sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cnn

5 articole
Eveniment

Pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii pierdut cinci

La Bahmut, pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii au pierdut cinci, apreciază surse din NATO, citate de CNN. Pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii au pierdut cinci „Oficialul a avertizat că raportul de cinci la unu este o estimare bazată pe informații. Oficialul a vorbit cu CNN cu condiția de a rămâne anonim, deoarece nu are voie să discute despre aceste informații. În ciuda raportului favorabil Kievului, el a apreciat că Ucraina a suferit pierderi semnificative în apărarea orașului. În ianuarie, Der Spiegel cita surse din serviciile germane de informații care apreciau că ucrainenii pierd zilnic sute de militari, la Bahmut. Oficialii ucraineni au susținut în repetate rânduri că au provocat pierderi grele Rusiei în timp ce Moscova încerca să cucerească Bahmut”, arată acest post de televiziune. Lupta Ucrainei pentru Bahmut a devenit importantă din punct de vedere strategic din cauza componenței actuale a forțelor rusești staționate în zonă, se arată în evaluarea de luni noapte spre marți dimineață a Institutului pentru Studiul Războiului din Washington (ISW). Unele rapoarte occidentale au sugerat recent că Ucraina își consumă trupe de elită și echipamente în mare parte pentru a-i combate pe recruții grupului de mercenari Wagner, care sunt doar simplă carne de tun. NEW: #Ukraine will continue to defend #Bakhmut for now. While Bakhmut itself isn't intrinsically important operationally or strategically, Ukraine’s fight for it has become strategically significant due to the current composition of Russian forces there.? https://t.co/MKpVxSLnlI pic.twitter.com/tDKUJTCTRn— ISW (@TheStudyofWar) March 7, 2023 Această observație este în general corectă, notează experții ISW, subliniind în același timp că rezerva de prizonieri ruși apți pentru operațiuni de luptă nu este nelimitată, iar lichidarea a zeci de mii dintre ei în Bahmut înseamnă că aceștia nu vor fi folosiți pentru lupte mai importante. Citește și: VIDEO Prizonier de război ucrainean, împușcat după ce a strigat „Slava Ukraini!”. Președintele Zelenski declară că criminali vor fi găsiți

Pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii au pierdut cinci (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” Foto: Captură video
Politică

Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei

În mai puțin de două luni, cel puțin trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei au fost dirijate de Antena 3 „CNN” și, ulterior, au fost preluate de PSD, AUR și Șoșoacă. În toate cele trei cazuri se poate constata același tipar: atacul este lansat cu multă violență, de obicei în prime time, este preluat de site-uri și televiziuni apropiate PSD, precum și de liderii acestei formațiuni și, brusc, subiectul dispare. În plus, se poate ușor observa că unele mesaje sunt asemănătoare cu cele ale presei din Ungaria controlată de guvernul Viktor Orban: ele au rolul de a submina susținerea populației pentru cauza ucraineană, la un an de la invadarea acestei țări de către trupele lui Vladimir Putin. După „dezvăluirile” Antenei 3 „CNN”, de obicei liderii PSD reacționează indignați și cer ministerelor controlate de PNL să rezolve presupusa criză. Interesant este și faptul că aceste atacuri au apărut, în principal, dar nu numai, la emisiunea „Exces de putere”, moderată de Adrian Ursu și Oana Zamfir, soția unui parlamentar PSD apropiat de familia Firea-Pandele. Un alt deputat susținut de familia Pandele, Daniel Ghiță, este unul din cei mai brutali critici ai lui Zelenski. Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei Primul atac împotriva Ucrainei a pornit de la o temă veche: această țară ar restrânge drepturile minorității române din Bucovina. Emisiunea „Exces de putere a mediatizat subiectul, iar pe site ea a fost prezentată sub titlul: „Aurica Bojescu, româncă din Cernăuţi, despre limitarea accesului la limba română în şcolile din Ucraina: «Nu putem accepta asta pentru copiii şi şcolile noastre»”. Subiectul a fost dezbătut și al emisiunea Decisiv: „Scandal uriaș între Ucraina și România înainte de sărbători. Copiii români nu vor putea învăța în limba maternă, în Ucraina”. În aceeași zi, 23 decembrie, președintele PSD, Marcel Ciolacu, i-a cerut public președintelui Zelenski să „modifice legea recent adoptată care afectează drepturile românilor în Ucraina” - potrivit tot Antenei 3 „CNN”. „România nu mai trebuie să ajute Ucraina dacă românii din Cernăuți sunt batjocoriți în continuare!”, a reacționat George Simion. Și Viktor Orban se folosește de problema minorității maghiare din Ucraina pentru a refuza să discute, în cadrul NATO, cu Ucraina. Ambasada Ucrainei la București a explicat că legea este, de fapt, despre folosirea limbii ruse: „Cu părere de rău, chiar și în condițiile războiului pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și a sprijinului puternic al Ucrainei din partea autorităților și a poporului român, se difusează mituri cu privire la statul care apără cu prețul vieții cetățenilor săi independența, libertatea și democrația întregii Europe”. Atacul nr.2 Al doilea atac a fost legat de presupusa oprimare a preoților români din Ucraina. În acest scop, Antena 3 „CNN” și alte posturi au mediatizat declarațiile unui mitropolit de origine română, dar subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, care susține invadarea Ucrainei. „Drept mulţumire pentru modul în care le-am primit şi găzduit refugiaţii, preşedintele Zelenski s-a gândit că e bine să interzică limba română pentru minoritatea noastră din Ucraina şi să-i prigonească pe preoţii ortodocşi”, a comentat senatoarea Diana Șoșoacă. Iată cum a abordat Antena 3 „CNN” subiectul: „Patimile preoţilor români din Ucraina. Mărturii tulburătoare: «Nu te poţi ruga nici la Dumnezeu, dormi cu frică în casă»" - emisiunea Sinteza Zilei, moderată de Mihai Gâdea. „Preoți români din Ucraina, acuzați că sunt agenți ai Rusiei | Ei spun că li se fabrică dosare și riscă să fie deportați”. Subiectul a fost demontat de Patriarhia de la București: „Preoții comunităților de etnie română din Ucraina nu aparțin de Patriarhia Română / BOR, ci în mod majoritar de Biserica Ortodoxă Ucraineană rămasă în comuniune cu BO Rusă”. Atacul nr.3 În sfârșit, al treilea caz a fost cel din aceste zile, când Ucraina a fost acuzată că distruge ecosistemul Deltei Dunării, prin lucrări la canalul Bâstroe. Însă ambasada Ucrainei a clarificat subiectul, după ce șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul său de la Kiev, Dmitry Kuleba. Acest scandal a fost lansat de către ministrul PSD Sorin Grindeanu, lăudat de Antena 3 „CNN” pentru vigilența sa. Citește și: Demontarea unei manipulări PSD&A3: pe Bâstroe, Ucraina desfășoară lucrările anuale de decolmatare. Ambasada Kievului cere să nu fie alimentată „propaganda rusă” „Pe canalul Bâstroe au început lucrări de dragare. Imagini exclusive cu vasele ucrainene săpând | Consecințele pot fi dezastruoase pentru Deltă!”, a titrat site-ul Antenei 3 „CNN” , după o dezbatere în emsiunea Exces de putere, moderată de Ursu și Zamfir. Ambasada Ucrainei a cerut, sâmbătă, „avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”. Citește și: Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3 „CNN”: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”. Plus: acuzații că cerealele din Ucraina sunt modificate genetic

Boris Johnson spune că, la începutul rivaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși Foto: Facebook Boris Johnson
Internațional

Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși

Fostul premier britanic Boris Johnson spune, într-un interviu pentru o stație afiliată CNN din Portugalia, că, la începutul invaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși și dorea ca acest lucru să se petreacă cât mai repede. El critică și atitudinea inițială a Franței și Italiei, dar arată că, până la urmă, UE a acționat în mod unit și a trecut la sancțiuni dure împotriva Rusiei. În ceea ce-l privește pe Zelenski, Boris Johnson apreciază că, fără el, istoria acestui conflict ar fi fost cu totul alta. Citește și: Două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși. Acum o lună, Kovesi arăta că nu sunt anchete în vămi. Vămile, controlate de PSD Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși „«Opinia germană a fost la un moment dat că, dacă se va întâmpla, ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine ca totul să se termine rapid și ca Ucraina să se retragă», a susținut Johnson, citând «tot felul de motive economice temeinice» pentru această abordare”, relatează CNN declarațiile fostului premier britanic, care relata perspectiva Berlinului în primele zile ale invaziei rusești. Boris Johnson a spus că i-a înțeles, dar nu le-a susținut poziția. „Fără îndoială că francezii au fost în negare până în ultimul moment”, a spus el despre atitudinea Parisului înainte de 24 februarie 2022. Boris Johnson a criticat și guvernul Italiei, condus la acel moment de Mario Draghi, care a anunțat că nu va sprijini poziția Marii Britanii întrucât depinde masiv de hidrocarburile din Rusia. „Ceea ce sa întâmplat a fost că toată lumea – germani, francezi, italieni, toată lumea, Joe Biden – a văzut că pur și simplu nu există nicio opțiune. Pentru că nu ai putut negocia cu acest tip (Putin). Acesta este punctul cheie”, a concluzionat fostul premier, apreciind că poziția UE a fost, până la urmă, strălucită. În ceea ce-l privește pe președintele Zelenski, Boris Johnson a spus: „Este un tip foarte curajos. Cred că istoria acestui conflict ar fi fost total, total diferită dacă el nu ar fi fost acolo”.

Natalia Gavrilita: Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei
Eveniment

Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, declară pentru CNN: Suntem foarte îngrijorați de o invaziei a Rusiei. Ea a mai arătat, pentru acest post, că obţinerea statutului de candidat pentru integrarea europeană a fost „o victorie semnificativă pentru Moldova”, dar este „foarte nefericit că se întâmplă într-un astfel de context complicat în regiune şi în vremuri atât de oribile pentru Ucraina”. Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei Întrebată dacă este îngriorată că armata rusă ar putea ataca şi Republica Moldova, Natalia Gavriliţă a răspuns: „Suntem îngrijoraţi, desigur, acesta este un risc, deocamdată este un scenariu ipotetic, dar dacă operaţiunile militare se deplasează mai departe spre sud-vestul Ucrainei şi spre Odesa, atunci sigur că suntem foarte îngrijoraţi, mai ales ţinând cont de faptul că sunt trupe pe teritoriul regiunii secesioniste Transnistria. Facem tot posibilul pentru a menţine pacea şi stabilitatea şi pentru a ne asigura că luptele nu escaladează”, a precizat premierul Republicii Moldova, citată de timpul.md. „Actuala situaţie este foarte dificilă nu doar pentru Moldova, ci şi pentru orice stat mic (unicul „stat mic” vecin cu Ucraina care are trupe rusești este Republica Moldova – n. red), pentru orice ţară care se bazează pe ordinea internaţională axată pe reguli; dacă o ţară poate lansa un război pentru anexarea de teritorii, fără niciun respect faţă de ordinea internaţională (Republica Sovietică Socialistă Moldova a fost fondată de Stalin după ce a anexat o parte din România -n. red), atunci, din acest punct de vedere, nu este nimeni în siguranţă şi cred că numeroase ţări sunt îngrijorate”, a subliniat Gavriliţă. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv (sursă: Facebook/US Embassy)
Eveniment

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv, a declarat Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, într-un interviu pentru CNN, că scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv. Afirmația vine în contextul în care președintele Vladimir Putin a declarat că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, relatează digi24.ro. De asemenea, ministrul a precizat că România le va permite rușilor să verifice singuri dacă sunt sau nu rachete ofensive acolo. Pe lângă aceasta, Bogdan Aurescu a spus pentru CNN că mâine va fi organizată la București o reuniune a miniștrilor de Externe din țările de pe flancul estic NATO. La discuții vor lua parte și șefii diplomației de la Paris și Kiev. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe: „(Putin - n.red.) a spus încă o dată că scutul antirachetă din România și Polonia reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei. Este complet neadevărat. Este absurd să spui că un sistem pur defensiv, care nu este gândit către Rusia, ci către posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euro-atlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia. Suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă sunt rachete ofensive în România. Nu sunt, asta e sigur”. Bianca Nobilo - prezentator CNN: Una dintre solicitările președintelui Putin, ca să fie evitată o nouă criză diplomatică sau chiar militară, a fost retragerea trupelor NATO din Bulgaria și România. Există flexibilitate la acest capitol, din perspectiva dumneavoastră? Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv, potrivit lui Aurescu Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe: „Categoric nu! Este o susținere ridicată pentru valorile euro-atlantice în România. De aceea, noi am fost cei care au cerut consolidarea prezenței NATO în România”. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Pe 3 februarie, miniștrii de externe din formatul București-9, care cuprinde cele nouă state de pe flancul Estic al NATO, se vor întâlni în Capitală pentru a discuta situația din regiune. La întâlnire vor participa și ministrul de externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, precum și cel al Ucrainei, Dmytro Kuleba. „Pe 3 februarie voi găzdui în București o întâlnire a miniștrilor de Externe din formatul București-9 care adună toți cei nouă aliați de pe flancul Estic. De asemenea, va participa și ministrul francez de externe, care vizitează Bucureștiul în aceeași zi. Discuțiile vor fi despre situația de securitate din vecinătatea noastră, regiunea Mării Negre. Totodată, ministrul ucrainean de Externe ni se va alătura în această întâlnire. Vom putea discuta modurile prin care putem continua să promovăm dialogul și să detensionăm situația din regiune", a spus ministrul român de Externe. Vladimir Putin a declarat, marți, în urma întâlnirii cu premierul ungar Viktor Orban, că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia. El a spus că cerințele Rusiei de garantare a securității, printre care și retragerea NATO la granițele din 1997, au fost ignorate de SUA și NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră