sâmbătă 10 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: comisie

3 articole
Internațional

Liderii europeni lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei. Cum va funcționa mecanismul

Lideri europeni, printre care și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se reunesc marți, la Haga, pentru a lansa o Comisie Internațională pentru Reclamații, destinată despăgubirii Ucrainei cu sute de miliarde de dolari pentru distrugerile provocate de atacurile rusești și pentru presupuse crime de război. Conferință internațională sub egida Consiliului Europei Evenimentul are loc în cadrul unei conferințe de o zi, co-găzduită de Olanda și Consiliul Europei, organizație care reunește 46 de state și reprezintă principalul for continental pentru apărarea drepturilor omului. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu La reuniune sunt așteptați zeci de oficiali de rang înalt, inclusiv șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Inițiativa europeană, în paralel cu eforturile de pace susținute de SUA Întâlnirea de la Haga se desfășoară în contextul eforturilor de pace sprijinite de Statele Unite, menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În timp ce diplomația internațională caută soluții pentru încetarea conflictului, Europa își consolidează propriul mecanism de responsabilizare și compensare. Oficialii ruși nu au oferit imediat un punct de vedere asupra inițiativei, însă Moscova a respins constant acuzațiile privind comiterea de crime de război de către forțele sale armate. Amnistia pentru crimele de război, un obstacol potențial Planurile europene ar putea fi complicate de ideea includerii unei amnistii pentru atrocitățile comise în timpul războiului într-un eventual acord de pace. O astfel de propunere, evocată anterior de administrația președintelui american Donald Trump, riscă să afecteze demersurile de despăgubire a victimelor din Ucraina, inclusiv în cazuri de violență sexuală, deportări forțate de copii sau distrugerea siturilor religioase. Registrul Daunelor: peste 80.000 de cereri deja depuse Comisia va integra Registrul Daunelor pentru Ucraina, creat în urmă cu doi ani, care a primit deja peste 80.000 de cereri din partea persoanelor fizice, organizațiilor și instituțiilor publice ucrainene. Aceste cereri acoperă o gamă largă de prejudicii, de la pierderi materiale până la vătămări grave ale drepturilor omului. Convenție internațională susținută de peste 50 de state Peste 50 de state și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru înființarea Comisiei Internaționale pentru Reclamații. Documentul va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare funcționării. Potrivit unor surse implicate în negocieri, aproximativ 35 de state intenționează să semneze convenția chiar la reuniunea de marți, iar sediul comisiei este așteptat să fie stabilit la Haga. Cum va funcționa mecanismul de compensare pentru Ucraina Comisia reprezintă a doua etapă a unui mecanism internațional de compensare. Aceasta va analiza, evalua și decide asupra cererilor depuse în Registrul Daunelor, stabilind despăgubirile de la caz la caz. Cererile pot fi formulate pentru daune, pierderi sau vătămări rezultate din acțiuni rusești comise pe teritoriul Ucrainei sau împotriva acesteia, începând cu 24 februarie 2022. Solicitările pot fi depuse de persoane fizice, companii sau de statul ucrainean și vizează încălcări ale dreptului internațional, conform proiectului de propunere. Costurile reconstrucției Ucrainei: peste 500 de miliarde de dolari Banca Mondială estimează că reconstrucția Ucrainei, pe parcursul următorului deceniu, va costa aproximativ 524 de miliarde de dolari, echivalentul a 447 de miliarde de euro. Suma este de aproape trei ori mai mare decât producția economică a Ucrainei din 2024 și nu include pagubele produse după decembrie 2024, într-un context în care atacurile rusești s-au intensificat, vizând infrastructura civilă, utilitățile și transporturile. Activele rusești înghețate, una dintre opțiunile de finanțare Modalitatea concretă de plată a despăgubirilor nu este încă stabilită. Printre opțiunile aflate în discuție se numără utilizarea activelor rusești înghețate de Uniunea Europeană, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

Europa lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei (sursa: Facebook/European External Action Service - EEAS)
Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu (sursa: Facebook/Sorin Mihai Cimpeanu)
Economie

Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu

Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a făcut public, duminică, raportul comisiei de analiză în cazul propriei teze de doctorat, pe care a susţinut-o în anul 2000, menţionând că "nu au fost constatate niciun fel de abateri de la normele de etică privind forma şi conţinutul tezei de doctorat" şi că nu a fost considerată oportună transmiterea lucrării în vederea altor verificări. Solicitare verbală în conferință de presă "Urmare a solicitării verbale, primită joi - 25 august 2022, în timpul unei conferinţe de presă, când mi s-a cerut pentru prima oară în mod direct să fac public rezultatul analizei propriei teze de doctorat, susţinută în anul 2000, am decis să postez acest document primit în urmă cu aproape un an. În anul 1992, în urmă cu 30 de ani, atunci când am iniţiat cercetările doctorale pe o temă care a devenit esenţială în prezent, dar care era de pionierat la vremea respectivă - impactul asupra mediului înconjurător al unor activităţi antropice şi identificarea unor soluţii care să corespundă economiei circulare - nu am anticipat cât interes vor suscita rezultatele acestor cercetări pentru unele persoane", a scris Cîmpeanu pe Facebook. Softuri, comitete și comiții El a menţionat că, "în urma unei analize realizate de către specialişti în domeniu, dublată de verificarea prin intermediul celor mai utilizate softuri de detectare a similitudinilor (sistemantiplagiat şi Turnitin)", a reieşit că "teza de doctorat respectă normele eticii universitare şi deontologiei cercetării şi, în acelaşi timp, lucrarea are valoare ştiinţifică şi practică, fiind de actualitate şi în prezent, constituind o lucrare de referinţă în domeniul agriculturii ecologice, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi, nu în ultimul rând, al protecţiei factorilor de mediu". Cîmpeanu a arătat că din raport reiese că "nu au fost constatate niciun fel de abateri de la normele de etică privind forma şi conţinutul tezei de doctorat". Cîmpeanu zice că a cercetat timp de opt ani "Coeficientul de similitudine c1, care reprezintă ponderea procentuală din document şi conţine grupări de 5 cuvinte sau mai lungi, găsite în resursele internet, este de 0,87% faţă de pragul admis de 50% stabilit de acest soft ca indicând suspiciuni de plagiat. Coeficientul de similitudine c2, care reprezintă ponderea procentuală din document din perspectiva frazelor de 25% sau mai lungi, găsite în resursele internet, este de 0.00%...". Concluzia comisiei este că "teza de doctorat este, în mod evident, rezultatul cercetărilor originale efectuate de către autorul acesteia în teren, într-o manieră continuă, vreme de 8 ani. În consecinţă, apreciem că nu este oportună şi nici motivată, în fapt şi în drept, o decizie de transmitere a tezei de doctorat analizate, în vederea altor verificări", a mai scris Cîmpeanu. Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu Joi, ministrul Educaţiei a declarat că rezultatul comisiei care i-a verificat în 2021 teza de doctorat a fost unul "laudativ" şi că softurile antiplagiat au generat valori de câteva zeci de ori mai mici decât cele de la care se declanşează suspiciunea de plagiat. "A fost constituită o comisie de analiză din toate perspectivele - ştiinţifică şi de respectare a normelor de etică şi deontologie universitară, formată din specialişti, care în opinia mea sunt dincolo de orice îndoială din perspectiva prestigiului moral şi ştiinţific. (...) S-a decis constituirea comisiei pentru verificarea tezei de doctorat susţinută în anul 2000. Conţinutul din perspectivă ştiinţifică este amănunţit descris de această comisie şi este asumat. Este mult prea laudativ pentru a-l putea prezenta public. Este rodul unei munci de 8 ani, experienţe zilnice din teren. Din perspectiva normelor de etică şi deontologie universitară (...) rezultatul a fost acela de respectare a absolut tuturor normelor. A fost verificată cu două softuri antiplagiat (...) iar rapoartele de analiză au relevat că coeficienţii de similitudine sunt de câteva zeci de ori mai mici decât cei de la care se declanşează suspiciunea de plagiat", a afirmat Cîmpeanu într-o conferinţă de presă. Un ministru modest Cîmpeanu a precizat că nu a publicat concluziile anchetei pentru că nu a simţit nevoia să comunice "un rezultat laudativ" la adresa unei munci de opt ani. "Dacă ar fi fost altfel, aş fi cerut să se continue procesul de analiză", a adăugat el. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Ministrul Educaţiei afirma pe 9 august 2021 că teza sa de doctorat este publică la Biblioteca Naţională şi a putut fi consultată "în ultimii 20 de ani".

Sediul Serviciului Român de Informații (sursă: sri.ro)
Politică

Tiristul și pădurarul controlează SRI

Tiristul și pădurarul controlează SRI. Una din cele mai discrete comisii din această sesiune parlamentară a fost cea care are ca misiune să controleze activitatea SRI. Între 2016 și 2019, în precedenta legislatură, comisia, dominată de PSD, a fost extrem de activă. Printre altele, a anchetat protocoalele încheiate de acest serviciu secret cu diferite instituții ale statului. Pe atunci, comisia era condusă de Claudiu Manda, ex-senator PSD (acum, europarlamentar) și soț al Olguței Vasilescu. După alegerile din 2020, situația s-a schimbat radical: comisia este practic inexistentă în spațiul public. Citind biografiile membrilor acestei comisii, apar serioase semne de întrebare. Există o dorință reală a partidelor parlamentare de a verifica instituția condusă de Eduard Hellvig, când tiristul și pădurarul controlează SRI? Pădurarul PNL l-a nominalizat în fruntea comisie de control pe obscurul senator Cristian Chirteș, fost pădurar. În acestă sesiune parlamentară, cam toate luările sale de cuvânt au fost astfel: “Sunt senatorul PNL de Mureș Cristian Chirteș și astăzi votul meu este...“. El a absolvit facultatea de silvicultură și a lucrat la Romsilva timp de 13 ani, până în 2008, poziția cea mai înaltă fiind de director la Romsilva Mureș. În 2008 a ajuns vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș. Din 2012 este parlamentar. Senatorul PNL este printre politicienii care nu au cont în bancă: declarația sa de avere nu conține nimic la rubrica privind activele financiare. Soția sa era inginer, lucra la Romsilva și preda la un liceu din Mureș până în 2017, când brusc a ajuns la Agenția Națională de Reglementare a Energiei (ANRE). În acel an, veniturile ei s-au dublat, față de 2016. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună În 2021, senatorul a secretizat, în declarația de avere, veniturile soției. Ea a ajuns, din simplu “angajat“, în funcția de director în ANRE. Presa estima că salariul unui director în această instituție ar fi de circa 350.000 de lei pe an. În februarie 2016, Chirteş a fost citat cu mandat de aducere într-un proces de retrocedări de păduri. Tiristul și pădurarul controlează SRI AUR l-a plasat în comisia de control SRI pe Dorel Acatrinei, “șofer de mașină de mare tonaj“, potrivit propriei biografii. Din 2010, acesta este “CEO la SC Helios Car“, din Sfântul Ilie, Suceava. Acatrinei a luat bacalaureatul la un liceu sportiv din Suceava și nu are studii superioare. În CV-ul său scria că știe să folosească Zoom și Skype. Dar şi sistemul de operare Android, cu care sunt dotate majoritatea telefoanelor mobile. Ulterior, el și-a rectificat biografia de pe site-ul Camerei Deputaților. Majoritatea intervențiilor sale în această sesiune parlamentară s-au referit la situația transportatorilor. Profa de engleză a lui Felix Până în decembrie 2021, PSD l-a ținut în această comisie pe deputatul Mitică Mărgărit. Acesta a devenit celebru după ce, pe vremea când era secretar de stat la Transporturi, a scris în declarația de avere că are “ciasuri de mână“ în valoare de 12.000 de euro. El era doctorand la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Însă Mărgărit a fost înlocuit cu o apropiată a lui Dan Voiculescu, Oana Florea, fost președinte al Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). Fundația a fost înființată în 2008 de Dan Voiculescu. Ea a făcut dreptul la o universitate privată, dar, între 2002 și 2003, ar fi fost profesoară de limba engleză la Heorum Kindergarten and Eastern Institute din Coreea de Sud. În mai 2019, Iohannis a respuns propunerea PSD ca ea să fie ministru al Fondurilor Europene. Din comisie mai face parte Ioan Hurduzeu (PSD), inginer electronist, fost director de oficiu poștal, ex-prefect al județului Caraș Severin și apoi președintele Consiliului Județean în acest județ. USR l-a trimis să controleze SRI-ul pe Teodor Lazăr, unul dintre puținii deputați care, după un an în Legislativ, nu și-a publicat CV-ul. Pe site-ul USR apar câteva informații sumare: născut în 1967 și inginer de profesie. Presa locală scrie că el lucra la firma familiei, unde “mai servea cafeluța“.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră