miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

concediu

13 articole
Eveniment

Drepturile mamelor la revenirea la serviciu: mitul celor 6 luni de protecție împotriva concedierii

Revenirea la serviciu după nașterea unui copil este însoțită de mai multe drepturi pe care angajatorul trebuie să le respecte. Mama nu poate fi dezavantajată profesional pentru că a lipsit, poate beneficia de pauze sau de reducerea programului dacă alăptează și, în anumite situații, legea îi oferă o protecție suplimentară împotriva concedierii. Există însă și câteva confuzii frecvente. Protecția de șase luni după întoarcerea la serviciu nu trebuie confundată cu protecția acordată pe durata concediului de maternitate, iar legea nu spune că angajatorul trebuie să păstreze în orice împrejurare „exact același post”. Regula este mai nuanțată. Concediul de maternitate și concediul pentru creșterea copilului În limbajul curent, expresia „revenire din maternitate” este folosită deseori pentru orice întoarcere la serviciu după nașterea copilului. Citește și: Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE Juridic însă trebuie separate două perioade. Concediul de maternitate este concediul medical de sarcină și lăuzie. După acesta, părintele poate intra, dacă îndeplinește condițiile legale, în concediul pentru creșterea copilului, reglementat separat prin OUG nr. 111/2010. Distincția contează inclusiv atunci când se discută despre protecția împotriva concedierii, deoarece legea stabilește reguli diferite pentru diferitele tipuri de concediu. Dreptul de a revenit pe fostul post sau pe unul echivalent Una dintre cele mai importante garanții este prevăzută de Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Citește și: Zilele libere „invizibile” în 2026: drepturile angajaților când apare o urgență în familie sau trebuie să îngrijească o rudă bolnavă La încetarea concediului de maternitate sau a concediului pentru creșterea copilului, salariata are dreptul să se întoarcă la ultimul loc de muncă sau la un loc de muncă echivalent, cu condiții de muncă echivalente. În plus, trebuie să beneficieze de îmbunătățirile condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi lipsit. Așadar, formularea potrivit căreia firma este obligată să îi păstreze „exact același post” este prea categorică. Dacă postul există în continuare, regula firească este revenirea la acesta. Dacă însă au existat modificări reale în organizarea companiei, legea permite revenirea pe un post echivalent, dar nu pe unul inferior doar pentru că salariata a fost în concediu. În practică, echivalența trebuie analizată prin raportare la elemente precum nivelul profesional, natura muncii, responsabilitățile și condițiile de muncă. O retrogradare mascată, o diminuare nejustificată a responsabilităților sau alte măsuri luate tocmai pentru că salariata a lipsit pentru maternitate ori creșterea copilului pot ridica probleme de discriminare. Legea interzice discriminarea inclusiv în ceea ce privește modificarea raportului de muncă, atribuțiile, remunerația, evaluarea și promovarea. Salariata trebuie să primească și avantajele apărute în perioada absenței Mama nu revine la serviciu într-o „fotografie” a contractului făcută înainte de concediu. Legea prevede expres că, la revenire, salariata trebuie să beneficieze și de îmbunătățirile condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în perioada în care a lipsit. De exemplu, dacă între timp au avut loc modificări generale care îi privesc și pe ceilalți salariați aflați într-o situație comparabilă, simplul fapt că mama s-a aflat în concediu nu justifică excluderea sa. În plus, la revenirea la locul de muncă, Legea nr. 202/2002 prevede și dreptul la un program de reintegrare profesională, cu o durată stabilită prin regulamentul intern, dar care nu poate fi mai mică de cinci zile lucrătoare. Protecția după revenire: mitul celor șase luni vs. realitatea stimulentului Una dintre cele mai răspândite afirmații este că „o mamă nu poate fi concediată șase luni după revenirea la serviciu”. În realitate, legislația actuală din România (OUG nr. 111/2010) oferă o protecție mult mai puternică, dar condiționată diferit. Protecția la concediere după întoarcerea din concediul de creștere a copilului (CCC) este strâns legată de stimulentul de inserție. Dacă mama își reia activitatea și solicită acest stimulent, legea interzice angajatorului să o concedieze pe întreaga perioadă în care ea încasează acest drept (adică până când copilul împlinește 3 ani, sau 4 ani în cazul copilului cu dizabilități). Prin urmare, regula nu este o perioadă fixă de „șase luni” acordată automat oricărei mame, ci o umbrelă de protecție care poate dura și 1-2 ani, atât timp cât salariata se află în plata stimulentului de inserție. Dacă mama revine la muncă abia când copilul împlinește 2 ani (la finalul natural al CCC) și nu mai beneficiază de stimulent, protecția specifică împotriva concedierii încetează în acel moment, aplicându-se regulile generale din Codul Muncii. Protecția nu înseamnă că raportul de muncă nu poate înceta niciodată Nici protecția maternității, nici cea acordată în legătură cu concediul pentru creșterea copilului nu trebuie interpretate ca o imunitate absolută în orice împrejurare. Legislația prevede excepții, în special în situații precum reorganizarea judiciară, falimentul sau, după caz, dizolvarea angajatorului. În același timp, concedierea sau retrogradarea unei salariate tocmai pentru că a fost gravidă, a născut, a intrat în concediu ori și-a exercitat drepturile legale poate constitui o încălcare a legislației privind egalitatea de tratament. Mama care alăptează poate lucra cu două ore mai puțin pe zi Un drept foarte concret, dar mai puțin cunoscut, este cel acordat salariatelor care alăptează. Potrivit OUG nr. 96/2003, angajatorul este obligat să acorde, în timpul programului, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până când copilul împlinește vârsta de un an. În acest interval este inclus și timpul necesar deplasării către și de la locul unde se află copilul. La cererea mamei, cele două pauze pot fi înlocuite cu reducerea programului normal de lucru cu două ore pe zi. Este important că aceste două ore nu sunt concediu fără plată și nu trebuie recuperate. Pauzele sau reducerea programului sunt incluse în timpul de muncă, nu diminuează veniturile salariale, iar costul este suportat de angajator. Reducerea programului pentru alăptare Legislația mai prevede un drept distinct pentru salariata gravidă care, din motive de sănătate proprii sau ale fătului, nu poate efectua programul normal de lucru. Pe baza recomandării medicului de familie, durata normală a muncii poate fi redusă cu o pătrime, cu menținerea veniturilor salariale. Această regulă privește sarcina și este diferită de reducerea cu două ore acordată după naștere pentru alăptare. Angajatorul nu poate folosi maternitatea ca motiv pentru „retrogradare” La întoarcerea la serviciu pot apărea situații în care salariatei i se comunică faptul că postul ei „nu mai există”, că atribuțiile au fost preluate de altcineva sau că poate reveni numai pe un post inferior. O asemenea schimbare nu este automat ilegală: companiile își pot reorganiza activitatea. Dar reorganizarea trebuie să fie una reală și să respecte toate garanțiile prevăzute de legislația muncii. Ceea ce nu poate face angajatorul este să transforme absența pentru maternitate sau creșterea copilului într-un dezavantaj profesional. Legea interzice discriminarea în ceea ce privește inclusiv modificarea contractului, atribuțiile, remunerația, evaluarea, promovarea și încetarea raportului de muncă. Ce poate face salariata dacă drepturile îi sunt încălcate Primul pas util este păstrarea documentelor: contractul individual de muncă, fișa postului de dinainte de concediu, actele adiționale, notificările privind revenirea, corespondența cu angajatorul și orice document prin care i se propune schimbarea postului, salariului sau atribuțiilor. Dacă apar probleme privind respectarea normelor de muncă, salariata se poate adresa inspectoratului teritorial de muncă, iar dacă există o măsură precum concedierea, modificarea nelegală a contractului sau discriminarea, situația poate ajunge și în instanță. În cazurile de discriminare poate deveni relevantă și legislația specială privind egalitatea de șanse. Este important ca salariata să nu semneze în grabă un act adițional prin care acceptă un post inferior sau un salariu mai mic dacă nu este de acord cu modificarea.

Drepturile mamelor la revenirea la serviciu: mitul celor 6 luni de protecție împotriva concedierii
Concediul de odihnă neefectuat: când se reportează zilele rămase și ce obligații financiare are angajatorul dacă te recheamă din vacanță
Eveniment

Concediul de odihnă neefectuat: când se reportează zilele rămase și ce obligații financiare are angajatorul dacă te recheamă din vacanță

Dacă un salariat ajunge la sfârșitul anului cu zile de concediu nefolosite, acestea nu se transformă automat în bani și nici nu ar trebui considerate pur și simplu „pierdute”. Codul muncii pornește de la o regulă foarte clară: concediul de odihnă trebuie, în primul rând, efectuat, scopul său fiind odihna efectivă a salariatului. Compensarea în bani este permisă, ca regulă, numai atunci când contractul individual de muncă încetează. Situația se complică atunci când zilele rămân neefectuate, când concediul este amânat de angajator sau când salariatul este chemat înapoi la serviciu în timpul vacanței. Legea stabilește însă reguli și pentru aceste cazuri. Concediul de odihnă este un drept garantat Potrivit Codului muncii, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților și nu poate face obiectul unei renunțări sau al unei limitări. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Durata minimă prevăzută de lege este de 20 de zile lucrătoare pe an, contractele individuale sau colective de muncă putând prevedea un număr mai mare de zile. Așadar, un angajator nu poate propune legal, cât timp raportul de muncă continuă, ca salariatul să renunțe la concediu în schimbul unei sume de bani. Regula este tocmai inversă: zilele de concediu trebuie luate în natură. Ce se întâmplă cu zilele de concediu rămase la sfârșitul anului În principiu, concediul de odihnă trebuie efectuat în fiecare an. Există însă numeroase situații în care acest lucru nu este posibil: salariatul a fost în concediu medical, activitatea firmei nu a permis efectuarea concediului în perioada programată sau au intervenit alte motive justificate. Codul muncii prevede că, atunci când salariatul nu poate efectua integral sau parțial concediul anual din motive justificate, angajatorul este obligat, cu acordul salariatului, să îi acorde zilele rămase într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediu. De exemplu, pentru zile de concediu aferente anului 2026 care nu au putut fi efectuate din motive justificate, perioada legală de acordare începe în 2027. Prin urmare, simplul fapt că a venit 1 ianuarie nu înseamnă că zilele rămase dispar. Angajatorul poate spune „nu ți-ai luat concediul, l-ai pierdut”? O asemenea concluzie automată este riscantă. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Angajatorul are, la rândul său, obligații privind organizarea și acordarea concediului. Codul muncii nu tratează concediul de odihnă ca pe un beneficiu pe care firma îl poate lăsa la nesfârșit la discreția salariatului, iar apoi să constate că acesta „a expirat”. În practică trebuie văzut de ce concediul nu a fost efectuat: salariatul nu l-a solicitat, concediul a fost amânat, cererile au fost refuzate, salariatul s-a aflat într-o situație care făcea imposibilă efectuarea lui sau angajatorul nu a asigurat efectiv posibilitatea efectuării concediului. De aceea, pentru salariați este util ca solicitările de concediu, aprobările, refuzurile și eventualele amânări să fie păstrate în scris. Banii în locul zilelor libere Salariatul nu poate să ceară banii în locul zilelor libere, cât timp contractul individual de muncă continuă. Articolul 146 din Codul muncii stabilește expres că „compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă”. Prin urmare, nu este legală formula: „Nu mai pleci în concediu anul acesta, dar îți plătim zilele”. Chiar dacă atât angajatul, cât și angajatorul ar fi de acord, principiul rămâne același: în timpul existenței contractului, concediul trebuie acordat ca timp liber. La plecarea din firmă, concediul neefectuat se plătește Situația se schimbă radical atunci când contractul individual de muncă încetează. Dacă salariatul mai are zile de concediu la care era îndreptățit și pe care nu le-a efectuat, acestea nu mai pot fi acordate în natură după încetarea raportului de muncă. În această situație intervine compensarea în bani prevăzută de Codul muncii. Regula este valabilă indiferent de modalitatea de încetare a contractului, dacă există concediu de odihnă cuvenit și neefectuat. Cu alte cuvinte, plata zilelor rămase nu este un „bonus” oferit de angajator la plecare, ci consecința faptului că dreptul la concediu nu mai poate fi exercitat efectiv după încetarea contractului. Ce se întâmplă dacă salariatul se îmbolnăvește în concediu Concediul de odihnă și concediul medical au scopuri diferite. Codul muncii stabilește că perioadele de incapacitate temporară de muncă, concediul de maternitate, concediul de risc maternal și concediul pentru îngrijirea copilului bolnav sunt considerate perioade de activitate prestată pentru stabilirea concediului de odihnă. Dacă una dintre aceste situații intervine în timpul concediului de odihnă, acesta se întrerupe, iar zilele rămase se efectuează ulterior. Așadar, un salariat care se îmbolnăvește în timpul vacanței și intră legal în concediu medical nu ar trebui să „consume” simultan și zilele de odihnă aferente perioadei respective. Rechemarea din vacanță, legală sau nu Angajatorul poate să cheme salariatul înapoi din concediu, însă nu oricând și nu doar pentru că „este mult de lucru”. Articolul 151 din Codul muncii permite angajatorului să îl recheme pe salariat din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența acestuia la locul de muncă. Prin urmare, rechemarea este concepută de lege ca o măsură excepțională. O situație critică, un incident grav, o urgență operațională sau o împrejurare care nu poate fi gestionată fără prezența salariatului pot justifica rechemarea. Simpla comoditate a angajatorului sau o organizare defectuoasă a activității nu ar trebui confundate cu „interese urgente”. Obligația de despăgubire Totuși, această măsură excepțională vine cu un cost direct pentru firmă. Potrivit legii, angajatorul este obligat să suporte toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare pentru revenirea la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite din cauza întreruperii concediului (ex: bilete de avion pierdute, nopți de cazare neutilizate și nerambursabile). De aceea, salariatul ar trebui să păstreze facturile, biletele de transport, rezervările și documentele care pot demonstra prejudiciul produs prin întreruperea concediului. Zilele de concediu rămase după rechemare nu dispar Rechemarea la serviciu nu înseamnă că salariatul pierde zilele din concediu pe care nu le-a mai putut efectua. Practic, concediul este întrerupt, iar perioada neefectuată rămâne disponibilă pentru a fi acordată ulterior, în condițiile legii. Inspecția Muncii arată, de asemenea, că vacanța poate fi întreruptă și că angajatorul poate dispune rechemarea cu suportarea cheltuielilor aferente. Dacă, de exemplu, un angajat avea aprobate zece zile de concediu și este rechemat după patru, celelalte zile nu sunt considerate concediu efectuat doar pentru că figurau inițial în programare. Ce este bine să păstreze salariatul În cazul unui conflict, documentele pot face diferența. Este util ca salariatul să păstreze cererile de concediu, aprobările sau refuzurile angajatorului, programările concediilor, mesajele prin care i s-a cerut amânarea concediului și, dacă a fost rechemat, solicitarea angajatorului și documentele privind cheltuielile produse. Mai ales atunci când există mai mulți ani cu zile de concediu restante, este indicat ca salariatul să ceară în scris situația exactă a zilelor disponibile și programarea efectuării lor. Concediul nu este o recompensă acordată de firmă Regula esențială pentru salariați este simplă: concediul de odihnă reprezintă un drept, nu o favoare acordată de angajator. Zilele neefectuate din motive justificate pot fi acordate ulterior, în condițiile și în termenul prevăzut de Codul muncii. În timpul raportului de muncă, ele nu pot fi înlocuite pur și simplu cu bani. Compensarea devine posibilă atunci când contractul încetează. Iar dacă angajatorul îl recheamă în mod justificat pe salariat din concediu, trebuie să suporte costurile și prejudiciile generate de revenirea la muncă, iar zilele neefectuate rămân de recuperat.

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026
Eveniment

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026

În calculul pensiei pot intra și perioade în care o persoană nu a mers efectiv la serviciu și nu a avut un contract obișnuit de muncă. Facultatea la zi, armata, anumite concedii medicale, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau anii de detenție politică pot fi recunoscuți, în anumite condiții, la stabilirea drepturilor de pensie pentru anul 2026. Însă nu toți acești ani au aceeași valoare. Legea pensiilor face diferența între stagiu contributiv, perioade asimilate și perioade necontributive. Mai mult, o perioadă care este luată în calcul la pensia pentru limită de vârstă poate să nu ajute la îndeplinirea condițiilor pentru pensia anticipată. Trei noțiuni care nu trebuie confundate Potrivit Legii nr. 360/2023, stagiul total de cotizare poate cuprinde trei categorii: stagiul de cotizare contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Stagiul contributiv reprezintă, în principal, timpul pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Perioadele asimilate sunt intervale în care contribuția nu a fost datorată sau plătită, dar pe care legea le tratează, în anumite condiții, ca stagiu de cotizare. Perioadele necontributive sunt recunoscute ca vechime sau stagiu prin acte normative speciale, deși pentru ele nu exista obligația plății contribuției de asigurări sociale. Diferența devine esențială atunci când omul vrea să afle nu doar „câți ani are în total”, ci dacă a realizat stagiul minim sau stagiul complet contributiv cerut pentru un anumit tip de pensionare. Facultatea la zi poate conta la pensie Studiile universitare reprezintă perioadă asimilată dacă au fost urmate la zi sau cu frecvență, pe durata normală prevăzută pentru programul respectiv și au fost finalizate cu diplomă. Legea include studiile universitare de licență, dar și ciclurile de master și doctorat, în condițiile în care studiile sunt absolvite. Pentru facultate și pentru unele dintre celelalte perioade asimilate, punctajul lunar stabilit de Legea nr. 360/2023 este de 0,25 puncte. Așadar, un an de facultate nu valorează în calculul pensiei la fel ca un an în care salariatul a avut, de exemplu, un venit ridicat pentru care s-a plătit CAS. Mai există o precizare importantă: facultatea poate fi valorificată la calcularea pensiei, însă nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie anticipată. Armata este și ea perioadă asimilată Serviciul militar obligatoriu este recunoscut la pensie. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Legea include perioada în care persoana a fost militar în termen sau militar cu termen redus, precum și perioadele de concentrare, mobilizare ori prizonierat. Și această perioadă beneficiază, în calculul stabilit de actuala lege, de punctajul de 0,25 puncte lunar. Armata poate majora astfel stagiul total și numărul de puncte luat în calcul la pensie, dar nu poate înlocui anii contributivi ceruți pentru deschiderea dreptului la pensia anticipată. CNPP o enumeră expres printre perioadele care nu intră în stagiul complet contributiv cerut pentru anticipată. Concediul pentru creșterea copilului are un regim mai favorabil O situație aparte este concediul pentru creșterea copilului. Pentru calculul pensiei, concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 beneficiază, potrivit Legii nr. 360/2023, de un punctaj lunar determinat pe baza indemnizației primite, și nu de pragul fix de 0,25 puncte aplicat altor perioade asimilate. Punctajul anual se obține conform regulii generale, prin însumarea punctajelor lunare din acel an și împărțirea rezultatului la 12. Perioada este considerată asimilată, dar, prin excepție, se ia în calcul la stabilirea stagiului minim și complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie. Totuși, conform precizărilor CNPP, această perioadă este exclusă de la calculul punctelor de stabilitate Concediile medicale: contează și perioada în care au fost acordate În cazul concediilor medicale trebuie urmărită data. Legea nr. 360/2023 tratează drept perioade asimilate intervalele în care, între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006, o persoană a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legislației de atunci. În această categorie au intrat, între altele, anumite indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate ori recuperarea capacității de muncă. Separat, începând cu 1 ianuarie 2005, legea consideră perioadă asimilată concediul pentru incapacitate temporară de muncă produsă de accident de muncă sau boală profesională. Așadar, formula „orice concediu medical înseamnă automat vechime necontributivă” este prea simplă. Regimul juridic depinde de tipul indemnizației și de perioada în care aceasta a fost acordată. Șomajul contează, dar nu toate perioadele de șomaj sunt identice Una dintre cele mai frecvente confuzii privește șomajul. CNPP precizează că perioadele în care o persoană a primit ajutor de șomaj sau ajutor de integrare profesională înainte de 1 aprilie 2001, în baza legislației de atunci, sunt perioade necontributive recunoscute ca stagiu de cotizare. Pentru perioadele de șomaj în care drepturile bănești primite au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, situația este diferită: la determinarea punctajului se iau în considerare sumele respective. Legea prevede expres că, pentru perioada în care persoana a fost șomer, punctajul lunar se stabilește în funcție de drepturile bănești care au constituit baza de calcul a CAS. De aceea, la verificarea dosarului de pensie este important nu doar faptul că persoana a fost șomer, ci și în ce an și în baza cărei legislații a primit indemnizația. Pentru pensia anticipată, șomajul de dinainte de 1 aprilie 2001, recunoscut drept perioadă necontributivă, nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului. Detenția politică, deportarea și persecuția pot fi recunoscute Și unele perioade în care oamenii au fost împiedicați de stat să muncească sunt luate în considerare. Printre perioadele necontributive recunoscute de legislația pensiilor se află cele stabilite potrivit Decretului-lege nr. 118/1990 pentru persoanele persecutate politic de regimul instaurat după 6 martie 1945. Pot intra aici, în condițiile prevăzute de lege, perioade de privare de libertate din motive politice, deportare, strămutare sau prizonierat, precum și anumite perioade suplimentare de vechime acordate persoanelor persecutate. Ele pot fi recunoscute la pensie, însă CNPP le enumeră între perioadele necontributive care nu intră în stagiul complet contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată. Anii „recunoscuți” nu aduc puncte de stabilitate O altă diferență importantă apare la punctele de stabilitate introduse de noua lege a pensiilor. Acestea se acordă numai pentru stagiul de cotizare contributiv care depășește 25 de ani: 0,50 puncte pentru fiecare an peste 25 până la 30 de ani inclusiv, 0,75 puncte pentru anii peste 30 până la 35 și câte un punct pentru fiecare an contributiv peste 35 de ani. Prin urmare, faptul că o persoană are, de exemplu, 35 de ani de stagiu total nu înseamnă automat că are 35 de ani contributivi și nici că toate cele 35 de ani generează puncte de stabilitate. Un pensionar ar putea avea, ipotetic, 30 de ani lucrați efectiv, patru ani de facultate și un an de armată. Stagiul total recunoscut poate ajunge astfel la 35 de ani, dar facultatea și armata nu devin, numai prin această însumare, ani contributivi pentru punctele de stabilitate sau pentru îndeplinirea stagiului complet contributiv cerut la pensia anticipată. De ce contează diferența mai ales la pensia anticipată În cazul pensiei pentru limită de vârstă, perioadele asimilate și cele necontributive pot fi valorificate în condițiile legii și pot influența stagiul total și cuantumul pensiei. La pensia anticipată, însă, criteriul principal este realizarea stagiului complet de cotizare contributiv. CNPP precizează expres că, pentru deschiderea acestui drept, nu intră în stagiul complet contributiv facultatea, armata, anumite indemnizații și concedii medicale, șomajul necontributiv anterior datei de 1 aprilie 2001, perioadele recunoscute foștilor persecutați politic și alte perioade necontributive prevăzute de lege. Există însă o nuanță importantă în noua lege: penalizarea aplicată pensiei anticipate scade treptat în funcție de numărul de ani de muncă realizați peste stagiul complet contributiv de 35 de ani. Cu toate acestea, legea menține o rigoare absolută: atât stagiul complet de bază, cât și anii suplimentari de peste acest stagiu (de până la 5 ani) trebuie să fie realizați exclusiv din perioade contributive. Perioadele asimilate (precum facultatea sau armata) rămân complet excluse de la orice formă de calcul pentru pensia anticipată, fiind valorificate abia la împlinirea vârstei standard. Ce ar trebui să verifice pensionarul în dosarul său Cea mai utilă întrebare nu este, așadar, doar „câți ani am vechime?”, ci „din acești ani, câți sunt contributivi, câți sunt asimilați și câți sunt necontributivi?” În deciziile de pensionare emise potrivit noii legislații, aceste categorii sunt evidențiate separat tocmai pentru că produc efecte juridice diferite. Pentru perioade mai vechi, pensionarul ar trebui să păstreze sau să caute, după caz, diploma și documentele privind durata studiilor, livretul militar, carnetul de muncă, adeverințele privind șomajul sau plățile compensatorii, documentele privind concediul pentru creșterea copilului și actele oficiale prin care au fost recunoscute perioadele de detenție, deportare ori persecuție politică. Concluzia importantă este că un an recunoscut la pensie nu este întotdeauna egal cu un an lucrat și contributiv. Facultatea, armata, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau alte perioade protejate de lege pot conta, dar în moduri diferite. Iar această diferență poate decide atât cuantumul pensiei, cât și momentul în care persoana poate efectiv să se pensioneze.

Un pasager acuză Wizz Air că i-a stricat concediul: judecătorii obligă aeroportul din Iași să predea imaginile video
Eveniment

Un pasager acuză Wizz Air că i-a stricat concediul: judecătorii obligă aeroportul din Iași să predea imaginile video

Un ieșean aflat într-un litigiu cu compania aeriană Wizz Air a obținut în instanță acces la imaginile de supraveghere de pe Aeroportul Iași, pe care intenționează să le folosească drept probe pentru a cere despăgubiri. Proces cu Wizz Air, decizia judecătorilor Bărbatul susține că o încurcătură produsă de operatorul aerian l-a făcut să piardă zborul spre destinația de vacanță, fiind nevoit să cumpere alte bilete pentru ziua următoare. Citește și: De ce ancheta Recorder despre Poliție s-a stins: cine conduce comisiile parlamentare de apărare Pentru a conserva dovezile, acesta a apelat la procedura specială de asigurare a probelor, care permite intervenția rapidă a instanței atunci când există riscul dispariției acestora. Astfel, judecătorii Judecătoriei Iași au soluționat cererea în regim de urgență, fără citarea părților, obligând Aeroportul Iași să furnizeze înregistrările video solicitate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Românii aleg concediile în Antalya, pentru all inclusive, în dauna plajelor din Grecia
Economie

Românii aleg concediile în Antalya, pentru all inclusive, în dauna plajelor din Grecia

Tot mai mulți turiști români aleg vacanțele în Antalya în vara acestui an, preferând litoralul din Turcia în locul Greciei, în principal din motive legate de costuri și predictibilitatea cheltuielilor. Bugetul, știut dinainte În contextul scumpirilor din numeroase destinații europene, pachetele all-inclusive din Antalya rămân printre cele mai atractive opțiuni pentru familiile care vor să își stabilească bugetul de concediu încă de la început. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Creșterea prețurilor la restaurante, șezlonguri și transport local în Grecia și în alte destinații turistice europene i-a determinat pe mulți români să se orienteze către ofertele din Turcia, unde sistemul all-inclusive continuă să fie perceput ca o variantă mai avantajoasă și mai ușor de gestionat financiar. Datele oficiale publicate de Ministerul Turismului din Turcia arată că țara a atras anul trecut peste 62 de milioane de turiști, depășind Grecia, care a raportat aproximativ 43 de milioane de vizitatori. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal
Politică

Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal

Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal, afirmă surse din această instituție. În aceste condiții, Curtea va amâna din nou o decizie privind proiectul guvernului Bolojan de modificare a elgii pensiilor speciale ale magistraților.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune CCR ar trebui să ia la 11 februarie o decizie privind pensiile speciale ale magistraților.  Nou blocaj la CCR: judecătorul pro-PSD Gheorghe Stan, zis Geani, și-a luat concediu paternal Potrivit G4Media, „în ședința în care Curtea dă o decizie, este obligatoriu, conform legii, să fie prezenți toți judecătorii care au participat la dezbaterile pe respectiva speță. Prin urmare, deoarece Gheorghe Stan este în concediu, iar el a participat la dezbaterile din cadrul CCR pe legea privind pensiile magistraților, Curtea nu va putea adopta o decizie în absența lui”.  Stan și-a luat concediu paternal până pe 24 februarie. Soția sa este judecătoare la Tribunalul București. Gheorghe Stan are 52 de ani și este beneficar al unei urașe pensii speciale, de circa 30.000 de lei pe lună, net. Darul de la nunta din 2023, declarat, a fost de 90.000 de euro. La nuntă ar fi participat însăși Lia Savonea.  România a pierdut 231 milioane euro din PNRR fiindcă CCR a amânat decizia privind pensiile speciale ale magistraților, a anunțat acum câteva zile ministrul Dragoș Pîslaru. El a explicat, la Digi 24, că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit. Și premierul Bolojan a trimis la CCR o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraților va duce la pierderea a 230 de milioane de euro din PNRR. 

Cinism incredibil la Centrul de arși de la Floreasca: medicul-șef și-a prelungit concediul în plin scandal
Eveniment

Cinism incredibil la Centrul de arși de la Floreasca: medicul-șef și-a prelungit concediul în plin scandal

Centrul de arși Floreasca, medicul-șef lipsește. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, i-a cerut vineri demisia șefului Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca, acuzându-l de „iresponsabilitate crasă” și „indolență incompatibilă cu demnitatea profesională”. Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a criticat absența totală a acestuia din spațiul public, în contextul unei crize grave generate de cazul pacientelor Lavinia și Alina. Centrul de arși Floreasca, medicul-șef lipsește Potrivit ministrului, șeful de secție este în continuare în concediu, pe care și l-a prelungit, fără să ofere vreo declarație sau explicație, nici în fața pacienților, nici în fața echipei medicale. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici „Nu mai este loc de sugestii sau politețuri: cer public și imperativ demisia imediată!”, a subliniat Rogobete. Reacție întârziată la o criză gravă Rogobete a mai precizat că doar mobilizarea socială și presiunea publică au dus la obținerea tratamentului în străinătate pentru una dintre paciente. În plus, testarea pentru Candida Auris în cadrul centrului a fost posibilă doar după intervenția Inspecției Sanitare de Stat. „Răspunsul șefului de secție la toate aceste probleme este nul, inexistent”, a punctat ministrul. Deficiențe constatate și sancțiuni aplicate Ministerul Sănătății anunță că, în urma controalelor efectuate săptămâna aceasta la Centrul pentru Arși de la Spitalul Floreasca, au fost identificate numeroase deficiențe. Acestea au dus la aplicarea unor sancțiuni administrative și la adoptarea de măsuri corective, de ordin sanitar și organizatoric. Totodată, se lucrează la modificări legislative care vor introduce sancțiuni dure pentru cazurile de neprofesionalism și indolență în sistemul medical.

Premierul Marcel Ciolacu, în vacanță neoficială de circa o săptămână: nu a avut nici o activitate la Guvern, nu a fost văzut în public
Politică

Premierul Marcel Ciolacu, în vacanță neoficială de circa o săptămână: nu a avut nici o activitate la Guvern, nu a fost văzut în public

Premierul Marcel Ciolacu pare a fi în vacanță neoficială de circa o săptămână: nu a avut nici o activitate la Guvern și nu a fost văzut în public de la 17 ianuarie, când a avut o întâlnire la ministerul Agriculturii. Ultima ședință de guvern a avut loc la 16 ianuarie. Guvernul nu a anunțat însă că șeful Executivului s-ar afla în vacanță. Citește și: Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL: un fost șef de penitenciar a fost pus de liberalul care conduce CJ Constanța la conducerea Delfinariului Ciolacu, în vacanță neoficială de circa o săptămână Premierul Ciolacu a fost însă activ pe TikTok, unde, în ultimele șapte zile, a postat cinci filmări. Azi, de Ziua Unirii Principatelor, a transmis un mesaj formal, dar el nu a fost văzut la nici un eveniment public. Noul guvern Ciolacu II a fost instalat la 23 decembrie. De atunci, nu a fost concediat nici un secretar de stat - deși coaliția PSD-PNL-UDMR a promis că va reduce drastic numarul lor - nu s-a finalizat bugetul și, în general, nu a fost luată nici o decizie majoră. Pe facebook, el s-a lăudat, după ce Ilie Bolojan a demarat procesul de concediere a unor angajați ai Senatului: „Restructurarea aparatului bugetar este o prioritate pe care am enunțat-o chiar în Parlament, la învestirea Guvernului, și sunt decis ca – indiferent de obstacole – să o duc la bun sfârșit!”. În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă.

EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical, petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac
Investigații

EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical, petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș). Cornelia Cismaș Malac, directorul executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică Timiș și subalterna ministrului Sănătății Alexandru Rafila, și-a petrecut șapte zile dintr-un concediu medical într-o vacanță exotică în Tunisia. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR Se întâmpla la sfârșitul lunii iunie, cu câteva zile înainte ca premierul Marcel Ciolacu să ceară socoteală Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru milioanele de concedii medicale luate de români. DeFapt.ro a consultat mai multe documente din care rezultă că adjuncta de la DSP Timiș a beneficiat de 113 zile de concediu medical, plus alte 24 de zile de concediu de odihnă în anul 2023. 147 de zile de concediu în opt luni Cornelia Cismaș Malac a devenit cunoscută publicului larg în martie 2020, când se afla la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Atunci, s-a bâlbâit atât de tare în timpul unei conferințe de presă organizată după apariția primului caz de coronavirus în Timiș, încât a cerut un pahar cu apă. Apoi a declarat că, de fap,t o deranjează luminile camerelor de filmat. În urma gafelor care au devenit virale în mediul online, ministrul Victor Costache, cel care conducea Sănătatea în aceea perioadă, a fost nevoit să o schimbe din funcție. Dar Cornelia Cismaș Malac a rămas în continuare la DSP Timiș. Doar că pe o funcție inferioară: cea de director executiv adjunct, responsabil cu partea economică, acolo unde se bucură de foarte mult timp liber. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cornelia Cismaș Malac, adjuncta de la DSP Timiș, a avut în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023 nu mai puțin de 133 de zile de concediu medical. Dintre acestea, 20 de zile au fost în anul 2022, restul de 113, în 2023. Mai mult, în perioadele 17 august – 1 septembrie 2023 și 23 octombrie – 7 noiembrie 2023, a beneficiat și de concediu de odihnă. Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș) Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut șapte din cele 113 zile de concediu medical din 2023 într-o vacanță exotică în Tunisia. Explorarea Tunisiei a avut loc în perioada 16 – 23 iunie 2023, în timp ce Malac se afla, oficial, în concediu medical. Surse din cadrul DSP Timiș au declarat sub protecția anonimatului că, după ce s-a întors din Tunisia, Cornelia Cismaș Malac nu a făcut nici un secret din asta, ba chiar s-a lăudat colegilor cu fotografiile din vacanță. Contactată de către DeFapt.ro pentru a explica care au fost motivele pentru care și-a petrecut concediul medical în Tunisia, Cornelia Cismaș Malac a ezitat de câteva ori să răspundă la întrebare. Într-un final, a spus ceva: "Nu am nimic de declarat!". Apoi a închis telefonul. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Alexandru Rafila, șeful ei direct, dar nici acesta nu a răspuns întrebărilor. Cumnata unui șef de organizație PSD La scurt timp după ce Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut concediul medical în Tunisia, premierul Marcel Ciolacu declara război concediilor medicale. "Sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar este evident că s-a abuzat de acest fenomen şi vă anunţ că este o datorie de anul trecut la concedii medicale de șase miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de euro", anunța premierul Marcel Ciolacu, șef al PSD. Dar, cu siguranță, prim-ministrul României nu se referea la Cornelia Cismaș Malac, care are legături puternice în PSD. De exemplu, soțul ei, Romeo Malac, este președintele Asociației Județene de Fotbal Timiș și observator din partea Federației Române de Fotbal. Romeo Malac este angajat și la Direcția de Prestări Servicii din cadrul Consiliului Județean Timiș. De la toate cele trei locuri de muncă a fost renumerat cu peste 122.000 lei în anul 2022. Fratele lui Romeo Malac și cumnatul Corneliei Cismaș Malac este Victor Malac, consilier local și președinte al organizației PSD Dumbrăvița (Timiș).

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari
Mediu

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari, scrie Agerpres. În plus, cel de-al patrulea este în concediu de odihnă, iar consilierul juridic se află în concediu medical. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa În aceste condiţii, şefa Comisariatului Judeţean, Cristina Kashyap, este singura angajată a instituţiei care era joi la serviciu. "Aşteptăm o decizie din partea Comisariatului General", a declarat Kashyap. Procurorii DNA au efectuat, miercuri, 64 de percheziţii în judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi, într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada aprilie - octombrie 2022, potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA. Ancheta se derulează în legătură cu modalitatea de efectuare a unor controale la agenţi economici şi unităţi administrativ-teritoriale, pe linie de protecţie a mediului. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Potrivit anchetatorilor, percheziţiile au avut loc la sedii ale unor instituţii publice şi la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Avertizare de călătorie de la medici: ce vaccinuri sunt necesare în funcţie de ţara în care mergeţi în concediu
Justiție

Avertizare de călătorie de la medici: ce vaccinuri sunt necesare în funcţie de ţara în care mergeţi în concediu

Ce vaccinuri sunt necesare în concediu. Există state sau zone geografice unde anumite vaccinuri sunt obligatorii sau sunt doar recomandate. Ce vaccinuri sunt necesare în concediu Recomandările prinvind condiţiile de călătorie pot fi găsite pe site-ul MAE. "Trebuie să se ştie că există o serie de boli care se transmit în special prin muşcătura de insecte, cum ar fi febra galbenă, pentru care unele state impun obligativitatea vaccinului şi malaria, pentru care se poate face profilaxie. Citește și: Primele patru luni din 2022: zero sume absorbite din PNRR și scădere puternică a investițiilor, față de 2021. Au explodat cheltuielile cu dobânzile și asistența socială Cazuri de malarie ale unor persoane venite din ţări cu risc am tratat şi noi la spital", a spus dr. Carmen Dorobăţ, medic primar infecţionist la Spitalul de Boli Infecţioase "Sfânta Parascheva". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce să faci astăzi dacă ai COVID? Mai primeşti concediu medical în izolare?
Justiție

Ce să faci astăzi dacă ai COVID? Mai primeşti concediu medical în izolare?

Câte zile de concediu pentru COVID? Iată care sunt paşii pe care trebuie să îi urmeze acum un pacient care are simptome specifice infecţiei cu SARS-CoV-2. Câte zile de concediu pentru COVID? În primul rând, orice persoană care are simptome de răceală trebuie să meargă să se testeze - fie în cabinetele medicilor de familie, fie în centre medicale avizate să facă asta. Testarea este gratuită pentru persoanele care au simptome şi care au recomandarea medicilor de familie, dar şi pentru cele care s-au înscris pentru testare pe site-ul DSP, ca urmare a faptului că nu sunt înscrise la un medic de familie, medicul este în alt judeţ sau medicul este indisponibil. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu Dacă rezultatul este pozitiv, pacientul beneficiază de cinci zile de concediu dacă este vaccinat şi şapte zile dacă nu este vaccinat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Concedii medicale de un miliard de euro în 2021, mai ales din cauza COVID
Justiție

Concedii medicale de un miliard de euro în 2021, mai ales din cauza COVID

Statul trebuie să plătească un miliard euro pentru concedii medicale acordate bolnavilor anul trecut. Multe dintre concedii au fost cauzate de pandemia de COVID-19. Un miliard euro pentru concedii medicale Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți. România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună. Citește și: Favipiravir, la liber în farmacii. Atenție: are efecte secundare serioase Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val. La debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020, au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical. În valul patru, au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%. Creștere cu aproape 300% În total, bugetul alocat concediilor medicale de CNAS a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei (2019), la aproape 5 miliarde de lei (2021). Suma este cea pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală. Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră