sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: compensare

11 articole
Eveniment

Ucisă de cancer sau de stat?

Ucisă de cancer sau de stat? Profesoara Elisabeta Mincior a fost diagnosticată cu mezoteliom peritoneal malign, o formă rară și agresivă de cancer. Ucisă de cancer sau de stat? După peste 33 de ani dedicați educației, sistemul de stat, pe care l-a servit o viață, nu i-a oferit sprijinul necesar în lupta cu boala. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Medicamentul prescris, Alimta 500mg (Pemetrexedum), nu este inclus în regimul de compensare pentru această afecțiune, fapt care a forțat-o să își acopere singură costurile tratamentului. În decurs de doi ani, a cheltuit peste 10.000 de euro, sumă obținută din economii, sprijinul familiei și prietenilor, precum și din meditațiile oferite elevilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucisă de cancer sau de stat? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente (sursa: Facebook/Austrian Airlines)
Economie

Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente

Aproape toate companiile aeriene vând bilete peste capacitatea avionului: overbooking-ul (suprarezervarea) este o afacere veche. Motivul principal invocat de companiile aeriene este că unii pasageri nu ajung la îmbarcare ("No-show"), din diferite motive. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă. Tactica, folosită des de companii low-cost Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente cu pasagerii, cărora "uită" să le prezinte riscul că pot fi lăsați la sol. Reglementarea în SUA, încă din 1978 Overbooking-ul practicat de companiile aeriene este o afacere veche. Ideea vine din SUA și datează din anii 1940. Pe măsură ce și-au extins afacerile, companiile aeriene s-au confruntat și cu problema locurilor rezervate, dar neocupate. Acestea erau contabilizate drept pierderi. Pentru a le minimaliza, managerii companiilor au adoptat metoda de overbooking (suprarezervarea), ca strategie de afaceri. Până în 1950, vânzarea intenționată de bilete în plus devenise o practică larg răspândită. La fel, și plângerile pasagerilor. Ani de zile, companiile aeriene au susținut varianta "erorii umane", negând că overbooking-ul era făcut în mod deliberat. Prima reglementare a overbooking-ului a avut loc în SUA, în 1978. Civil Aeronautics Board (CAB) a ordonat atunci companiilor aeriene să plătească despăgubiri suplimentare de până la 400 de dolari victimelor tacticii de overbooking. 20 de ani de la regulamentul UE În Uniunea Europeană, reglementarea overbooking-ului există din 2004. În 2001, un studiu al UE remarca faptul că mai multe companii aeriene europene "au prins obiceiul de a include problema No-show în planificarea vânzărilor de bilete". Potrivit unor statistici UE, anual, peste 250.000 de pasageri din Europa erau blocați la birourile de check-in. Unele dintre cele mai mari companii aeriene, precum British Airways, Lufthansa și Air France, vindeau mai multe locuri la zboruri pentru a compensa posibilele cazuri de "No-show". Reglementarea la nivel european a provocat proteste majore din partea marilor organizațiilor din industrie. Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), European Regions Airlines Association, International Air Carriers Association și Association of European Airlines au argumentat că propunerile noilor reglementări vor oferi pasagerilor "mult mai mulți bani decât au plătit pentru biletele lor". Până în 2004, compensările pentru pasagerii afectați de overbooking erau de 150 până la 300 de euro. Regulamentul EC 261 al UE prevede ca acestea să fie de 250 până la 600 de euro. Se caută voluntari care să nu se îmbarce Potrivit regulamentului european EC 261/2004, în caz de overbooking, înainte de a refuza pasagerilor îmbarcarea, compania aeriană trebuie să caute mai întâi voluntari care să renunțe la rezervare. Voluntarii pot negocia cu compania aeriană și alte beneficii, decât cele deja stabilite și obligatorii (rambursarea valorii biletului sau asigurarea următorului zbor și compensările financiare). Aceste beneficii suplimentare nu sunt stabilite în reglementare, fiind lăsate la latitudinea negocierii între pasagerul voluntar și companie. Dacă nu există suficienți voluntari, compania aeriană care a vândut mai multe bilete are dreptul de a refuza mai multor pasageri dreptul de a se îmbarca. Cine e lăsat pe dinafară Criteriile de selecție a acestora nu sunt reglementate, nu sunt transparente și țin de politica fiecărei companii. Cel mai răspândit criteriu este ora de check-in: întârziații sunt, în primul rând, cei vizați. Mai contează, însă, și tariful plătit de un pasager: o persoană care a cumpărat, pe ultima sută de metri un bilet mai scump, va avea mai multe șanse să urce în avion decât altcineva, cu un bilet luat din timp, deci mai ieftin. Cei mai feriți de a fi lăsați la sol sunt pasagerii în vârstă, dar și călătorii frecventi, precum oamenii de afaceri. Cei care sunt lăsați la sol, contra voinței lor, au dreptul la un zbor ulterior sau la rambursarea costului rezervării. În plus, aceștia au dreptul și la rambursarea cheltuielilor (cazare, transfer și masă) până la potențialul următor zbor, precum și la o despăgubire de 250 până la 600 de euro. Pentru obținerea compensațiilor, trebuie să ceară un formular de refuz la îmbarcare. Overbooking-ul crește veniturile companiilor Cele mai mari companii aeriene, cu numeroase destinații și o flotă de multe avioane, reușesc să obțină cu câteva milioane de euro în plus, în fiecare an, datorită overbooking-ului. Totuși, potrivit IATA, menținerea acestei practici este benefică în primul rând pasagerilor: overbooking-ul, dacă e gestionat "corect", permite companiilor să ofere bilete la prețuri competitive și să permită mai multor pasageri să își rezerve zborul. Gestionarea corectă ține de algoritmul pe care companiile ajung să-l creeze pe bază de statistici pentru a depista cât la sută dintre pasageri nu vor ajunge la îmbarcare. Algoritmii iau în considerare, printre altele, aeroporturile de plecare și destinație, condițiile meteorologice, viteza controalelor de securitate, anulările și întârzierile zborurilor anterioare. Potrivit IATA, eliminarea overbooking-ul ar duce la impunerea unor limite de timp mai stricte pentru emiterea biletelor. De asemenea, ar crește taxele pentru pasagerii "No-Show" și s-ar înăspri restricțiile privind tarifele de rambursare pentru călătoriile anulate. Transportul aerian, cel mai reclamat În 2023, Centrul European al Consumatorilor a recuperat peste 350.000 de euro pentru consumatori, cu 32% mai mult decât anul precedent. ECC România a rezolvat aproximativ 6.100 de reclamații de la consumatori români și 230 de reclamații de la consumatori din alte state membre ale UE. Din cele cinci domenii vizate, transportul, în special cel aerian, a contabilizat cele mai multe: 41% Comparativ cu anul 2022, ponderea reclamațiilor legate de serviciile de transport aerian (anulări sau întârzieri de zboruri) a continuat să crească, rămânând în fruntea listei zonelor generatoare de reclamații ale consumatorilor. Wizz, regina amenzilor În 2023, Wizz Air a primit 258 de reclamații. Acestea vizau anularea zborurilor și refuzul la îmbarcare din cauza overbooking-ului. Deși reprezentanții companiei au afirmat că nu fac overbooking de sărbători, chiar la începutul anului, mai multor pasageri li s-a refuzat îmbarcarea din cauza supravânzării de bilete. Aceștia își cumpăraseră biletele din timp, pentru a se întoarce din Sibiu în Marea Britanie și își făcuseră check-in-ul cu 24 de ore înainte de zbor. Două luni mai târziu, un alt caz a fost bine mediatizat: șapte pasageri care așteptau la rând pentru un zbor Wizz Air de la București la Milano n-au mai fost lăsați să urce în avion. Compania a susținut că aceștia "s-au prezentat la poarta de îmbarcare după ce îmbarcarea a fost închisă". Potrivit pasagerilor lăsați la sol, rămăseseră de fapt printre ultimii la coadă pentru a nu se înghesui. După ce a investigat situația zborurilor anulate în 2023 de Wizz Air, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat compania cu 60.000 de lei. Dintre plângerile primite de companie, nici una nu fusese soluționată până la data când ANPC a demarat ancheta. Potrivit reprezentanților companiei, "Overbooking-ul este perfect normal pentru companiile aeriene". Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente Legislația europeană, totuși, deși nu interzice practica overbooking-ului, insistă că pasagerii trebuie să știe de la bun început că este posibil să le fie refuzată îmbarcarea. Potrivit claimflights.com, "Prima condiție (pentru ca overbooking-ul să fie legal - n.r.) este ca, în momentul rezervării (sau în confirmarea rezervării), compania aeriană să vă informeze că locul dumneavoastră riscă să fie suprarezervat.". Chiar regulamentul UE menționat mai sus arată că "Pasagerii ar trebui să fie pe deplin informați (de către companiile aeriene - n.r.) despre drepturile lor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, astfel încât aceștia să-și poată exercita efectiv drepturile.". Același regulament (art. 14, alin. 1) spune că "Operatorul de transport aerian se asigură că în zona de înregistrare a pasagerilor este afișat un anunț lizibil, constând din următorul text imprimat cu caractere clare și vizibile: .". Evident, cum azi check-in-ul se poate face și online, pasagerii trebuie să fie informați prin intermediul a-mail-ului de confirmare a rezervării despre overbooking-ul pe un anumit zbor. Ceea ce foarte multe companii aeriene nu fac.

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă

Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă. Să spunem că Ionel este prosumator. El a consumat într-o lună din reţea 100kWh şi a vărsat, în aceeaşi lună, 200kWh în reţea. Țeapa panourilor fotovoltaice de pe casă Ionel se aşteaptă să primească de la furnizorul său o factură de compensare cantitativă, ştiind că îi mai rămân încă 100kWh în reţea, de care se va folosi atunci când sistemul fotovoltaic propriu nu va produce suficient cât să-i acopere consumul. Ce nu ştie Ionel este că trebuie să plătească pentru energia pe care a dat-o în reţea o serie de tarife aplicate de furnizor: transport, distribuţie, certificate verzi, acciză şi TVA, astfel că el, unul dintre prosumatorii cu puteri instalate de sub 200kW, nu va primi factură zero. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Ionel nu ştie nici că furnizorul îi va plăti cantitatea de energie electrică livrată în reţea abia după 24 de luni, asta dacă Ionel va mai avea atunci surplus neconsumat, dar nici că regularizarea financiară este destinată doar celor cu putere instalată între 200 şi 400 kW. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare

Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare. Chiar dacă sunt prescrise de medici în afara recomandărilor de pe prospect, trebuie plătite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare Coroborată cu sentinţe recente ale Curţii ieşene de Apel, o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trasează drumul pe care îl au de urmat bolnavii a căror ultimă speranţă este un medicament folosit neconvenţional. E.C.G. s-a adresat justiţiei la începutul lunii decembrie a anului trecut. Cazul ieşencei era similar cu al multor altora, afectaţi de boli grave. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Tratamentul convenţional nu mai funcţiona, iar medicii erau forţaţi să apeleze la medicamente recomandate pentru alte forme ale bolii decât cea de care suferea pacienta. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cine nu are factura compensată la electricitate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cine nu are factura compensată la electricitate

Cine nu are factura compensată la electricitate. Cei care, anul trecut, au depăşit media lunară de 300 kWh nu beneficiază acum de nicio reducere. Cine nu are factura compensată la electricitate Astfel, chiar dacă acum un asemenea consumator se restrânge chiar la mai puţin de 100 kWh pe lună, acesta va plăti toată această cantitate de energie consumată la preţul din contract, fără nicio compensaţie. De exemplu, dacă contorul arată că a consumat 90 kWh şi în contract preţul e 3 lei/kWh, va plăti 270 de lei. Citește și: Sora unei foste miss Buzău a primit de la subalternii politici ai lui Ciolacu funcții grase la CFR și Loterie. Ex-miss Buzău, aproape de șeful PSD Un fel de pedeapsă că anul trecut nu a fost mai econom. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Investigații

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați. Peste 2,38 miliarde de lei au încasat furnizorii de electricitate și gaze de la Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, drept compensație pentru plafonarea prețului. "Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați Defapt.ro a obținut lista cu sumele de bani încasate de fiecare companie care a solicitat compensații de la bugetul de stat. Pe această listă se află și companii cu un singur angajat care au raportat cifre de afaceri de milioane de euro. Dar și afaceristul Augustin Oancea, considerat unul dintre cei mai mari traderi din energie, sau patroni de firme implicați în scandaluri de corupție. În jur de 100.000 de euro a primit și o firmă controlată de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko, care în perioada 2000-2007 a fost managerul companiei Lukoil. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. Un singur angajat, 12 milioane de lei cifră de afaceri Compania Plenerg distribuie energie electrică pentru mall-ul bucureștean Park Lake, dar și pentru hypermarket-ul Carrefour din incinta acestuia. În ultimele două luni, a primit compensații de peste două milioane de lei (peste 400.000 de euro). Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Plenerg este deținută de Project Sierra 10 și Project Sierra 11, două societăți înregistrate în Olanda. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro De administrarea societății românești se ocupă portughezii Ana Maria Guedes Antunes de Oliveira și Alexandre Miguel Durao Fernandes. Cu doar un singur angajat, compania Plenerg a declarat o cifră de afaceri de peste 11,77 milioane lei în anul fiscal 2021. În ultimii doi ani fiscali a raportat pierderi: de peste 1,2 milioane lei în 2021 și în jur de 1,5 milioane lei în anul fiscal 2020. Frați Mureșan, compensații de peste zece milioane Nova Power & Gas, controlată de frații Simion Adrian Mureșan și Teofil Ovidiu Mureșan prin intermediul Electrogrup Infrastructure SA, a primit 1,365 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 9,2 milioane lei pentru gaze naturale. Suma totală încasată depășește 10,56 milioane lei, adică în jur de 2,2 milioane euro. Compania Nova Power & Gas a intrat în sectorul energetic în anul 2007, în Cluj Napoca. De pe site-ul companiei aflăm că distribuie energie electrică și gaze naturale în toate colțurile țării. Această societate face parte din grupul E-Infra, alături de companiile Electrogrup, Direct One, Netcity și Wesee. Datele financiare arată că Nova Power & Gas a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 580 de milioane lei și o pierdere netă de peste 28,1 milioane lei, cu un număr mediu de 91 de salariați. Nevasta lui Costan, în dosarul lui Scripcaru Călin Filimon Costan, un afacerist controversat din Brașov, a obținut prin firma ICCO Energ în jur de 9,3 milioane de lei de la Ministerul Energiei. De exemplu, pe 3 iunie 2022 i s-a decontat puțin peste 200.000 de lei. Cea mai mare sumă de bani a fost primită de firma ICCO Energ la data de 12 iulie 2022. Atunci i s-au decontat în jur de 8,9 milioane lei. La sfârșitul lunii august a mai primit peste 230.000 de lei. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Societatea ICCO Energ face parte din grupul de firma ICCO, controlate de Călin Filion Costan. Fosta lui soție, Simina Mariana Costan, a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu în dosarul de corupție în care este anchetat primarul Brașovului, George Scripcaru. Procurorii DNA susțin că primarul George Scripcaru împreună cu Simina Costan și Ciprian Mihai David au făcut demersuri pentru a prelua activele, licențele și activitatea CET SA. Peste 27,2 milioane euro pentru Oancea (Tinmar) Afaceristul prahovean Augustin Oancea este director general la firma Tinmar Energy, pe care o controlează prin intermediul unei alte societăți, Martin Oil Energy. Acesta este considerat unul din marii jucători de pe piața energiei. Informațiile obținute de către Defapt.ro arată că Tinmar Energy a încasat în jur de 107 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 29 milioane lei pentru gaze naturale. În total, în jur de 136 milioane lei, echivalentul a peste 27,2 milioane euro. Datele financiare ale Tinmar Energy arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,56 miliarde de lei și un profit net de peste 142,8 milioane de lei cu un număr mediu de 98 de angajați. Fosta manager Lukoil, 100.000 de euro Pe lista beneficiarilor banilor guvernamentali se află și firma AIK Energy România, controlată oficial până în primăvara acestui an de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko. Datele de la Ministerul Energiei arată că firma înființată de rusoaică a încasat în jur de 490.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Conform informațiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn, ea a fost manager la compania rusească Lukoil în perioada 2000 – 2007. În paralel, și-a dezvoltat mai multe afaceri, inclusiv înființarea grupului AIK la Londra. Natalia Niță (Rybchenko) a absolvit Academia de Studii Economice, iar în anul 2003 a obținut titlul de doctor în economie cu lucrarea „Locul și rolul Rusiei în economia mondială contemporană”. Peste un miliard de lei, la giganții pieței În prezent, AIK Energy România este sucursala românească a firmei AIK Energy International LTD, înregistrată în Marea Britanie, și este reprezentată de un anume John Szepietowski. Printre directorii firmei se mai află Ana – Maria Bunicelu și Jeremy John Deeley. La rândul ei, firma AIK Energy International Ltd. este deținută de AIK Group LTD. Cea din urmă societate are nouă directori și un secretar. Printre directori îi regăsim pe avocata Ana Maria Bunicelu, Corneliu Dică, rusoaica Natalia Niță și Gheorghe Andrei Pădureț. Ultimul a fost consul onorific al Republici Chile la Constanța. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. RCS&RDS a încasat câteva milioane de euro de la stat pentru costuri peste plafon.

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde (sursa: Facebook/Ministerul Energiei)
Eveniment

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a verificat şi transmis spre decontare, pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022, o sumă de peste 2,47 miliarde lei, potrivit Autorității. Compensarea facturilor la energie, multe miliarde În baza OUG 118/2021, privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze, pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022, 80 de societăţi au depus un număr total de 350 de cereri, din care au fost aprobate 264, 58 fiind neeligibile. Suma transmisă către Ministerul Energiei depăşeşte 2,28 miliarde lei. Valoarea totală a cererilor neeligibile este de 10,243 milioane lei, iar valoare totală solicitată 2,29 miliarde lei. "Diferenţa de 28 de cereri depuse pentru decontare se află în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative, solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate", subliniază ANRE. Firmele, compensări mai mari decât populația În baza OUG 27/2022, privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, pentru perioada de raportare aprilie 2022 - martie 2023, au fost depuse 126 de cereri de către 54 de societăţi, din care au fost aprobate nouă pentru clienţi casnici, 14 pentru clienţi noncasnici şi 23 pentru clienţi casnici şi noncasnici. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Suma transmisă către Ministerul Energiei, clienţi noncasnici, este de circa 102,22 milioane lei, iar cea transmisă către Agenţia Naţională de Plăţi şi Protecţie Socială, pentru clienţi casnici, de 88,085 milioane lei. Valoarea totală solicitată, clienţi casnici şi noncasnici, este de 190,305 milioane lei. Așadar, luând în calcul și perioada mai mare de compensare, dar și scumpirile galopante, potul iernii care vine, la populație, va depăși trei miliarde de lei. Iar la companii, suma poate depăși patru miliarde. În total, peste șapte miliarde de lei, echivalentul a peste un miliard și jumătate de euro. Plătitori: Ministerul Energiei și ANPIS Sumele transmise către Ministerul Energiei (noncasnici) şi Ministerul Muncii - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (casnici) au fost: în aprilie 2022, energie electrică, clienţi casnici - 41,432 milioane lei, clienţi noncasnici - 33,691 milioane lei. Totalul s-a ridicat la 75,285 milioane lei. În mai, sumele transmise pentru decontare au fost, pentru energie electrică, clienţi casnici, de 46,501 milioane lei şi pentru clienţi noncasnici, 40,924 milioane lei. Totalul s-a cifrat la 87,425 milioane lei. În iunie, sumele transmise au fost pentru energie electrică, clienţi casnici, de 2,841 milioane lei şi pentru clienţi noncasnici, de 27,591 milioane lei, iar totalul a fost de 27,594 milioane lei. Nu s-au încheiat nici decontările pe iarna trecută "Diferenţa de 103 de cereri depuse pentru decontare se află în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative, solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate. OUG 118/2021 este decontată în proporţie de aproximativ 98%, echipa plafonare demarând verificarea şi analizarea datelor aferente OUG 27/2022. Având în vedere numărul relativ mic de cereri introduse pentru perioada aprilie 2022 - martie 2023, facem apel către toţi operatorii ce beneficiază de prevederile OUG 27/2022 să procedeze la încărcarea datelor aferente perioadei mai sus menţionate", subliniază reprezentanţii ANRE.

Statul a scăpat ieftin iarna trecută (sursa: e-distributie.com)
Eveniment

Statul a scăpat ieftin iarna trecută

Statul a scăpat ieftin iarna trecută. 15 milioane de euro a plătit Ministerul Muncii pentru compensarea facturilor la energie și gaze pentru utilizatorii casnici pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la compania CEZ Vanzare SA, controlată de un fond de investiții din Luxemburg. Pe locul secund se află compania românească PADO Grup Infrastructures, amendată de ANPC pentru practici comerciale incorecte. Cei mai puțin bani au ajuns la Getica 95 COM, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1,9 miliarde lei. OUG nr. 118/2021 Liberalizarea prețului la gaze a dus la o creștere haotică a costurilor la energie și gaze naturale. Guvernul de la București a fost nevoit să emită Ordonanța de Urgență nr. 118/2021 prin care a fost reglementată o schemă de acordare a unei compensări lunare pentru consumatorul casnic final. „Compensarea s-a aplicat facturilor de energie electrică sau gaze naturale emise pentru consumul aferent perioadei 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, indiferent de tipul de factură - estimat sau regularizare, corespunzător limitei maxime de consum menționată, cu luarea în considerare a unui preţ de referinţă, conform OUG nr. 118/2021. Compensarea s-a acordat de către furnizor, direct pe factură, fără a fi necesară depunerea unei cereri”, a transmis Ministerul Muncii la solicitarea Defapt.ro. Statul a scăpat ieftin iarna trecută Ministerul Muncii, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), a plătit în jur de 73 de milioane de lei pentru decontarea solicitărilor de plată venite din partea furnizorilor de energie electrică sau gaze naturale. Cea mai mare sumă, adică peste 72,67 milioane lei, a fost încasată de compania CEZ Vanzare SA, principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar și furnizor de gaze naturale. Această companie face parte dintr-un lot de șapte societăți vândute de grupul CEZ, din Cehia, fondului de investiții austrian Macquaire Infrastructure and Real Assets (MIRA). Tranzacția în valoare de 961 milioane de euro a avut loc în primăvara anului trecut. Amendă de la ANRE CEZ Vanzare este deținută de MIRA prin intermediul firmei luxemburgheze Felix Power Holdings SARL. În ultimul an fiscal, CEZ Vanzare a avut o cifră de afaceri netă de peste 2,42 miliarde lei și pierderi de peste 32,2 milioane lei. Compania CEZ Vanzare a fost amendată în februarie 2022 de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE) pentru că nu a emis facturi aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale conţinând schema de sprijin prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021. Drept consecință, ANRE i-a dat o amendă de 200.000 de lei pentru facturile aferente consumului de gaze, plus 10.000 de lei pentru energie electrică. Firimituri Compania Pado Group Infrastructures din Târgu Mureș, specializată pe consultanță legată de furnizarea gazelor naturale și vânzarea de gaze naturale, a încasat de la Ministerul Muncii aproximativ 149.000 lei, echivalentul a 30.000 de euro. Conform datelor de la Registrul Comerțului, societatea este deținută de Anica Ignat (40%), Claudiu Dorin Ignat (30%) și Adrian Ioan Costea (30%). Cifra de afaceri netă în anul fiscal 2021 a fost de aproximativ 2,5 milioane lei și un pofit de peste 70.000 lei, cu un număr de 13 angajați. În toamna anului trecut, Pado Group Infrastructures a fost amendată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru practici comerciale incorecte, ca urmare a neregulilor din contracte, care au avut ca drept concecință majorarea prețurilor. Trei leuți și pentru o insolventă O sumă de 8.219 lei a încasat și firma Getica 95 Com de la Ministerul Muncii. Compania specializată în comercializarea energiei electrice, aflată încă în insolvență, este patronată și administrată de Săndel Viorel Tudose. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează În anul fiscal 2021, firma lui Tudose a avut o cifră de afaceri netă de peste 1,9 miliarde lei și un profit net de peste 34,1 milioane lei. Anterior, în anul fiscal 2020, cifra de afaceri a sărit de 1,51 miliarde de lei, în timp ce profitul net declarat a fost de peste 81,5 milioane lei.

Prețul carburanților compensat cu 50 de banis ursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

Prețul carburanților, compensat cu 50 de bani

Prețul carburanților, compensat cu 50 de bani. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat joi o compensare de 50 de bani la litrul de combustibil, măsură valabilă pentru trei luni. "Pentru ca cetăţenii români şi firmele să plătească mai puţin pentru carburant, am identificat împreună cu specialiştii o soluţie de compensare, în sumă fixă de 50 de bani, care se va aplica direct la pompă", a spus premierul. Prețul carburanților, compensat cu 50 de bani Ciucă a arătat: "În sprijinul parteneriatului între societatea civilă şi Guvern, între guvern şi populaţie precum şi mediul de afaceri, am luat decizia să aplicăm această măsură, o măsură care a fost de asemenea adoptată şi de alte ţări. Este o măsură care implică atât responsabilitatea Guvernului cât şi responsabilitatea companiilor din industria petrolieră, Am spus că e o măsură care se aplică şi în alte ţări, vorbim de Spania şi Franţa". Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor Premierul a mai spus că "jumătate din această reducere va fi decontată de stat, printr-un mecanism care va fi stabilit între distribuitori şi ministerele de resort". "Mecanismul prin care să asigurăm stabilitatea preţurilor la combustibil va fi aplicat pentru o perioadă de 3 luni. Compensarea va fi evidenţiată pe fiecare bon fiscal emis la staţiile de alimentare cu combustibil. Valoarea pachetului de compensare, pentru această perioadă, va fi de 2 miliarde de lei, jumătate din aceşti bani urmând a fi asiguraţi de la bugetul de stat", a mai spus Nicolae Ciucă, potrivit Agerpres. Cât costă joi un litru de benzină sau motorină Benzina standard: Petrom: 8,62 leiMol: 8,7 leiLukoil: 8,62 Motorina standard: Petrom: 9,18 leiMol: 9,29 leiLukoil: 9,18 lei

Compensarea facturilor de energie, o rușine (sursa: economica.net)
Eveniment

Compensarea facturilor de energie, o rușine

Compensarea facturilor de energie, o rușine. Toată clasa politică s-a lăudat în octombrie 2021 că va suporta costul crescut al energiei electrice și al gazelor. O lege a fost dezbătută și votată rapid, pe baza unei OUG. Rezultatul este cunoscut: facturi enorme au inuntat piața consumatorilor casnici. Uneori, facturile imense ar fi fost și mai mari, în realitate, fără compensare. Compensarea facturilor de energie, o rușine Legea, însă, a fost foarte proastă de la bun început iar plafonul de compensare a fost mult prea ridicat. Ca urmare, consumatorii casnici au preluat mai toată povara facturilor iar statul a compensat sume derizorii. Citește și: Francisc Doboș, parohul Bisericii Franceze, șocat de factura la gaze, întreabă dacă să-și mai ia un job Astfel, potrivit unui răspuns al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), la cererea defapt.ro, compensările au fost următoarele: energie electrică în noiembrie 2021: 10,3 milioane de lei Compensarea statului la electricitate în noiembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) gaze naturale în noiembrie 2021: 19,2 milioane lei Compensarea statului la gaze naturale în noiembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) energie electrică în decembrie 2021: 26,1 milioane de lei Compensarea statului la electricitate în decembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) gaze naturale în decembrie 2021: 128,7 milioane lei Compensarea statului la gaze naturale în decembrie 2021 pentru consumatorii casnici (sursa: ANPIS) Compensare medie de un leu pe lună la electricitate În total pe cele două luni din 2021, sumă nu depășește 185 de milioane de lei, adică în jur de 38 de milioane de euro. În România, există aproximativ 8,7 milioane de clienți casnici de energie electrică. În medie, fiecare a beneficiat de o compensare de puțin peste un leu și zece bani în noiembrie și doi lei și douăzeci de bani în decembrie. Clienții casnici de gaze naturale sunt aproximativ patru milioane în România. În medie, fiecare a beneficiat de o compensare de cinci lei în noiembrie și de 32 de lei în decembrie.

Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim (sursă: Facebook/Cristina Prună)
Eveniment

Legea plafonării și compensării facturilor

Legea plafonării și compensării facturilor la energie nu a produs efectul scontat de politicienii care au votat-o la finalul lunii octombrie 2021. Facturi uriașe, haos, lipsa garanțiilor și un viitor nesigur, acestea au fost efectele legii. „În primul rând, funcționăm pe o lege propusă de actualul ministru, din punctul meu de vedere ineficientă, ea neputând fi pusă în aplicare, cea cu plafonarea și cu compensarea facturilor. Va trebui cât mai curând să avem o ședință de coaliție și să venim cu alt act normativ, ori prin ordonanță, ori facem ședință extraordinară la Parlament și venim cu el fiindcă atât la persoanele fizice, dar și la companiile românești, fiindcă ele nu mai sunt competitive la aceste prețuri și totul este în lanț. (...) Eu cred că trebuie făcută o ședință de coaliție, în primul rând cu ministrul Energiei și găsită altă modalitate, mult mai ușoară și mai accesibilă atât companiilor, cât și populației”, a spus Marcel Ciolacu, la Antena 3, la începutul acestui an. Legea plafonării și compensării facturilor la energie, votată unanim Într-adevăr, legea nu a pornit ca proiect în Parlament, ci a plecat de la Guvern, ca Ordonanță de Urgență. În Parlament, însă, a suferit modificări atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. În ambele camere parlamentare, legea a fost votată în unanimitate (aici, votul de la Senat; aici, votul de la Camera Deputaților). O poziție foarte critică la adresa legii a avut și deputatul USR Cristina Prună, deși parlamentarii USR au votat, cu toții, legea. „Marcel Ciolacu s-a trezit după Revelion că legea compensării și plafonării prețurilor la energie este ineficientă. Ce constatare, fix acum, în mijlocul iernii! Citește și: Normal, trebuie să arate că este cu poporul, trebuie să arate încă din primele zile ale noului an că este . Domnule Ciolacu, nu PSD și PNL au făcut această lege, la ceas de seară, sub înaltul patronaj al ministrului Energiei? Nu voi ați venit cu această formulă total contraintuitivă, de nu o înțelege nimeni? V-ați dat seama că este ineficientă acum, când trebuie să le dați banii companiilor furnizoare și înainte ca oamenii să primească facturile pe decembrie?”, a scris Prună pe Facebook în replică la declarațiile lui Ciolacu. Prună a votat, criticat și explicat La solicitarea defapt.ro, deputatul USR Cristina Prună a explicat de ce a votat, totuși, legea: „Am votat legea pentru că amendamentul nostru privind termia se regăsește în textul legii. Fără acest amendament, românii care se încălzesc în sistem centralizat în mai multe orașe ale țării s-ar fi confruntat cu valuri de scumpiri și ale acestor facturi, mult mai mari decât cele din prezent. Altfel, ar fi însemnat să votăm contra propriului amendament.” Prună a adăugat că „USR a avut o serie de amendamente la Legea 259/2021, printre care reducerea TVA de la 19% la 5% la energie și gaze naturale, eliminarea accizei și a certificatelor verzi din factura de energie, subvenții pentru producția de energie termică (CET-uri) pentru românii care sunt în sistem centralizat și credit fiscal pentru întreprinderi (scutirea de la plata taxelor în cuantumul a 50% din creșterea facturii). De asemenea, la acel moment USR avea deja un proiect de lege pe circuit care conținea aceleași prevederi cu amendamentele noastre depuse la Legea 259/2021, proiect ignorat de PSD și PNL. Singurul amendament al USR care a fost acceptat și se regăsește în legea finală a fost cel privind energia termică. Am avertizat și atunci, atât la dezbaterile din comisie cât și la cele din plenul Camerei, că legea va crea blocaje și că soluția corectă ar fi fost propunerile USR”. Într-adevăr, în dezbaterea din Camera Deputaților dinaintea votului final pe această lege, Prună a atras atenția că actul legislativ nu oferă soluțiile necesare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră