Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală
Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală. Cea mai mare investiție făcută vreodată în România în domeniul cercetării, 320 de milioane de euro, viciată de procedura de înscriere a proiectelor, susțin mai mulți cercetători. Citește și: Scandal uriaș la Digitalizare: suspiciuni că de la împărțirea a 320 de milioane EUR pentru cercetare au fost excluse marile universități din România printr-o șmecherie birocratică Potrivit acestora, platforma de înscriere a proiectelor a fost prost concepută, astfel încât apar erori grave de gestionare a procesului de depunere a proiectelor. Dar autoritățile susțin că solicitanții n-au respectat regulile de înscriere. Centre de Excelență de 320 de milioane de euro Cei mai buni cercetători români, atât din țară, cât și din diaspora vor primi milioane de euro pentru proiectele lor de cercetare", promitea anul trecut Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID). Ministrul anunța competiția denumită Centre de Excelență (CoEx). Competiția are ca scop consolidarea unor poli de excelență în dezvoltarea mai multor domenii, precum digitalizare, industrie, mediu, resurse naturale, sănătate sau cultură Fiecare propunere de proiect urma să fie evaluată din punct de vedere al calităţii ştiinţifice. Programul CoEx a fost lansat în luna ianuarie de MCID. Organizatorul este UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), instituție care se ocupă și de selectarea proiectelor depuse. Bugetul anunțat: 1,6 miliarde de lei. Însă, în luna iulie, aproape 20% dintre aplicații au fost excluse din competiție. motivul excluderii nu a fost calitatea proiectelor, ci o eroare depistată la procedura de depunere: aceiași cercetători au fost nominalizați drept "persoane-cheie" în două sau mai multe aplicații. 400 de universitari protestează Ca urmare a numărului mare de proiecte respinse din această cauză, peste 400 de cercetători, cadre didactice și universitare au semnat o scrisoare deschisă către ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, și directorul general al UEFISCDI, Adrian Curaj. Potrivit acestora, competiția a fost grav afectată de vicii de organizare: au fost excluse proiecte, nu din cauza calității, ci a unor motive procedurale "eronat formulate și implementate". Erorile ar aparține exclusiv organizatorului competiției, UEFISCDI, iar nominalizarea aceluiași cercetător ca specialist-cheie în două sau mai multe proiecte a fost neintenționată, susțin semnatarii scrisorii. Cauza acestei erori: directorii propunerilor de proiecte nu au avut nici un instrument obiectiv pentru a putea verifica prezența acelorași membri-cheie în mai mult de o aplicație. Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală Acest instrument ar fi trebuit pus la dispoziția directorilor de către UEFISCDI prin însăși platforma de depunere a proiectelor, susțin cei care protestează acum. Platforma ar fi trebuit să poată detecta automat prezența multiplă a unui specialist-cheie în mai multe aplicații (de exemplu, pe baza codului BrainMap introdus în platformă) și să nu permită validarea/finalizarea încărcării unei aplicații în condițiile detectării vreunui conflict de acest fel, mai arată semnatarii scrisorii deschise. "Faptul că există un număr consistent de aplicații care au fost identificate în această situație la prima evaluare a eligibilității (aproximativ 18%) denotă că nu este vorba de o eroare punctuală, evitabilă, a unui anumit consorţiu, ci mai degrabă ne aflăm în faţa unui viciu de procedură", se arată în scrisoare. De asemenea, semnatarii scrisorii au solicitat posibilitatea de a corecta eroarea, putând opta astfel pentru participarea într-o singură propunere de proiect a unui specialist. Curaj se face că nu înțelege Singura reacție de până acum a venit din partea directorului UEFISCDI, Adrian Curaj, și doar la solicitarea edupedu. Curaj a insistat asupra Pachetului de reguli. "Atunci când convenim asupra unor reguli, iar acestea sunt puține, clare și publice, cred că trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a le respecta", a declarat Curaj. Potrivit acestuia, UEFISCDI, ca agenție de finanțare, respectă toți participanții la competițiile organizate, însă în primul rând trebuie respectate regulile competiției. "Ca finanțatori, noi respectăm regulile, iar asta face ca sistemul de cercetare și inovare să aibă încredere in noi. Nu suntem în măsură, ca agenție care organizează competiția, să schimbăm regulile sau să ne facem că nu le aplicăm – în asemenea caz responsabilitatea noastră ar intra în cu totul altă dimensiune. Tot ce facem este transparent, vizibil public, iar deciziile de finanțare sunt doar bazate pe evaluări independente realizate de evaluatori, de regulă străini", a mai declarat Adrian Curaj. Reguli fără instrumente de aplicare Însă regulile nu au venit la pachet cu instrumentele necesare aplicării lor, susțin cadrele universitare. Potrivit Cătălinei Iticescu, prof. univ. dr. la Facultatea de Stiințe și Mediu, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, aplicarea regulii a fost imposibil de controlat. "Nu am avut nici o posibilitatea să gestionăm și să evităm o astfel de situație. Suntem în situația în care practic se aplică o «pedeapsă colectivă». S-a muncit mult la elaborarea aplicațiilor, iar eliminarea din competiție pe baza unui criteriu care nu putea fi controlat de către noi este total incorectă", a spus Iticescu. De ce s-a eliminat verificarea automată? Liviu Chelcea, prof. dr. la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, București, a confirmat: "Metodologia nu a prevăzut un sistem de verificare automată a unor astfel de situatii, iar instituțiile coordonatoare nu aveau cum să verifice componența echipelor din alte instituții". "Lipsa de eligibilitate din cauza prezenței unei persoane-cheie în mai multe proiecte este un aspect minor ce putea fi controlat automat", a afirmat și Gabriela Ioana Toroimac, Lector Univ. Dr., la Facultatea de Geografie, București. "Acest aspect nu are legatură cu valoarea științifică a unui proiect și/sau cu munca membrilor echipei de pregătire a propunerii de proiect. Proiectele afectate de această situație sunt cu siguranță din același domeniu științific fundamental. În aceste condiții, se destructurează un întreg domeniu pe o durată semnificativă, cu consecințe asupra soluționării problemelor societății asociate acelui domeniu", a adăugat Toroimac.
