa: Facebook/Alexandru Nazare, newsbomb.gr)
Investigații

EXCLUSIV Nazare, asociat cu un politician grec pedofil condamnat, dar scăpat prin prescripție

Nazare, asociat cu pedofil grec condamnat: Nikolaos Georgiadis a primit o condamnare de 28 de luni cu suspendare în 2019, la Atena. În câteva luni, însă, dosarul de pedofilie s-a prescris și Georgiadis a scăpat de condamnare. Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe de la București, și Nikolaos Georgiadis, sunt asociați într-o firmă din România înființată în decembrie 2022. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Georgiadis face parte din cercul celor mai apropiați colaboratori ai premierului grec Kyriakos Mitsotakis. Nazare și Georgiadis, în aceeași firmă din 2022 Pe 5 decembrie 2022, Alexandru Nazare (prin intermediul Comunicare SRL, la care deține peste 95% din părțile sociale), Nikolaos Georgiadis și alți doi asociați au fondat firma Winkampaign SRL. Comunicare SRL deține 16,5% din Winkampaign SRL iar Nikolaos Georgiadis, 17%. Winkampaign SRL se ocupă cu activități ale agențiilor de publicitate, în principal. Firma, însă, nu pare să-și fi atins potențialul: nu a depus nici în 2022, nici în 2023 bilanț la Ministerul de Finanțe. Mai mult, firma a fost declarată inactivă de către ANAF în mai 2024. Nazare își asumă paternitatea Winkampaign SRL După ce DeFapt.ro a scris, în exclusivitate, despre nerespectarea regulilor fiscale elementare de către Winkampaign SRL, ministrul Nazare a reacționat. „Situația firmei Winkampaign SRL. Aceasta a fost înființată în 2022, iar Comunicare SRL deține doar 16,5% din capitalul acesteia. Nu sunt administrator și, prin lege, nu pot fi. Responsabilitatea depunerii bilanțurilor și a depunerii mențiunilor la ONRC revine exclusiv administratorului, nu asociaților. Fațǎ de situația întârzierii depunerii bilanțurilor, aceasta se sancționeazǎ prin amendǎ, conform legii şi am semnalat deja acest aspect în contabilitatea firmei.”, a scris Nazare într-o postare pe Facebook. Lucian Despoiu, legătura dintre Georgiadis și Nazare Responsabil de legătura dintre Alexandru Nazare și Nikolaos Georgiadis pare să fie Lucian Despoiu, om de afaceri și consultant politic implicat în campanii electorale în mai multe țări din Europa și Africa. Nazare și Despoiu au, la rândul lor, o legătură de afaceri, asupra căreia DeFapt.ro va reveni într-un articol separat. Contactat de către DeFapt.ro, Despoiu a explicat cum l-a cunoscut pe Nikolaos Georgiadis. „Nikolaos Georgiadis a fost membru în parlamentul grec (în perioada 2004-2007 – n.r.), după care a lucrat îndeaproape cu Mitsotakis (Kyriakos Mitsotakis, actualul premier grec – n.r., pe care l-a ajutat în campania internă din New Democracy (Nea Demokratia, partid politic din Grecia – n.r.) să ajungă liderul partidului. Nikolaos Georgiadis nu a fost niciodată partenerul meu. A fost clientul uneia din companiile mele, ale cărei servicii le-a contractat în 2018 pentru o scurtă perioadă de timp.”, a spus Despoiu pentru DeFapt.ro. Despoiu și teoria conspirației politice Lucian Despoiu are propria variantă despre condamnarea lui Nikolaos Georgiadis pentru pedofilie în 2019. „În perioada luptei politice dintre fostul prim-ministru Tsipras și Mitsotakis, echipa Tsipras a preluat date cu privire la o plângere penală împotriva lui Nikolaos Georgiadis făcută în Republica Moldova și a sesizat organele judiciare grecești, pentru a face un scandal media. În Grecia, Nikolaos Georgiadis a fost condamnat în primă instanță (februarie 2019), după care, în apel, a câștigat (octombrie 2022) (de fapt, decembrie 2019 - n.r.). În Republica Moldova nu a existat un proces penal, nu a fost nici o victimă. Cineva supărat a încercat să creeze o poveste care nu a decolat niciodată. La acel moment (2010), Nikolaos Georgiadis lucra în cadrul unei misiuni internaționale UE-United Nations Development Programme (UNDP). Era implicat în programe anticorupție si a supărat pe mulți din Republica Moldova. Nu a mai putut continua să lucreze în Republica Moldova si nici Mitsotakis nu a mai putut să lucreze cu el. Chestia cu pedofilia a fost o mizerie.”, a încheiat Despoiu, prieten și partener de afaceri al lui Alexandru Nazare. Georgiadis, arestat la Chișinău în 2010 pentru sex cu băieți minori În realitate, lucrurile nu stau cum încearcă Despoiu să le facă să pară. Nikolaos Georgiadis a ajuns în Republica Moldova în aprilie 2010. Într-adevăr, ca expert într-un program UE-UNDP. Dar nu era implicat în programe anticorupție, ci era consilier de politici publice al ministrului Economiei de la Chișinău. Pe 30 noiembrie 2010, Georgiadis a fost arestat. „A fost lăsat însă să plece chiar în aceeași zi, după ce a prezentat pașaportul său diplomatic. Tot în aceeași zi, procurorii au emis ordonanța de încetare a urmăririi penale, deși până la expirarea imunității diplomatului rămăse doar o săptămână (!). Aceasta în situația în care CCTP (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Ministerului Afacerilor Interne de la Chișinău – n.r.) acumulase suficiente probe: înregistrări telefonice, video care demonstrau că diplomatul grec a întreținut relații sexuale cu băieți minori în apartamentul pe care îl închiria în centrul Chișinăului.”, arată site-ul de investigații anticoruptie.md. Condamnat la Atena în 2019 Dosarul părea să fi murit: fusese închis în Republica Moldova motivându-se nu chestiuni de fond, ci invocându-se imunitatea diplomatică a lui Nikolaos Georgiadis, care și părăsise imediat Moldova după eliberarea din arest. Dar, în 2016, publicația de investigații Hot Doc din Atena a publicat documente din cazul de pedofilie de la Chișinău și a cerut public reluarea anchetei de către procurorii greci (detaliile serialului jurnaliștilor greci de investigație, AICI). După trei ani, în februarie 2019, Nikolaos Georgiadis a fost condamnat la 28 de luni de închisoare cu suspendare și la plata a 20.000 de euro. Georgiadis nu a recunoscut faptele nici o clipă și a făcut apel. Apelul, însă, nu s-a mai judecat: după o schimbare bruscă de legislație penale, cazul s-a prescris în decembrie 2019, ceea ce a atras furia presei de la Atena. Nazare, asociat cu pedofil grec condamnat, nu răspunde întrebărilor DeFapt.ro Ministrul Alexandru Nazare refuză de săptămâni întregi să răspundă la întrebările adresate de către DeFapt.ro referitoare la activitățile firmelor sale și la asociații săi.  

Fost ministru chinez, condamnat la moarte (sursa: caixinglobal.com)
Internațional

Fost ministru al Agriculturii, condamnat la moarte pentru corupție, au decis judecătorii chinezi

Fost ministru chinez, condamnat la moarte. Fostul ministru chinez al Agriculturii, Tang Renjian, a fost condamnat duminică la moarte pentru fapte de corupție, cu o suspendare a execuției de doi ani. Fost ministru chinez, condamnat la moarte Decizia a fost anunțată de Tribunalul Popular din Changchun, provincia Jilin. Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB Potrivit instanței, Tang a acceptat mită în bancnote și bunuri în valoare totală de peste 268 de milioane de yuani (aproximativ 32 de milioane de euro) între anii 2007 și 2024. Pierderi grave „pentru stat și popor” În comunicatul tribunalului se arată că mita a „cauzat pierderi extrem de grave intereselor statului și poporului, justificând pedeapsa cu moartea”. Magistrații au precizat că Tang Renjian și-a recunoscut faptele și a exprimat remușcări pentru „crimele” sale. Parte a campaniei anticorupție a lui Xi Jinping Condamnarea fostului ministru este cea mai recentă din campania anticorupție declanșată de președintele Xi Jinping, care a vizat mai mulți oficiali de rang înalt. Susținătorii campaniei susțin că aceasta favorizează o guvernare curată și responsabilă, în timp ce criticii afirmă că liderul de la Beijing folosește anchetele pentru a-și consolida puterea și a elimina rivalii politici. Cariera lui Tang Renjian înainte de condamnare Tang Renjian a fost ministru al Agriculturii între 2020 și 2024. Înainte, a ocupat funcția de guvernator al provinciei Gansu (nord-vest) și cea de vicepreședinte al regiunii autonome Guangxi (sud). Căderi similare în rândul altor miniștri Cazul lui Tang survine după anchete anticorupție împotriva foștilor miniștri ai Apărării Li Shangfu și Wei Fenghe. Li Shangfu a fost demis la doar șapte luni după numire și exclus din Partidul Comunist Chinez pentru infracțiuni legate, în special, de corupție. Actualul ministru al Apărării, Dong Jun, ar fi fost și el vizat de o anchetă pentru corupție, potrivit informațiilor apărute în presa de stat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră