sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: condamnare

64 articole
Eveniment

Condamnată la 24 de ani, acasă

Condamnată la 24 de ani, acasă. Sentința pronunțată în cazul Adinei Ghervase a mulțumit doar procurorii, însă a generat apeluri din partea celor nemulțumiți. Condamnată la 24 de ani, acasă Procurorii au obținut aproape pedeapsa maximă pentru fiecare dintre acuzațiile aduse șoferiței care a provocat accidentul fatal din Păcurari, soldat cu moartea a patru muncitori ai Citadin. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Pe rolul Curții de Apel au fost înregistrate apelurile depuse de Adina Ghervase și de peste 30 de părți civile, majoritatea fiind rude ale victimelor. Procesul va fi reluat pe 11 martie, în timp ce inculpata se află, deocamdată, în arest la domiciliu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Condamnată la 24 de ani, acasă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare. Vlad Pascu, șoferul drogat care a provocat accidentul mortal din 2 Mai în august 2023, a contestat marți decizia Judecătoriei Mangalia, prin care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare Potrivit deciziei instanței, Judecătoria Mangalia l-a condamnat vineri, 31 ianuarie, fără acord de recunoaștere, la 10 ani de detenție, pedeapsă din care se va scădea perioada deja executată în arest preventiv, de peste un an. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Contestația sa urmează să fie judecată de Curtea de Apel Constanța. Despăgubiri de milioane de euro pentru victime Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a admis în parte cererile de despăgubire formulate de familiile victimelor și de răniți. Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR) a fost obligat să plătească 700.000 euro familiei tânărului decedat. Alte 640.000 euro vor merge către familia tinerei care și-a pierdut viața 100.000 euro, 50.000 euro și 250.000 euro vor trebui plătiți celor trei tineri răniți în accident Vlad Pascu, acuzat de multiple infracțiuni Vlad Pascu a fost trimis în judecată în octombrie 2023 de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, fiind acuzat de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă. Pe lângă acestea, Pascu e vinovat de conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului Filmul tragediei din 2 Mai Potrivit anchetatorilor, în dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autovehicul sub influența drogurilor pe drumurile publice. La intrarea în localitatea 2 Mai, a lovit un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului. În urma impactului, doi tineri și-au pierdut viața și alți trei tineri au fost răniți: După producerea accidentului, Vlad Pascu a părăsit locul faptei, fiind prins ulterior de poliție.

Condamnat, dar bun de director CNSAT (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Condamnat, dar bun de director CNSAT

Condamnat, dar bun de director CNSAT. Radu Dan Septimiu Popa, actualul director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a delapidat în jur de 220.000 de lei de la Bursa Română de Mărfuri. Într-un alt dosar, Judecătoria Buftea l-a obligat în primă instanță să plătească despăgubiri de aproximativ 186.000 lei către Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, o altă instituție a statului român. Apelul se judecă la Tribunalul Ilfov din 2020, timp în care Radu Popa a beneficiat de zeci de amânări. Citește și: Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024. AUR, al doilea beneficiar al subvenției Numele lui Radu Popa este strâns legat de cel al lui Sorin Oprescu, respectiv de al lui Victor Ponta. Primul l-a înscăunat drept "regele parcurilor" din București, iar cel de-al doilea l-a numit președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu Radu Dan Septimiu Popa, instalat de liberali la conducerea Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost șeful Bursei Române de Mărfuri. Presa centrală relata că, la la sfârșitul anului 2009, Bursa Română de Mărfuri a depus o plângere la parchet împotriva lui Radu Popa pentru infracțiunile de înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Pe scurt, Bursa Română de Mărfuri (BRM) susținea în plângere că, în perioada iunie – august 2008, în calitate de administrator și membru al Consiliului de Administrație, Popa a aprobat plata unor sume de bani pentru niște servicii care nu au fost prestate în beneficiu BRM. Operație estetică pentru iubită pe banii Bursei De exemplu, a aprobat plata unei sume de 14.800 lei pentru plata unei operații estetice la clinica Proestetica. Clinica a restituit banii. De operație ar fi beneficiat Victoria Baboi, iubita lui Popa din acea perioadă. Ulterior, în 2012, Victoria Baboi a recunoscut relația pe care a avut-o cu Radu Popa. "Este adevărat că am avut o relație cu Radu Popa. Știe toată lumea. M-am despărțit definiv de el în 2009", spunea Victora Baboi, citată de Cancan. Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Radu Popa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri pentru un prejudiciu de aproximativ 220.000 lei. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 5 îl condamnase pe Popa la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare și o muncă neremunerata în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul DGASPC Sector 4. Bun pentru Oprescu și Ponta După ce a fost dat afară de la Bursa Română de Mărfuri, Radu Popa a fost recuperat de Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care l-a numit la conducerea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Supranumit "regele parcurilor" din cauza achizițiilor extravagante făcute din bani publici, Radu Popa a intrat în atenția Curții de Conturi. Instituția de control a constatat un prejudiciu de zece milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Curtea de Conturi a cerut și suspendarea lui Popa din funcție, recomandare ignorată de primarul Sorin Oprescu. "Regele parcurilor" fost salvat de premierul Victor Ponta, care l-a numit în funcția de președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Primul CSN din carieră îi cere mulți bani Radu Popa a ajuns apoi la conducerea Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, acolo unde se antrenează loturile olimpice și naționale ale României. În 2017, a fost dat în judecată de Complexul Sportiv din Snagov pentru o pagubă de aproximativ 186.000 lei. În primă instanță, la 10 octombrie 2019, Judecătoria Buftea a decis că Radu Popa trebuie să plătească despăgubirile, plus dobânzi penalizatoare. Popa a făcut apel la Tribunalul Ilfov, unde dosarul este tergiversat de cinci ani: conform portalului instanțelor, în anul 2024 a avut un singur termen de judecată, în 2023, respectiv 2022, câte două termene, iar în 2021, alte patru. Întrebat de către DeFapt.ro despre cele două dosare, Radu Popa nu a vrut să comenteze a reacționat prost. "Măi, omul lui Dumnezeu, de asta îți arde ție acuma? Nu vrei să îmi dai un sms oficial cu ce îți trebuie? Nici nu te cunosc! Nu e, fratele meu, nici o delapidare. Ia-te de mână cu cin' te iei și du-te sănătos pe drumul tău. Nu este nici o delapidare. Nu este nimica! Sănătate! Pa!", a turuit Popa. Condamnat, dar bun de director CNSAT De la Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, Radu Popa a ajuns consilierul personal al ministrului Eduard Novak. Care, la recomandarea liberalului Ionuț Stroe, fostul ministru al Sporturilor, l-a detașat pe funcția de director al Complexului Cultural Sportiv "Sportul Studențesc". De acolo, Popa a fost numit, tot cu ajutorul liberalului Ionuț Stroe, în funcția de director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf". Ultima declarație de avere a lui Radu Popa a fost depusă în iunie 2024. Conform acestui document, Radu Popa deține două apartamente și o vilă (în Voluntari). Unul dintre apartamente, deținut împreună cu soția sa, Nicoleta Claudia Popa, se află în localitatea Regen din Germania. La capitolul venituri, Popa a menționat un salariu de aproximativ 60.000 lei anual, în timp ce soția sa primește două salarii de la Primăria Municipiului București. Unul de aproximativ 142.000 lei, pentru funcția de director al CREART. Al doilea, de 35.000 lei, de la Teatrul "Ion Creangă", acolo unde este angajată pe funcția de consilier juridic. Ea a mai încasat 5.733 lei de la Administrația Fondului Cultural Național. Radu Popa a menționat în declarația de interese că este asociat în firmele Conect Business Park SA, Uncensores Festival SRL, CMC Business Group și Popa & Asociații – Birou de mediatori.

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat. Potrivit raportului procurorului special Jack Smith, dacă Donald Trump nu ar fi câștigat scrutinul prezidențial din 2024, ar fi fost condamnat pentru tentativa de a schimba rezultatul alegerilor din 2020. Departamentul de Justiție a făcut public raportul marți, subliniind că „probele erau suficiente pentru a obține și menține o condamnare” într-un proces penal. Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat Raportul detaliază implicarea lui Trump într-un „efort infracțional fără precedent” pentru a-și păstra funcția după ce a pierdut alegerile din 2020 în fața lui Joe Biden. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Ancheta a fost susținută de o echipă de procurori care, conform lui Jack Smith, au acționat independent de influențele politice. Jack Smith respinge acuzațiile de influență politică Într-o scrisoare care însoțește raportul, Jack Smith a declarat că afirmațiile lui Donald Trump, conform cărora deciziile procurorilor au fost influențate de administrația Biden, sunt nefondate. „Afirmația că deciziile mele au fost influențate de actori politici este, într-un cuvânt, de râs”, a precizat Smith. Investigații și decizii controversate În ciuda eforturilor procurorilor, dosarul penal federal împotriva lui Donald Trump a fost închis după victoria acestuia în alegerile prezidențiale din 2024. Totuși, procedurile juridice continuă împotriva altor două persoane implicate în cazul documentelor clasificate, chiar dacă o parte din acuzații au fost respinse de judecătoarea federală Aileen Cannon, numită de Trump. Reacția virulentă a lui Donald Trump Președintele ales al SUA a criticat dur raportul pe platforma sa, Truth Social, calificându-l drept o „înscenare politică”. Trump l-a numit pe Jack Smith „Bolnavul Mintal” și a acuzat o presupusă conspirație împotriva sa orchestrată de adversarii săi politici. Publicarea raportului Cu doar câteva zile înainte de revenirea sa oficială la Casa Albă pe 20 ianuarie, Trump și avocații săi au încercat să blocheze publicarea raportului. Totuși, instanța a respins cererea, iar raportul a devenit public, alimentând noi controverse politice. Procurorul părăsește Departamentul de Justiție Jack Smith, procurorul care a condus ancheta, și-a încheiat oficial mandatul la Departamentul de Justiție, la câteva zile după prezentarea raportului final. Decizia sa marchează sfârșitul unei investigații care a provocat dezbateri intense și controverse în spațiul public. Raportul Jack Smith aruncă o nouă lumină asupra acțiunilor lui Donald Trump după pierderea alegerilor din 2020. În ciuda controverselor și acuzațiilor de influență politică, revenirea lui Trump la Casa Albă schimbă radical peisajul juridic și politic al SUA.

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală. O curte federală de apel din SUA a confirmat verdictul conform căruia fostul președinte Donald Trump trebuie să plătească 5 milioane de dolari scriitoarei și fostei jurnaliste Jean Carroll, pentru agresiune sexuală și defăimare. Decizia reprezintă un punct de cotitură într-un caz care a captat atenția publicului încă din 2023. Acuzațiile lui Jean Carroll Jean Carroll, în vârstă de 81 de ani, susține că Donald Trump a violat-o în 1996 într-o cabină de probă a unui magazin din Manhattan. Citește și: Spor de 1.000 de lei lunar pentru stat pe scaun. Argumentul: e vorba de condiții „deosebit de periculoase” de lucru Trump, în vârstă de 78 de ani, neagă vehement acuzațiile, afirmând că nu a cunoscut-o niciodată și că totul este o farsă creată pentru promovarea cărții de memorii a reclamantei. Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală În mai 2023, Trump a fost condamnat în primă instanță să-i plătească lui Carroll 5 milioane de dolari. Curtea de apel a menținut această hotărâre, stabilind despăgubiri de 2,02 milioane de dolari pentru agresiune sexuală și 2,98 milioane pentru defăimare. Deși infracțiunea de viol nu a fost probată, instanța a decis pe baza altor dovezi și mărturii. Dovezile-cheie Tribunalul a luat în considerare o înregistrare audio din campania electorală din 2016, în care Trump se laudă cu agresiuni sexuale asupra femeilor. Au existat și mărturiile altor două femei, Jessica Leeds și Natasha Stoynoff, care au descris comportamente similare din partea lui Trump. Instanța a conchis că există un tipar de comportament neconsimțit și agresiv din partea fostului președinte. 83 de milioane de dolari, pentru defăimare Într-un proces separat, intentat de Jean Carroll după ce Trump a continuat să nege faptele chiar și după verdictul din 2023, instanța a stabilit o despăgubire uriașă de 83,3 milioane de dolari. Decizia nu este încă definitivă, Trump formulând recurs și în acest caz. Reacțiile lui Donald Trump Donald Trump a respins acuzațiile pe toată durata proceselor, declarând că nu a cunoscut-o niciodată pe Jean Carroll. Președintele ales al SUA a adăugat că ea nu este „genul lui”. Potrivit acestuia cuzațiile sunt fabricate pentru a atrage atenția asupra cărții sale de memorii. Impactul verdictului Verdictul final al curții de apel marchează o victorie pentru Jean Carroll și pentru cei care denunță agresiunile sexuale. Totodată, cazul ridică întrebări importante despre responsabilitatea liderilor publici și impactul pe termen lung al unor astfel de decizii asupra încrederii publicului în justiție.

Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv (sursa: stiripesurse.ro)
Eveniment

Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv

Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv. Curtea de Apel București a decis miercuri condamnarea definitivă a lui Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, la o pedeapsă de 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Sentința a fost dată pentru ucidere din culpă și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și drogurilor, în legătură cu accidentul din 2019, care a dus la moartea unui bărbat. Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv Conform deciziei instanței: Iorgulescu a primit 7 ani pentru ucidere din culpă. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Alți 2 ani, pentru conducere sub influența alcoolului și drogurilor. Pedepsele au fost contopite cu o condamnare anterioară de 3 ani pentru complicitate la lipsire de libertate, rezultând pedeapsa finală de 8 ani și 8 luni. Istoricul procesului Procesul s-a aflat în faza de rejudecare după anularea unei sentințe anterioare. Inițial, Tribunalul București l-a condamnat pe Mario Iorgulescu la 15 ani și 8 luni de închisoare în februarie 2023. În octombrie 2023, Curtea de Apel București a redus pedeapsa la 13 ani și 8 luni. Ulterior, în iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în casație și a trimis dosarul spre rejudecare, stabilind că inculpatul trebuia judecat pentru ucidere din culpă, nu pentru omor, o infracțiune cu limite de pedeapsă mai mici. Alcool, cocaină și viteza excesivă Accidentul mortal a avut loc în seara zilei de 8 septembrie 2019. Mario Iorgulescu participase la o petrecere în satul Gulia, județul Dâmbovița, unde a consumat alcool și era sub influența cocainei. După o criză de gelozie legată de fosta sa iubită, Iorgulescu s-a urcat la volanul unui Aston Martin DBS, deși gazdele l-au avertizat să nu conducă. În drumul spre București, acesta a avut o alcoolemie de 1,96 g/l. Circula cu viteze între 140 km/h și 164 km/h. A pătruns pe culoarea roșie a semaforului cu 145 km/h. A intrat pe contrasens și a lovit frontal o altă mașină cu 143 km/h, provocând moartea șoferului. Evadarea în Italia După accident, Mario Iorgulescu a fost transferat de familia sa la o clinică din Italia cu un avion privat. În toată această perioadă, el nu a fost audiat de procurori sau magistrați, nici în timpul anchetei, nici pe parcursul procesului. Cazul lui Mario Iorgulescu rămâne unul dintre cele mai mediatizate exemple de iresponsabilitate la volan și de încălcare a legii. Condamnarea sa definitivă marchează un pas important în procesul de aplicare a justiției, chiar și în cazurile care implică persoane publice sau cu resurse financiare considerabile.

Andrew Tate, condamnat de justiția britanică (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Andrew Tate, condamnat de justiția britanică

Andrew Tate, condamnat de justiția britanică. Un tribunal britanic a decis miercuri confiscarea a peste 2 milioane de lire sterline (echivalentul a 2,54 milioane de dolari) din conturile influencerului Andrew Tate și ale fratelui său, Tristan. Cei doi sunt acuzați de fraudă fiscală, conform relatărilor AFP și DPA. Andrew Tate, condamnat de justiția britanică Frații Tate, care se află în România pentru a răspunde altor acuzații, sunt acuzați de autoritățile britanice că nu au plătit impozite pentru veniturile de 21 de milioane de lire sterline (25,4 milioane de euro) generate între 2014 și 2022 din activități online. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Poliția a inițiat o procedură pentru confiscarea sumelor din șapte conturi bancare deținute de frații Tate și de o femeie identificată ca J. Printre fondurile vizate se află și criptomonede deținute pe numele lui J. Hotărârea tribunalului Magistratul șef Paul Goldspring a declarat în hotărârea pronunțată la Curtea Magistraților Westminster că, deși schema financiară părea complexă, aceasta reprezenta o "înșelăciune directă în privința veniturilor". Conform instanței, frații Tate au transferat aproape 12 milioane de dolari într-un cont pe numele lui J, deschizând ulterior un al doilea cont pentru ea, deși femeia nu avea nicio implicare în afacerile lor. Printre tranzacțiile suspecte, J a primit o plată de 805.000 de lire sterline (1 milion de dolari) în contul său Revolut. Fonduri ascunse în criptomonede O parte din suma confiscată era sub formă de criptomonede, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară investigației. Autoritățile consideră aceste transferuri o încercare de a ascunde veniturile obținute ilegal. Această decizie de confiscare marchează un pas important în investigațiile privind frauda fiscală a fraților Tate. Pe lângă problemele juridice din Marea Britanie, cei doi continuă să se confrunte cu acuzații grave și în România. Confiscarea banilor Confiscarea sumelor din conturile fraților Tate subliniază eforturile autorităților de a combate frauda fiscală, inclusiv prin investigarea schemelor financiare complicate și utilizarea criptomonedelor. Cazul rămâne deschis, iar următoarele proceduri judiciare vor aduce clarificări suplimentare.

Muncă în folosul comunității pentru Macovei (sursa: Facebook/Monica Luisa Macovei)
Eveniment

Muncă în folosul comunității pentru Macovei

Muncă în folosul comunității pentru Macovei. Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, este obligată să participe la un program de reintegrare socială și să presteze muncă în folosul comunității. Decizia definitivă a fost pronunțată marți de Curtea de Apel Constanța, în dosarul accidentului rutier de la Mangalia, produs în 2022. Muncă în folosul comunității pentru Macovei Magistrații au admis apelul declarat de Monica Macovei împotriva sentinței Judecătoriei Mangalia din aprilie 2024. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Instanța a decis ca inculpata să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune București sau organizat în colaborare cu instituții comunitare. Totodată, fostul ministru va presta muncă neremunerată în folosul comunității timp de 60 de zile, fie în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, fie la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector II București. Condamnare la închisoare cu suspendare În luna aprilie 2024, Monica Macovei a fost condamnată la șase luni de închisoare cu suspendare pentru vătămare corporală din culpă. Sentința a fost suspendată sub supraveghere pentru un termen de doi ani. De asemenea, aceasta a fost obligată să achite cheltuieli judiciare în valoare de 10.000 de lei. Accidentul de la Mangalia În octombrie 2022, Monica Macovei a fost implicată într-un accident rutier pe DN 39, în apropiere de Mangalia. Conducând pe contrasens, aceasta a intrat în coliziune cu un motociclist, I.C., care a suferit leziuni grave, ce au necesitat între 110 și 120 de zile de îngrijiri medicale. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a precizat că viața victimei a fost pusă în pericol, iar inculpata a fost trimisă în judecată în septembrie 2023. Decizia privind latura civilă a cazului În februarie 2024, instanța a dispus disjungerea laturii civile a cazului și formarea unui dosar separat. Acest aspect rămâne în curs de soluționare, fiind axat pe despăgubirile solicitate de victimă. Decizia definitivă a Curții de Apel Constanța în acest dosar subliniază importanța respectării normelor rutiere și a răspunderii în fața legii pentru consecințele faptelor comise.

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați (sursa: Google Maps)
Investigații

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați. Samuel Miclău, liderul AUR Caraș Severin, a mutat sediul partidului într-o clădire deținută prin interpuși de soții Adina și Valentin Armașu, afaceriști urmăriți internațional pentru grup infracțional organizat și evaziune fiscală, infracțiuni pentru care au fost condamnați la trei ani, respectiv patru ani și șase luni de închisoare cu executare. Adina Armașu este fiica consulului onorific al Tunisiei în Timișoara, Sevastien Armașu, un influent afacerist din zona Banatului. AUR Caraș Severin, sediu la condamnați Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul condus de George Simion, a împânzit presa locală în februarie a.c. cu anunțuri privind inaugurarea noului sediu al filialei din județul Caraș Severin. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Imobilul din Caraș Severin a fost închiriat de la firma Maav Optimal SRL, deținută de Adelina Nicoleta Mihai și de societatea Durbau Axa Construct. Asociatul unic al firmei Durbau Axa Construct este tot Adelina Nicoleta Mihai. Numele firmei Maav Optimal este strâns legat de controversații soți Adina și Valentin Armașu. De exemplu, Primăria Municipiului Reșița a dat în judecată firma Maav Optimal, însă în dosar apar ca intervenienți Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Adina Armașu și Valentin Armașu. Întrebat de către DeFapt.ro cum a ajuns să închirieze sediul filialei de la o firmă aflată sub influența familiei Armașu, Samuel Miclău a aruncat responsabilitate pe foști parteneri politici. "Sediul a fost închiriat de aliații republicani, care de curând au părăsit alianța. Nu plătim (chiria - n.r.) nimănui, era deja plătit. Dar urmează să discutăm acest lucru cu doamna administrator și vom vedea după alegeri dacă mai rămânem sau nu la acel sediu", a declarat Samuel Miclău. Soții Armașu grup infracțional organizat Soții Adina și Valentin Armașu au fost condamnați pentru grup infracțional organizat și evaziune fiscală la trei ani, respectiv patru ani și șase luni de închisoare. Înainte de a fi condamnați definitiv, au fugit din țară, așa că au fost dați în urmărire internațională prin Interpol. În primăvara acestui an, au făcut recurs în casație pentru a scăpa de condamnări, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile. Mai mult, i-a obligat la plata a câte 300 de lei pentru cheltuieli judiciare către stat. În anul 2015, Valentin Armașu l-a denunțat pe liberalul Ionesie Ghiorghioni, vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș Severin la acea dată, dar și pe nepotul acestuia, Cosmin Ghiorghioni. Valentin Armașu a declarat în sala de judecată că, după ce câștiga contracte publice de la CJ Caraș Severin, îi dădea 10% din valoarea contractelor lui Ionesie Ghiorghioni. "Nu mi s-a cerut în mod expres, dar fără acest procent nu puteam face nimic! Trebuia să dau cei zece la sută, ăsta era sistemul. Se dădea zece la sută domnului Ghiorghioni din tot ce se făcea. Înainte dădeam altcuiva! Dânsului îi dădeam, dânsul dădea ora exactă!", a spus în instanță Valentin Armașu, potrivit presei locale. Miclău: "Nu-l cunosc" Afaceristul penal Valentin Armașu, fost Stekla și fost Harbuzaru, a luat numele de familie al soției sale, Adina Armașu. Aceasta este fiica lui Sevastien Armașu, consulul onorific al Tunisiei la Timișoara, un afacerist discret cu puternice legături politice în zona Banatului. În vara anului 2020, Valentin Armașu a devenit președinte al organizației PER Caraș Severin. DeFapt.ro l-a întrebat pe Samuel Miclău dacă Valentin Armașu susține financiar filiala AUR Caraș Severin, însă liderul local al AUR a negat orice relație cu acesta. "Nu este implicat cu nimic, eu nu-l cunosc. Cu absolut nimic și așa cum spuneam, nu îl cunosc pe domnul Armașu", a spus Samuel Miclău.

Copii crescuți cu heroină și metadonă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copii crescuți cu heroină și metadonă

Copii crescuți cu heroină și metadonă. O femeie de 60 de ani, condamnată pentru trafic de droguri, a beneficiat de o reducere a pedepsei în apel, instanța motivând că vânzările efectuate au fost relativ mici. Copii crescuți cu heroină și metadonă Aceasta, în pofida mărturisirii ei că și-a crescut copiii din veniturile obținute din traficul de droguri. Totuși, pedeapsa Niculinei Pisică, cunoscută sub porecla "Baba", a rămas una semnificativă. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Originară din cartierul Ferentari din București, Pisică a avut prima condamnare pentru trafic de droguri în 2011. Anul trecut, ea și-a mutat activitățile la Iași, unde, alături de Violeta Iancu, vindea heroină și metadonă. Cele două își contactau clienții direct, evitând comunicarea prin telefon, ceea ce a complicat ancheta autorităților. A fost nevoie de timp pentru ca un investigator sub acoperire să se infiltreze în anturajul "Babei". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nati Meir se dă agent Mossad (sursa: evz.ro)
Eveniment

Nati Meir se dă agent Mossad

Nati Meir se dă agent Mossad. Controversatul afacerist Nati Meir, fost deputat PRM și PDL, a fost reținut în insula grecească Rodos. Pe numele lui exista un mandat de arestare internațional emis de România în 2017. Are o condamnare de 11 ani pentru înșelăciune. În încercarea de a preveni extrădarea în România, fostul parlamentar a dat o declarație pe propria răspundere în fața judecătorilor eleni în care a precizat că a operat în România ca agent al Mossad, serviciul secret de informații externe al statului Israel, în perioada 1996-2016. 11 ani de închisoare pentru înșelăciune Fugarul Nati Meir, fost parlamentar și candidat la alegerile prezidențiale, a fost reținut la finalul lunii octombrie în insula grecească Rodos în baza unui mandat de arestare internațional emis de autoritățile române. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” În România, are de executat o pedeapsă de 11 ani de închisoare pentru înșelăciune, dar Meir a fugit din țară la finalul anului 2016. Avocatul lui Meir, Nir Yaslovitzh, se opune extrădării deoarce consideră că România a început o "vânătoare de vrăjitoare", în contextul în care clientul său a ispășit deja o pedeapsă cumulată de cinci ani de închisoare. Mai mult, acesta susține că Nati Meir a părăsit România cu acordul autorităților care continuă să îl persecute fără temei legal, potrivit publicației ynet. Nati Meir se dă agent Mossad Nati Meir a dat o declarație în fața judecătorilor eleni în care a susținut că timp de 20 de ani a reprezentat interesele serviciului secret de informații israelian în țară. "Am fost un agent Mossad trimis în România, unde am locuit 20 de ani din 1996 până în 2016. Am fost ales în Parlamentul României în 2004, dar la scurt timp după ce legăturile mele cu Mossad au devenit evidente, o campanie necruțătoare a început să mă discrediteze cu acuzații penale false, punând capăt efectiv carierei mele politice", susține Nati Meir. Se invocă precedentul Dubai Ca drept dovadă, a spus avocatul Nir Yaslovitzh, în anul 2022 Nati Meir a fost reținut în Dubai pentru a fi extrădat în România, dar statul Israel a intervenit și l-a eliberat. Acum, Yaslovitzh cere sprijinul Ministerului de Externe al Israelului pentru ca Meir nu nu fie extrădat în România. Cazul lui Nati Meir va fi judecat în această săptămână de tribunalul din Rodos. Declarația lui Nati Meir potrivit căreia ar fost trimis de Mossad în România, dacă se dovedește adevărată, poate pune în dificultate contraspionajul românesc. Identificarea spionilor străini de pe teritoriul României este în sarcina legală a serviciului de Contraspionaj din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI). Două condamnări în Israel pentru escrocherii Aventura pe meleagurile românești a lui Nati Meir a început, oficial, în 1996. Atunci, la vârsta de 41 de ani, ar fi părăsit pentru prima dată Israelul. Absolvise Facultatea de Matematică și de Inginerie Mașini din Beer Șeva, lucrase ca profesor de matematică și își făcuse stagiul obligatoriu în armata israeliană. În 1987, a fost găsit vinovat de 80 de infracțiuni de escrocherie și a fost condamnat la 30 de luni de închisoare de Tribunalul din Tel Aviv. A continuat cu escrocheriile în anii 1993 – 1995 (a falsificat inclusiv sentințele unor instanțe de judecată). Tribunalul Haifa l-a condamnat în anul 2003 la 36 de luni de închisoare cu suspendare și plata a 500.000 de șekeli. Odată ajuns în România, s-a adaptat rapid la vremurile tulburi de după decembrie 1989. A început să recruteze români pentru a-i trimite la muncă în Israel. Apoi și-a construit o aură de milionar și a obținut cetățenia română în anul 1999. Pe lângă firma de plasare a forței de muncă în Israel, Orwalsam Trading, a înființat și firma de pază și protecție Defense Group. Un evreu la curtea antisemitului Vadim A intrat rapid în grațiile lui Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare (PRM). Acesta l-a numit consilierul său personal pentru probleme de politică externă la data de 27 noiembrie 2003. A primit misiunea să facă din Partidul România Mare un partid frecventabil, dar și să îl scape de etichetele "antisemit" și "extremist". La alegerile din 2004, Nati Meir a fost ales deputat de Tulcea pe listele PRM. Relația de dragoste dintre Vadim Tudor și Nati Meir a durat până în februarie 2005. "Tribunul" publicase în ziarul Tricolorul, editat de PRM, un articol care nega existența Holocaustului. Nati Meir a luat poziție, dar Vadim Tudor l-a exclus din partid. Apoi, la finalul anului 2006, a început să aibă probleme cu justiția. Nati Meir a fost acuzat că a dat o țeapă statului de 11.000 de euro pentru că nu a înregistrat corect în contabilitate contractele unor muncitori români pe care urma să îi trimită la muncă în Israel. Ulterior, s-a aflat că "țepuise" 129 de muncitori cărora le luase banii pentru a-i trimite la muncă în străinătate. S-a ocupat inclusiv cu acordarea de împrumuturi în bani falși. Hârtii fără valoare date inclusiv lăutarilor, printre care și Adrian Minune. Trei condamnări în România Nati Meir și-a anunțat candidatura ca independent la alegerile prezidențiale din 2009. Însă a fost arestat în octombrie 2009 pentru țepele date muncitorilor români. Judecătorii l-au condamnat la patru ani de închisoare în primăvara anului 2010. A fost eliberat condiționat în aprilie 2011. A fost condamnat din nou la patru ani de închisoare în 2014 pentru că lua bani de persoane arestate cărora le promitea că intervine la judecători pentru a le obține pedepse cu suspendare. Pe poarta închisorii a ieșit în martie 2016. Și-a luat tălpășița și a fugit din țară în Israel înainte de a primi o nouă condamnare: judecătorii de la Brașov l-au condamnat la 11 ani de închisoare pentru înșelăciune. Apoi, în martie 2017, autoritățile române au emis un mandat de arestare internațional pe numele lui Nati Meir. Cinci ani mai târziu, Nati Meir a părăsit Israelul și a ajuns în Dubai. A fost reținut în vederea extrădării în România, dar a reușit să evite asta.

Rusia condamnă un francez la închisoare (sursa: youtube/TheSwissBox Conversation)
Internațional

Rusia condamnă un francez la închisoare

Rusia condamnă un francez la închisoare. Este vorba despre Laurent Vinatier, cercetător francez, acuzat de încălcarea legii. Rusia condamnă un francez la închisoare Un tribunal din Rusia l-a condamnat pe cercetătorul francez Laurent Vinatier la trei ani de închisoare, acuzându-l de încălcarea legii ruse privind „agenții străinătății”. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Vinatier, în vârstă de 48 de ani, este angajat al Centrului pentru Dialog Umanitar (HD), o organizație internațională cu sediul la Geneva, specializată în medierea conflictelor. Acuzațiile aduse de FSB Laurent Vinatier a fost arestat în iunie de Serviciul Federal Rus de Securitate (FSB), fiind acuzat că nu s-a înregistrat ca „agent al străinătății” și că ar fi colectat informații militare sensibile. Potrivit FSB, cercetătorul francez ar fi stabilit numeroase contacte cu experți, sociologi, economiști și oficiali din Rusia, colectând date care ar fi putut fi folosite împotriva securității Federației Ruse de către servicii speciale străine. În septembrie, Vinatier a pledat vinovat în cadrul procesului, acceptând un regim special care i-a garantat o pedeapsă redusă. Aceasta înseamnă că pedeapsa maximă nu putea depăși două treimi din cei cinci ani prevăzuți de lege pentru infracțiunile de care a fost acuzat. Rusia utilizează deținuți străini în negocieri internaționale De-a lungul timpului, Moscova a folosit frecvent deținuții străini pentru a exercita presiuni asupra altor state sau pentru a negocia schimburi de prizonieri cu cetățeni ruși aflați în detenție în alte țări. Cazul lui Laurent Vinatier ar putea fi utilizat într-o asemenea strategie diplomatică. Legea „agenților străinătății” în Rusia Legea rusească privind „agenții străinătății” impune organizațiilor și persoanelor finanțate din surse externe să se înregistreze oficial la autorități. Deși legea a fost inițial menită să reglementeze transparența finanțării, aceasta este adesea folosită de autoritățile ruse pentru a controla și supraveghea activitățile opoziției și ale organizațiilor non-guvernamentale.

Generalul Bădălan, mesaje din manualul Kremlinului (sursa: Youtube/Marius Tucă Show)
Eveniment

Generalul Bădălan, mesaje din manualul Kremlinului

Generalul Bădălan, mesaje din manualul Kremlinului. Generalul (r) Eugen Bădălan, fost șef al Statului Major al Armatei române, este deranjat de ceea ce numește "propaganda Occidentului" împotriva "putiniștilor". Generalul Bădălan, mesaje din manualul Kremlinului Invitat în emisiunea lui Marius Tucă de la Gândul, Bădălan a făcut mai multe afirmații referitoare la războiul din Ucraina. Citește și: Surse: PSD i-a cedat lui Dan Voiculescu pozițiile șapte de la Senat și opt, la Camera Deputaților, eligibile, de pe listele din București Toate afirmațiile fac parte din arsenalul de mesaje pe care Kremlinul le vrea răspândite în lume. Astfel, fostul șef al Armatei române a opinat că o eventuală permisiune acordată Ucrainei de a lovi Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune este inutilă, întrucât aceste lovituri nu ar schimba soarta războiului. Mai mult, Bădălan a repetat chiar mesajele Moscovei, potrivit cărora astfel de acțiuni ale Ucrainei ar putea declanșa un atac nuclear din partea Rusiei. Bășcălie la adresa lui Zelenski Generalul în rezervă și-a afirmat scepticismul că Ucraina poate învinge Rusia. Ba chiar s-a arătat deranjat că Occidentul folosește o "propagandă" potrivit cărora cei sceptici sunt "putiniști". Bădălan a fost chiar bășcălios la adresa lui Zelenski: "Când Zelenski a propus planul de victorie (lui Biden - n.r.), i-a întrebat și pe ruși dacă vor să piardă?". Fostul șef al Statului Major General a adăugat și că Zelenski "vrea să-i forțeze mâna" președintelui american aflat pe final de mandat pentru a primi "a nu știu câta oară" ajutor militar și nu numai. Bădălan: Ucraina minte, nu e prietena României În chestiunea dronelor rusești care survolează teritoriul României, Bădălan a cerut ca Bucureștiul să inițieze discuții "diplomatice" cu Moscova. Generalul în rezervă nu este la primele declarații care defavorizează Ucraina. În septembrie 2023, tot în legătură cu dronele rusești, Bădălan a spus astfel: "Pentru mine, tot ce spun ucrainenii aparține propagandei de război care este normală pentru ei. Asta înseamnă că 80% din ce spun ei, dacă o încadrăm în propagandă de război, pentru mine înseamnă minciună.". Anul acesta, în martie, Bădălan a mers și mai departe: "România a devenit după invazia Rusiei în Ucraina o prietenă necondiționată a Ucrainei. Nu știu, după ce se va încheia acest conflict dacă Ucraina va avea vreun sentiment de prietenie la adresa României sau va continua atitudinea tradițională de neprietenie. Și eu nu vreau să fac acum o trecere în revistă a actelor de neprientenie ale Ucrainei la adresa României, dar ele există și sunt multe. Atît de multe încît uneori eu mă întreb dacă atitudinea decidenților politici din România de prietenie necondiționată la adresa Ucrainei este o atitudine care pornește din convingerile că în felul ăsta se îndeplinesc interesele României în zonă, sau din obligația pe care o fixează alții pentru România, ca să fie prietena necondiționată a Ucrainei.". Condamnat definitiv în dosarul "Tofan" Generalul (r) Eugen Bădălan este un om fără constrângeri penale doar din 2021. Până atunci, se afla în termenul de încercare de nouă ani dictat de Înalta Curte de Casație și Justiție după ce a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare. Bădălan a fost condamnat pentru abuz în serviciu după celebra afacere "Tofan" prin care Armata a dat mii de vehicule militare la schimb cu anvelope primite de la Grupul Tofan. "Faptul că acest contract a fost încheiat în defavoarea unităţii militare şi cu încălcarea dispoziţiilor legale a fost sesizat în mod repetat de Direcţia Audit Intern din MApN. Inculpatul Bădălan Eugen, ajuns comandant la SMFT, a încheiat un act adiţional pe care l-a semnat alături de coinculpaţii Calcan Eugen şi Lincă Simion, care însă nu au remediat ilegalităţile. Prin semnarea acestui act adiţional, inculpaţii şi-au asumat derularea în continuare a contractului, în aceleaşi condiţii dezavantajoase.", se arată în comunicatul DNA din 2007 care prezenta speța pentru care Bădălan și alții au fost trimiși în judecată.

Condamnarea, cu două probe de sânge (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Condamnarea, cu două probe de sânge

Condamnarea, cu două probe de sânge. Un etiltest făcut în trafic și prelevarea unei probe de sânge au arătat clar: conducătorul auto băuse binișor. Condamnarea, cu două probe de sânge Șoferul a refuzat să semneze procesul-verbal de recoltare a probelor biologice, invocând faptul că nu era asistat de un avocat. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post Nu a refuzat explicit prelevarea celei de a doua probe biologice. Totuși, acest lucru nu a mai fost făcut. Dosarul trimis în instanță de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătorie pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului făcea referire doar la rezultatele primei prelevări.

Închisoare pentru donație de 50 USD (sursa: news.sky.com)
Internațional

Închisoare pentru donație de 50 USD

Închisoare pentru donație de 50 USD. Un tribunal rus a condamnat joi o femeie cu dublă cetăţenie ruso-americană la 12 ani de închisoare pentru "trădare", pentru o donaţie către o organizaţie de ajutorare a Ucrainei, la două săptămâni după un amplu schimb de prizonieri între Moscova şi Occident. Închisoare pentru donație de 50 USD "Tribunalul a declarat-o pe Ksenia Karelina vinovată de înaltă trădare şi a condamnat-o la 12 ani de închisoare", a anunţat tribunalul regional din Sverdlovsk în Ural, unde această femeie de 32 de ani a fost judecată în spatele uşilor închise. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Karelina este originară din Ekaterinburg, regiunea Ural din Rusia, dar locuia în California, în SUA, unde emigrase în urmă cu peste zece ani şi a obţinut cetăţenia americană. Ea a fost arestată în februarie 2024 în Rusia, unde venise pentru a-şi vizita bunicii. Potrivit media ruse, Karelina efectuase chiar în primele zile ale conflictului un transfer de circa 50 de dolari către ONG-ul Razom, care furnizează ajutor material Ucrainei. Agenţiile de securitate ruse au descoperit donaţia către organizaţia ce susţine Ucraina pe telefonul său. Tribunalul a afirmat că aceste fonduri au fost "utilizate pentru achiziţia de echipament medical, arme şi muniţii de către forţele armate ucrainene". "În timpul procesului, acuzata şi-a recunoscut în totalitate vinovăţia", a afirmat tribunalul. Casa Albă reacționează Washingtonul, care acuză Moscova că vizează în mod intenţionat cetăţeni americani pentru a se servi de ei drept monedă de schimb, a denunţat imediat un verdict "de o cruzime plină de ranchiună". "Aceasta nu este nimic altceva decât cruzime plină de ranchiună. Vorbim de 50 de dolari daţi pentru persoane care suferă în Ucraina şi a califica aceasta drept este absolut ridicol", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby. O înregistrare video difuzată de tribunal o arată pe Ksenia Karelina în cuşca de sticlă rezervată acuzaţilor, îmbrăcată într-un pulover alb şi blugi, în timp ce ascultă pronunţarea verdictului. Avocatul său, Mihail Muşailov, a anunţat că clienta sa intenţionează să înainteze "parţial apel la verdict". Angajatorul Kseniei Karelina, un SPA din California, a afirmat pe Facebook că tânăra femeie a fost acuzată pe nedrept, iar partenerul său a îndemnat public la eliberarea ei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră