sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: comemorare

3 articole
Eveniment

Perchezițiile demarate, după comemorarea lui Zelea-Codreanu

Perchezițiile demarate, după comemorarea lui Zelea-Codreanu. Autoritățile au efectuat nouă percheziții domiciliare în București și în județele Ilfov, Timiș, Maramureș, Sălaj și Neamț, în urma unui eveniment controversat organizat pe 30 noiembrie 2024, la Tâncăbești. Comemorarea a marcat 86 de ani de la moartea liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, și a atras aproximativ 100-150 de participanți. Perchezițiile demarate, după comemorarea lui Zelea-Codreanu Conform Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, cercetările vizează infracțiuni privind utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Citește și: Avalanșă de meme-uri după decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale: de la Georgescu anunțând „Vând cal” la Iohannis cerând soției să despacheteze Într-un comunicat emis sâmbătă, Parchetul a precizat: „Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a efectuat 9 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Timiş, Maramureş, Sălaj şi Neamţ, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracţiunii de utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, constând în aceea că, în data de 30.11.2024, în localitatea Tâncăbești, județul Ilfov, a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea-Codreanu și a altor 13 membri ai Mișcării, la care au participat aproximativ 100-150 de persoane.” Simboluri interzise la comemorare Persoanele vizate de anchetă, alături de alte persoane încă neidentificate, au fost surprinse folosind steaguri cu simboluri ale Mișcării Legionare, uniforme legionare, salutul specific Mișcării Legionare. Aceste elemente au fost documentate de autorități și constituie obiectul principal al investigațiilor. Distribuirea imaginilor pe rețele sociale După eveniment, mai multe videoclipuri care prezentau aspecte de la comemorarea de la Tâncăbești au fost distribuite pe TikTok. Aceste materiale au atras atenția autorităților și au amplificat dezbaterea publică legată de utilizarea simbolurilor interzise. Implicațiile legale și sociale Ancheta pune în evidență problema perpetuării simbolurilor extremiste în spațiul public. Legea română interzice utilizarea și promovarea acestor simboluri, iar astfel de acțiuni riscă să alimenteze tensiuni sociale și să reînvie ideologii extremiste. Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili identitatea tuturor participanților și pentru a documenta elementele care pot constitui dovezi ale încălcării legii.

Perchezițiile demarate, după comemorarea lui Zelea-Codreanu (sursa: Facebook/Poliția Română)
Șapte ani de la tragedia Colectiv (sursa: Facebook/Iancu Eugen)
Eveniment

Șapte ani de la tragedia Colectiv

Șapte ani de la tragedia Colectiv. Pe 30 octombrie este comemorată una dintre cele mai mari tragedii petrecute în România în ultimii 50 de ani, precizează preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, Eugen Iancu. Șapte ani de la tragedia Colectiv "Ziua de 30 Octombrie a devenit de 7 ani o zi a comemorării uneia dintre cele mai mari tragedii din ultimii 50 de ani petrecute în România şi în acelaşi timp o zi în care ne reamintim an de an de corupţia şi de impotenţa statului român. De 7 ani părinţii, rudele celor decedaţi şi supravieţuitorii incendiului vorbesc în această zi despre viaţa lor şi a celor plecaţi, despre speranţe şi dezamăgiri, despre curajul asumării, despre schimbare, despre justiţie şi nevoia de adevăr", scrie Eugen Iancu, pe Facebook. Potrivit acestuia, ceea ce este "cu adevărat important în această zi" este reacţia societăţii şi dacă oamenii îşi doresc ca viaţa lor să fie trăită în siguranţă. "Am rămas doar cu dezamăgirile" "Ce a fost şi rămâne însă cu adevărat important în această zi este reacţia societăţii, reacţia străzii. Important nu este cum ne ducem noi durerile, cicatricile. Important este dacă voi aţi uitat sau nu, dacă voi vă doriţi ca viaţa voastră, a copiilor voştri să fie una trăită în siguranţă sau nu. Noi, victimele, ne vom spune an de an povestea cu speranţa că ea nu se va repeta. Noi am cunoscut efectul focului, al corupţiei, al laşităţii, al orgoliilor şi al prostiei unor decidenţi şi ne-am călit. Am rămas doar cu dezamăgirile. Dar voi, voi cei care credeţi că istoria nu se repetă? Voi cei care credeţi că ? Voi ce spuneţi şi mai ales ce faceţi?", a scris preşedintele Asociaţiei Colectiv. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime Pe 30 octombrie 2015 a avut loc tragedia de la Clubul Colectiv din Bucureşti, cel mai mare incendiu produs într-un club din ţară şi cel mai mare accident după anul 1989, soldat cu 64 de morţi şi 163 de răniţi.

Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului. În imagine, fostul lagăr de la Auschwitz (sursa: spiegel.de)
Eveniment

Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului

În 2005, Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat data de 27 ianuarie ca Zi internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului (Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului). La 27 ianuarie 1945, forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare Auschwitz-Birkenau. Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului Rezoluţia îndeamnă toate naţiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului şi să încurajeze dezvoltarea de programe educaţionale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori, potrivit https://ec.europa.eu. Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate în fiecare an o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume. În 2022, tema care ghidează comemorarea şi educaţia despre Holocaust este "Memory, Dignity and Justice". ONU: comemorarea şi educaţia despre Holocaust, imperative globale Potrivit ONU, comemorarea şi educaţia despre Holocaust sunt imperative globale în al treilea deceniu al secolului XXI. Scrierea istoriei şi actul recunoaşterii aduc demnitate şi dreptate celor pe care autorii Holocaustului intenţionau să-i distrugă. Păstrarea evidenţei istorice, amintirea victimelor, contestarea distorsiunii istoriei exprimată adesea în antisemitismul contemporan, sunt aspecte critice de a pretinde dreptate după atrocităţi. Tema cuprinde aceste preocupări. Activităţile comemorative şi educaţionale vor atrage atenţia asupra acţiunilor întreprinse de supravieţuitorii Holocaustului în anii care au urmat acestuia, pentru a-şi revendica drepturile, istoria, moştenirea şi tradiţiile culturale şi demnitatea. Sprijinirea supravieţuitorilor Vor fi explorate rolul jucat de instituţii şi individual în sprijinirea supravieţuitorilor, impactul de lungă durată al Holocaustului asupra familiilor supravieţuitorilor, respectiv impactul Holocaustului asupra modelării politicii şi intervenţiilor privind drepturile omului. Tema încurajează acţiunea de a nega ura, de a întări solidaritatea şi a promova compasiunea. Programul de informare "Holocaustul şi Naţiunile Unite" este o expresie a angajamentului neclintit al ONU de a promova drepturile omului, de a combate antisemitismul şi rasismul şi de a preveni un viitor genocid, potrivit https://www.un.org. În 2021, tema privind comemorarea Holocaustului a fost "Facing the Aftermath: Recovery and Reconstitution after the Holocaust". Aceasta a avut în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie. În 2020, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz şi, totodată, de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), tema aleasă a fost "75 years after Auschwitz - Holocaust Education and Remembrance for Global Justice''. Rolul statelor și al rețelelor sociale În 20 ianuarie 2022, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel prin care cheamă toate statele să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale, informează AFP. Textul "angajează cu putere toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric" şi "felicită" ţările care prezervă "siturile care le-au servit drept lagăre ale morţii, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie şi închisori naziştilor în timpul Holocaustului". Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să "elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid", şi le cere statelor, ca şi giganţilor reţelelor sociale "să ia măsuri active pentru a lupta contra antisemitismului şi negaţionismului sau a deformării Holocaustului".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră