marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

concediu medical

5 articole
Eveniment

Salariu mai mare în contract, bani mai puțini dacă te îmbolnăvești: cum se plătește concediul medical în 2026

Un angajat plătit cu salariul minim poate încasa mai puțini bani în concediul medical, chiar dacă salariul său a fost majorat. Explicația se află în regulile de calcul: indemnizația pornește de la veniturile anterioare, se plătește într-un anumit procent și, în multe situații, se diminuează cu o zi. Pentru salariați contează, așadar, atât creșterea salariului minim din iulie 2026, cât și regulile aplicabile concediilor medicale. Efectele lor se întâlnesc pe fluturașul de salariu, dar majorarea salariului nu anulează reducerea veniturilor provocată de un concediu pentru boală obișnuită. Ce s-a schimbat la salariul minim în 2026 De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.325 de lei, potrivit HG nr. 146/2026. Citește și: La ce servicii medicale gratuite ai dreptul în 2026 dacă nu ești asigurat: urgențe, analize, investigații pentru cancer În prima jumătate a anului, nivelul său a fost de 4.050 de lei. Creșterea este de 275 de lei brut lunar. Aceste valori reprezintă salariul de bază pentru un program normal de lucru. Ele nu sunt sumele nete care intră în cont și nici indemnizații garantate pentru perioada concediului medical. Concediul medical nu se calculează automat la noul salariu Pentru salariați, baza indemnizației se determină, ca regulă, din veniturile brute relevante din ultimele șase luni, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare. Citește și: Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate Calculul efectiv folosește o medie zilnică. Astfel, dacă un angajat a lucrat fără întreruperi și începe un concediu medical în octombrie 2026, în calcul intră, de regulă, lunile aprilie–septembrie. Pentru cine a fost plătit permanent cu salariul minim, perioada cuprinde trei luni de dinaintea majorării și trei luni de după aceasta. Veniturile mai mari intră treptat în baza de calcul. Angajatul nu poate presupune că întreaga indemnizație se stabilește direct pornind de la cei 4.325 de lei înscriși acum în contract. Pentru un certificat „în continuare”, aferent aceluiași episod, se păstrează media zilnică stabilită pentru certificatul inițial. O majorare salarială intervenită între timp nu recalculează automat această bază. Ce procent se plătește pentru o boală obișnuită Pentru concediile de boală obișnuită, indemnizația brută se stabilește în funcție de durata episodului: 55% din baza de calcul pentru până la șapte zile, 65% pentru 8–14 zile și 75% pentru cel puțin 15 zile. Citește și: Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine Procentele diferențiate au fost introduse de la 1 august 2025 și se aplică și în 2026. Durata se urmărește pentru întregul episod de boală, incluzând certificatele acordate în continuare. Aceste procente nu se aplică tuturor concediilor medicale. De exemplu, maternitatea are un procent de 85%, iar anumite afecțiuni grave și urgențele medico-chirurgicale beneficiază de 100% din baza de calcul, în condițiile legii. O zi neplătită poate reduce suplimentar indemnizația Pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, regula generală prevede diminuarea indemnizației cu o zi. Citește și: Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia În cazul unui episod de boală neîntrerupt, reducerea se aplică o singură dată, indiferent de numărul certificatelor eliberate. Prin urmare, prelungirea concediului pentru aceeași afecțiune nu înseamnă că se scade automat încă o zi la fiecare certificat. Există însă excepții, aplicabile din 1 iunie 2026: concediile de maternitate, de risc maternal și pentru îngrijirea pacientului oncologic, precum și situațiile prevăzute de lege pentru bolnavii incluși în programele naționale de sănătate și pentru cei care beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare. Zilele calendaristice nu trebuie confundate cu zilele plătite Durata concediului se exprimă în zile calendaristice. Indemnizația se achită pentru zilele lucrătoare cuprinse în concediu, potrivit programului de muncă, cu aplicarea eventualei diminuări. Pentru cine lucrează de luni până vineri, un concediu de șapte zile calendaristice nu înseamnă automat șapte zile plătite. Weekendul intră în durata episodului, dar, în acest program obișnuit, nu adaugă zile indemnizate. Normele folosesc, pentru situațiile supuse diminuării, numărul zilelor lucrătoare din concediu din care se scade prima zi lucrătoare. Exemplu: cât se plătește pentru cinci zile de concediu Să presupunem că angajatorul a stabilit, din veniturile anterioare și zilele aferente, o bază zilnică de 200 de lei. Persoana primește un concediu pentru boală obișnuită de luni până vineri, fără sărbători legale și fără să se încadreze într-o excepție de la diminuare. Episodul se încheie după aceste cinci zile. La procentul de 55%, indemnizația pentru o zi plătită este de 110 lei: 200 × 55%. Din cele cinci zile lucrătoare se plătesc patru, rezultând o indemnizație brută de 440 de lei. Fără diminuarea cu o zi, indemnizația pentru același interval ar fi fost de 550 de lei brut. Diferența produsă strict de ziua neplătită este, în acest exemplu, de 110 lei brut. Calculul ilustrează formula prevăzută de normele de aplicare. Cei 440 de lei reprezintă numai indemnizația pentru concediul medical, înaintea reținerilor fiscale aplicabile. Pentru restul zilelor lucrate în lună, angajatul primește separat drepturile salariale corespunzătoare. Ce să verifici dacă suma pare prea mică Primul pas util este solicitarea unei explicații de la salarizare: ce venituri și ce luni au intrat în calcul, care este media zilnică, ce procent s-a aplicat și câte zile au fost plătite. Merită verificat și dacă certificatul este inițial sau în continuare, precum și dacă situația medicală intră într-o excepție de la ziua neplătită. O sumă mai mică decât salariul obișnuit nu dovedește, singură, o eroare. Salariul minim majorat poate îmbunătăți baza de calcul în timp, însă nu garantează menținerea venitului dintr-o lună lucrată integral. Pentru a înțelege diferența, trebuie urmărite separat salariul pentru zilele lucrate, indemnizația brută și reținerile care duc la suma netă încasată.

Salariu mai mare în contract, bani mai puțini dacă te îmbolnăvești: cum se plătește concediul medical în 2026
Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor
Eveniment

Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor

Teama că o boală sau o perioadă mai lungă de concediu medical ar putea duce la pierderea locului de muncă este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale unui salariat. Codul muncii oferă însă o protecție importantă: angajatorul nu poate dispune concedierea unui salariat în perioada în care acesta se află în incapacitate temporară de muncă, dovedită prin certificat medical. Protecția nu înseamnă că un salariat nu poate fi concediat niciodată dacă are probleme de sănătate. Situațiile trebuie însă diferențiate foarte clar. Una este absența temporară din cauza unei boli și cu totul alta este constatarea medicală că persoana nu mai poate îndeplini atribuțiile postului respectiv. Regula de bază: nu poți fi concediat în timpul concediului medical Articolul 60 din Codul muncii interzice concedierea pe durata incapacității temporare de muncă stabilite prin certificat medical. Citește și: Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații O clarificare foarte importantă a venit prin Decizia nr. 18 din 29 septembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe. ÎCCJ a stabilit că momentul relevant este emiterea deciziei de concediere, nu momentul în care aceasta îi este comunicată salariatului. Cu alte cuvinte, angajatorul nu poate emite decizia cât timp angajatul se află legal în concediu medical. Dacă decizia este emisă în această perioadă, încălcarea interdicției poate atrage nulitatea concedierii. Există însă și excepții. Interdicția prevăzută de art. 60 nu se aplică atunci când concedierea intervine ca urmare a reorganizării judiciare, falimentului sau dizolvării angajatorului, în condițiile legii. De asemenea, concediul medical nu prelungește automat un contract încheiat pe durată determinată. Dacă termenul contractului expiră în această perioadă, contractul poate înceta de drept. Inspecția Muncii precizează expres că încetarea de drept poate opera chiar dacă raportul de muncă este suspendat. Angajatorul nu poate transforma simpla boală în motiv de concediere Faptul că un salariat se îmbolnăvește, are nevoie de tratament sau intră de mai multe ori în concediu medical nu înseamnă automat că acesta a devenit „inapt pentru muncă”. Citește și: Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net Pentru concedierea în temeiul art. 61 lit. c) din Codul muncii trebuie să existe o inaptitudine fizică și/sau psihică ce nu îi mai permite salariatului să îndeplinească atribuțiile postului ocupat, constatată potrivit procedurii medicale prevăzute de lege. ÎCCJ a clarificat încă din Decizia nr. 7/2016 că, în acest context, documentul medical relevant poate fi rezultatul evaluării medicului specialist de medicina muncii, materializat în fișa de aptitudine, dacă aceasta nu a fost contestată sau a devenit definitivă după parcurgerea procedurii de contestare. Prin urmare, managerul sau patronul nu poate decide, după propria apreciere, că un om este „prea bolnav ca să mai lucreze”. Angajatorul, obligat să propună alte locuri de muncă Chiar dacă se constată legal inaptitudinea pentru postul actual, concedierea nu ar trebui să fie primul pas. Articolul 64 din Codul muncii obligă angajatorul să îi propună salariatului alte locuri de muncă vacante din unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau cu capacitatea de muncă stabilită medical. De exemplu, o persoană care nu mai poate desfășura muncă fizică grea ar putea ocupa, dacă există și este compatibil, un post cu alte solicitări fizice. Dacă nu există un asemenea loc vacant, angajatorul trebuie să solicite sprijinul agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în vederea redistribuirii salariatului. Abia după parcurgerea procedurii prevăzute de lege poate fi dispusă concedierea pentru inaptitudine. Salariatul are dreptul la minimum 20 de zile de preaviz În cazul concedierii pentru inaptitudine fizică sau psihică, salariatul beneficiază de un preaviz de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Același termen minim se aplică și unor alte concedieri, inclusiv cele pentru motive care nu țin de persoana salariatului. Inspecția Muncii confirmă termenul minim de 20 de zile lucrătoare. În cazul concedierii pentru inaptitudine, salariatul poate avea dreptul și la o compensație, însă aceasta nu este automat o sumă stabilită de Codul muncii pentru orice angajat. Compensația se acordă în condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă aplicabil sau de contractul individual de muncă. De aceea, înainte de plecarea din companie, merită verificat și contractul colectiv, nu doar contractul individual. „Ai prea multe medicale”. Când poate apărea concedierea mascată Problemele apar atunci când angajatorul nu invocă oficial boala, ci încearcă să găsească o altă justificare pentru îndepărtarea salariatului. Un angajat care revine după mai multe concedii medicale poate constata, de exemplu, că începe brusc să primească avertismente, evaluări neobișnuit de slabe sau acuzații disciplinare pentru fapte tolerate anterior. O concediere disciplinară trebuie însă să aibă o bază reală și să respecte procedura legală. Simplul fapt că angajatorul o numește „disciplinară” nu o face automat legală. Mai mult, interdicția din art. 60 privește concedierea în general: nici o decizie de concediere disciplinară nu poate fi emisă în perioada protejată de concediul medical, în condițiile stabilite de lege și clarificate de ÎCCJ. „Reorganizarea” nu poate exista doar pe hârtie O altă situație sensibilă este concedierea prin desființarea postului, în baza art. 65 din Codul muncii. Compania are dreptul să se reorganizeze și să elimine locuri de muncă, inclusiv atunci când angajații respectivi au avut probleme medicale. Dar desființarea postului trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Dacă, de exemplu, postul dispare formal, dar aceleași atribuții sunt preluate imediat de o persoană nou-angajată pe un post practic identic, situația poate ridica semne de întrebare. La fel, dacă există documente, mesaje sau alte probe din care rezultă că adevăratul motiv al îndepărtării angajatului a fost starea sa de sănătate, acestea pot deveni importante într-un eventual litigiu. Codul muncii și legislația antidiscriminare interzic discriminarea în raporturile de muncă, inclusiv pe criterii precum handicapul sau boala cronică necontagioasă. Atenție la demisia „sugerată” Unul dintre cele mai importante lucruri pentru un salariat aflat sub presiune este să facă diferența între concediere, demisie și încetarea contractului prin acordul părților. Dacă angajatorul îi spune: „Mai bine îți dai demisia și încheiem amiabil”, situația juridică se schimbă radical. Demisia este actul salariatului. Încetarea prin acord presupune consimțământul acestuia. Odată semnate, aceste documente sunt foarte diferite de o decizie unilaterală de concediere și pot face mult mai dificilă susținerea ulterioară că angajatorul l-a dat afară ilegal. De aceea, un salariat care consideră că este împins să plece din cauza problemelor de sănătate nu ar trebui să semneze pe loc documente pe care nu le înțelege sau cu care nu este de acord. Păstrarea probelor poate deveni decisivă Dacă relația cu angajatorul începe să se deterioreze după apariția unei probleme medicale, salariatului îi pot fi utile ulterior documentele care arată evoluția situației. Merită păstrate contractul individual de muncă și actele adiționale, fișa postului, evaluările profesionale, eventualele avertismente și convocări disciplinare, deciziile primite, corespondența profesională relevantă și documentele medicale legate de capacitatea de muncă. Pot conta în special diferențele bruște: un salariat evaluat constant bine care, imediat după o perioadă de boală, devine aparent „necorespunzător” poate avea nevoie de documentele vechi pentru a demonstra contextul. Decizia de concediere poate fi contestată în 45 de zile Dacă angajatorul emite totuși o decizie pe care salariatul o consideră ilegală, timpul este important. Codul muncii prevede un termen de 45 de zile calendaristice de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de măsura dispusă pentru formularea cererii referitoare la măsuri privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă. Litigiile de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Pentru contestarea concedierii, salariatul se poate adresa tribunalului competent. O sesizare poate fi făcută și la Inspectoratul Teritorial de Muncă atunci când există suspiciuni privind încălcarea legislației muncii, însă sesizarea ITM nu înlocuiește acțiunea în instanță și nu trebuie lăsat să expire termenul pentru contestarea concedierii. Dacă există indicii serioase de discriminare, în funcție de situație poate fi avută în vedere și sesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Ce poate obține salariatul dacă instanța anulează concedierea Consecințele pentru angajator pot fi importante. Dacă instanța constată că o concediere a fost netemeinică sau nelegală, Codul muncii prevede anularea acesteia și obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care salariatul ar fi beneficiat. La solicitarea salariatului, instanța poate dispune și repunerea părților în situația anterioară concedierii, adică reintegrarea în postul deținut. Aceasta este o diferență importantă față de ideea că un angajator „își asumă” pur și simplu riscul unei concedieri ilegale. Dacă procesul durează, despăgubirile salariale se pot acumula pe întreaga perioadă relevantă. Boala nu înseamnă pierderea automată a locului de muncă Pentru salariați, distincția esențială este între incapacitatea temporară de muncă și inaptitudinea pentru postul ocupat. Prima situație este, în principiu, temporară și beneficiază de protecția specială a art. 60 din Codul muncii. A doua poate conduce, în anumite condiții, la încetarea raportului de muncă, dar numai după o constatare medicală făcută potrivit legii și după respectarea procedurii privind oferirea altor posturi compatibile. Un angajator nu poate transforma legal formula „lipsește prea mult pentru că este bolnav” într-un motiv autonom de concediere. Iar atunci când, după apariția unei probleme de sănătate, încep brusc presiunile pentru demisie, sancțiunile nejustificate sau o reorganizare care pare construită în jurul unui singur salariat, documentele și termenele legale pot face diferența dintre o concediere rămasă definitivă și una anulată de instanță.

Prima zi de concediu medical, neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude
Eveniment

Prima zi de concediu medical, neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude

Prima zi de concediu medical va fi neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude. Angajatorul suportă zilele 2 – 6 ale plăţii indemnizaţiei pentru concediile medicale, iar începând cu ziua a 7-a până la vindecare, plata se face din fondul național de asigurări de sănătate, FNUASS. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Măsura va fi aplicată pentru o perioadă determinată, între 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027. Prima zi de concediu medical, neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude Prevederea apare într-o ordonanță de urgență „privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate”, adoptată marți seara.  Deși a ținut o declarație la finalul ședinței de guvern, premierul Bolojan a refuzat să răspundă la întrebări pe tema acestei ordonanțe sau a celei care permite instituțiilor statului să cumpere mașini scumpe și cu capacitate cilindrică mare.  Nota de fundamentare nu explică decizia ca prima zi de concediu medical să fie neplătită și nici nu oferă un impact bugetar.  Deputatul USR Emanuel Ungureanu a criticat dur, azi, la RFI, această măsură: „Mi se pare o măsură halucinantă (...) chestiunea asta, să dai o lege, pentru că unii s-ar putea să fure, pentru că unii s-ar putea să mintă, păi, de ce avem atâtea instituții de control, care ar trebui să meargă și să verifice care concedii sunt fictive și care nu sunt?”.  În noiembrie 2025, premierul Bolojan se plângea de sumele uriașe plătite pentru concedii medicale. „Zona de certificate medicale, că ne place, că nu ne place, și aici am avut niște exagerări în ultimii ani. Vă rog să vă gândiți că într-un an de zile, România plătește concedii medicale în valoare de 6 miliarde de lei. Deci 1 miliard 200 de mii de euro este valoarea concediilor medicale pe care le plătește statul român într-un an (...) Numărul de zile de concediu este exagerat. Când trebuie făcută o punte între Crăciun și Anul Nou, explodează numărul de concedii medicale. Când trebuie făcută o punte între Paștele Ortodox și cel Catolic, din nou explodează datele. Par niște îmbolnăviri programate (...) Nu ne referim la bolile reale, la situațiile medicale care te țin la pat. Ne referim la concedii date prea ușor, pe ochi frumoși, fără o justificare medicală solidă. Aici pierd statul, pierd companiile și se creează o cultură a abuzului”, a susținut Bolojan, la Euronews.  Însă și fostul premier Ciolacu se plângea de această situație.  „Dacă vrem pentru răceală să dăm scutiri de impozite, dăm scutiri. Dacă vrem pentru o durere la spate şi n-am putut merge la muncă zece zile şi avem două milioane de zile de concediu pe acest specific, vrem să dăm scutiri de impozite? Foarte bine. Să ştiţi că nu le daţi numai din banii mei. Le dăm din banii la toţi”, spunea el. 

Regulile pentru concediu medical vor fi modificate, anunță noul ministru al Sănătății
Eveniment

Regulile pentru concediu medical vor fi modificate, anunță noul ministru al Sănătății

Modificarea regulilor pentru acordarea concediului medical. Noul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă că modul în care se acordă concediile medicale va fi modificat prin reglementări legislative. Scopul este de a limita abuzurile și de a crește transparența în sistemul de sănătate. Modificarea regulilor pentru acordarea concediului medical Rogobete a anunțat că deja a format o echipă de experți care lucrează la elaborarea noilor norme. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Aceasta include specialiști din cadrul CNAS, universităților de medicină, precum și reprezentanți ai instituțiilor de control și reglementare din sănătate, precum ANMDR și ANMCS. „Modul în care se acordă concediul medical și indicatorii care îl justifică trebuie schimbați. Vom face modificări legislative în acest sens.” Un milion de concedii suspecte Ministrul a mai precizat că deja a fost declanșată o verificare amplă la nivel național. Corpul de control al Ministerului Sănătății și cel al CNAS verifică detaliat situațiile în care au fost acordate concedii medicale suspecte. „Anul trecut, a fost emis un milion de concedii medicale. Unele cazuri par suspecte și trebuie verificate cu rigurozitate.” Realitatea va fi făcută publică Alexandru Rogobete a subliniat că obiectivul principal nu este sancționarea punctuală, ci reforma sistemului. Chiar dacă realitatea este inconfortabilă, aceasta va fi prezentată public, transparent. „Nu vom putea opri fenomenul 100%, dar dacă îl reducem considerabil, este deja un câștig.” Calitatea actului medical și responsabilitatea sistemului Ministrul Sănătății a subliniat că verificările și viitoarele modificări nu vizează limitarea drepturilor pacienților, ci responsabilizarea tuturor celor implicați în sistemul medical. „Toate instituțiile implicate în calitatea și siguranța actului medical sunt parte din acest demers. Nu vizăm interdicții, ci reguli corecte.”

Un director de la compania de drumuri Cluj a stat în concediu medical timp de 31 de luni, în șapte ani. Vezi ce salariu uriaș continua să primească
Eveniment

Un director de la compania de drumuri Cluj a stat în concediu medical timp de 31 de luni, în șapte ani. Vezi ce salariu uriaș continua să primească

Un director de la compania de drumuri Cluj (CNAIR), Eugen Cecan, a stat în concediu medical timp de 31 de luni, în ultimii șapte ani, arată Realitatea TV. Din 2022, el a fost aproape tot timpul în concediu medical, pentru a nu putea fi suspendat din funcție, după ce a fost trimis în judecată. Citește și: Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă de protocol cu 56 de milioane de euro. Directoarea, numită de Dragnea, și-a secretizat salariul, dar are două vile și două BMW-uri Director de la compania de drumuri, concediu medical de 31 de luni Însă Cecan continua să-și încaseze salariul uriaș: în anul fiscal 2022 - despre care apar date în declarația de avere din 2023 - el a primit de la această companie 187.505 lei, adică ușor peste 15.000 de lei pe lună, net. Mai mult se poate constata că, în pofida concediilor medicale, salariul său a crescut constant: în anul fiscal 2021 a avut un venit salarial anual de la sucursala Cluj a CNAIR de 160.056. Până în 2020 el și-a secretizat salariul. „Directorul general al CNAIR Cluj, Eugen Cecan, a intrat în atenția presei locale după ce a avut contabilizate 477 de zile de concediu medical. Cecan ar fi adus foi de concediu pe rând de la mai mulți medici, cu diferite afecțiuni de care ar fi suferit. De la cardologie, până la neurologie și chiar și chirurgie (...) Eugen Cecan nu s-ar afla la prima abatere de acest fel. Colegii săi de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale susțin că acesta nu a fost la primul concediu medical prelungit. Între anii 2017-2019, când a fost din nou suspendat din funcție, directorul a stat în concediu medical 461 de zile. În total, în ultimii șapte ani, Cecan a avut concediu medical, plătit timp de trei ani. În total 938 de zile”, arată Realitatea TV. Cecan este acuzat că s-ar fi folosit de mai mulți angajați care ar fi lucrat la ferma familiei sale. Totul a început în anul 2022 când asupra lui Eugen Cecan a fost emis ordinul directorului CNAIR prin care era suspendat din funcție și trimitere în judecată pentru infracțiunea de delapidare. Numai că, la acel moment, ordinul de suspendare nu a intrat în vigoare, din cauza intrării lui Cecan în concediu medical. O decizie oficială de suspendare din funcție a fost luată în urmă cu o săptămână. Eugen Cecan ar fi trebuit să se prezinte la comisia medicală, dacă ar mai fi vrut să continue concediul, deoarece legea prevede efectuarea de analize medicale complexe, pentru prelungirea concediului medical sau intrarea în pensie de boală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră