vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cni

26 articole
Eveniment

CNI a ratat licitația pentru stadionul lui Simonis, din Timișoara, o va reface

CNI a ratat licitația pentru stadionul lui Alfred Simonis, din Timișoara și o va reface, a decis, ieri, Curtea de Apel București. Asocierea condusă de Concelex, clasată pe locul al doilea în urma licitaţiei, a depus contestaţie în luna aprilie și, acum, a câștigat. Alfred Simonis este președintele Consiliului Județean Timiș, membru PSD și amic cu Marcel Ciolacu. El a făcut presiuni asupra guvernului Bolojan să finanțeze acest proiect, în pofida restrângerilor bugetare.  Citește și: Calin Georgescu, atac furios și suburban la Nicușor Dan, după ce acesta a vorbit despre biografia fostului candidat Stadionul din Timișoara, care va fi construit de Compania Națională de Investiții ICNI), va costa 836 de milioane de lei, potrivit unui document al Guvernului.  CNI a ratat licitația pentru stadionul lui Simonis, din Timișoara Decizia Curții de Apel prevede „obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire prin reevaluarea ofertei Asocierii CON-A, cu luarea în considerare a motivelor prezentei decizii, cu respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice”.  În plus, perdanții vor plăti cheltuielile de judecată, enorme: „Obligă intimata-intervenientă la plata către recurenta-reclamantă a cheltuielilor de judecată din care, suma de 11.396,784,01 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru achitată la fond şi suma de 237.224,66 lei, reprezentând prima tranşă aferentă taxei judiciare de timbru datorate în recurs”.  Potrivit datelor de pe site-ul Curții de Apel, CNI este „intimat pârât”, iar CON-A OPERATIONS SRL și PRODESIGN ENGINEERING & CONSTRUCTION SRL sunt intimați intervenienți. 

CNI a ratat licitația pentru stadionul lui Simonis, din Timișoara Foto: Facebook
Guvernul intră peste proiectele CNI și oprește constructia salilor de sport Foto: Aktual 24
Eveniment

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport construite din bani de la bugetul central, iar noi stadioane se vor mai finanța, de către ministerul Dezvoltării, prin CNI, doar cu co-finanțare locală în procent de minimum 25%. Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Proiectul așa-numitei „ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice” nu apărea pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, 2 octombrie, așa cum a fost ea publicată pe site-ul Executivului. Toate informațiile despre această ordonanță au fost anunțate de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.  Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală Ce prevede ordonanța de urgență adoptată azi: „Vor fi oprite proiectele privind sălile de sport, aşezămintele culturale, fosele septice şi sistemele de canalizare. Se vor abroga o serie de subprograme, inclusiv pentru că ele se dublează cu alte programe ale Ministerului Dezvoltării – e vorba de săli de cinema, drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean, imobile cu risc seismic” - a spus Dogioiu, citată de Agerpres. „Rămâne doar programul dedicat în cadrul Ministerului Dezvoltării – reabilitare blocuri de locuinţe situate în zone defavorizate”  În ceea ce priveşte Programul naţional „Anghel Saligny” a fost stabilit „un termen limită pentru încheierea contractelor de finanţare între 1 ianuarie 2026 şi 31 decembrie 2026”. „Deci, 31 decembrie 2026 va fi termenul limită, începând cu 1 ianuarie 2026, în care pot fi încheiate contracte de finanţare”. „Tot ceea ce se semnează anul viitor va fi achitat în 2027” „În cazul stadioanelor, se vor putea realiza aceste investiţii numai cu participarea beneficiarilor la finanţarea acestora, prin convenţii de cofinanţare în cuantum de 25% din valoarea totală a lucrărilor. În situaţia în care nu a început execuţia lucrărilor, aceasta poate începe după data de 1 ianuarie 2027. Abia de atunci vor putea fi finanţate, construite, din nou, stadioane din bugetul public. Partea de 25% care este cofinanţare din partea autorităţilor locale poate fi, sigur, şi mai devreme. Fiecare autoritate locală şi-o plăteşte când o doreşte, dar pe partea de buget public, după 1 ianuarie 2027” Nu este clar, deocamdată, impactul acestor măsuri, mai ales în ceea ce privește costurile amânate pentru 2027. 

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier - surse

Facturile astronomice ținute la secret pe care premierul Ilie Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB: circa 45 de miliarde de lei nu erau bugetați pentru 2025, afirmă surse politice. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” De exemplu, deși se știa că plățile la dobânzi vor fi de 52 de miliarde de lei, în 2025, în bugetul oferit Trezoreriei au fost prinși doar 42 de miliarde de lei.  Guvernul s-a temut să vorbească public despre aceste date - care erau cunoscute de un număr extrem de limitat de oameni din Guvern - de teama că imediat România va trece la categoria junk, fără alte discuții. Cu măsurile luate până acum, cabinetul Bolojan speră să reducă deficitul cu 3%, o măsură de o duritate fără precedent. Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Ce suprizie i-a lăsat guvernul Ciolacu lui Bolojan:  Prima notă de plată de care Bolojan a aflat a fost cea a contractelor ținute „secret” la CNI sau prin diverse contracte din cadrul programului Anghel Saligny, unde erau de plătit suplimentar, față de ceea ce se știa, circa cinci miliarde de lei A doua surpriză a fost a subbugetării plății dobâznilor la datoriile Guvernului, cu 13 miliarde de lei mai puțin decât era necesar.  A treia surpriză: supracontractarea cu 180% a proiectelor finanțate de UE. De obicei, acestea se supracontractează cu 110-120%, în caz că un proiect sau altul eșuează din diferite motive și trebuie înlocuit rapid. Guvernul ar avea de achitat facturi suplimentare de 12 miliarde de lei și acum caută soluții disperate cu ajutorul băncilor de stat.  TVA nereturnat de peste șase luni: alte cinci miliarde de lei.  Zece miliarde de lei, cofinanțări PNRR La un PIB estimat la 1.894 miliarde de lei (estimarea din iulie, sub cea din ianuarie, de 1.912 miliarde de lei) aceste facturi însumau circa 2,5% din PIB. Estimarea guvernului Bolojan, după ce a aflat de ele, a fost că vor duce deficitul la 11%. Datele nu au fost făcute publice imediat pentru că Executivul se temea că va fi imediat retrogradat la junk. Abia în ultimele zile, datele au început să fie comunicate creditorilor României. 

Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Foto: Inquam/ George Calin
Politică

ANALIZĂ Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat

Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat: ANL și INA erau propuse pentru desființare, multipelele agenții de reglementare - ASF, ANCOM sau ANRE - trebuiau unificate într-o singură structură, iar misiunea Companiei Naționale de Investiții trebuia re-evaluată. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Toate aceste măsuri ar fi putut fi luate în Pachetul Bolojan II, fiindcă unele din proiectele pe care Guvernul își va asuma răspunderea privesc direct activitatea acestor structuri. Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Însă, în locul unor măsuri radicale, guvernul Bolojan s-a limitat în a cere ASF, ANCOM și ANRE să-și reducă personalul și salariile. Aceste instituții sunt subordonate Parlamentului și Guvernul nu a prevăzut sancțiuni dacă nu respectă cerințele Executivului. De altfel, fostul premier Mihai Tudose a arătat că se opune tăierii salariilor la cele trei agenții de reglementare. Ce măsuri se angajaseră să ia fie Ilie Bolojan, personal, fie membrii ai Guvernului său: ANL și Institutul Național de Administrație (INA) trebuiau să fie desființate, potrivit unui angajement autoasumat al ministrului UDMR al Dezvoltării, Atilla Cseke, angajament luat în aprilie 2025. „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe”, spunea Cseke Atilla. În aprilie 2024, Ilie Bolojan critica dur ANL, arătând că face locuințe în localități depopulate și rețele de apă și canalizare în localități fără utilizatori. Acum, proiectul de lege privind „adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale” prevede doar reducerea CA-ului ANL.  ASF, ANCOM și ANRE trebuiau comasate. „Avem țări, cum este Germania, care are o singură autoritate de reglementare pentru rețele. Rețele de telecomunicații, gaz, electricitate... Noi ne-am făcut pentru fiecare rețea câte o autoritate de reglementare”, spunea Bolojan în 2024. Ideea a fost vehiculată și de deputatul PNL Florin Roman și, într-o altă formulare, chiar și de fostul premier Ciolacu. Acum, Pachetul Bolojan II prevede doar o ipotetica scadere a salariilor și numarului de angajati, dar masura trebuie implementata de aceste autorități in cooperare cu Parlamentul.  Guvernul nu s-a atins de Autoritatea Electorală Permanentă. „Avem Autoritatea Electorală Permanentă, într-un județ au 2 angajați, în altele 10 angajați. Trebuie întrebați ce au făcut 4 ani de zile”, spune Ilie Bolojan în noiembrie 2024.  Controversata Companie Națională de Investiții (CNI), condusă de o fostă contabilă Rebus plasată în această funcție de Liviu Dragnea, este aproape neatinsă. „Compania Națională Investiții a ajuns un tomberon de proiecte. Fac de la capele și până la săli de sport, nu mai știu ce fac acolo. Sunt mii de proiecte care, dacă nu sunt ordonate după priorități, în care, dacă nu se repartizează lucrurile corect, vom face investiții a căror utilitate va fi nulă. Avem și acum blocuri ANL construite în comunități unde nu există apă și canalizare, unde nu stă nimeni în ele și unde nu s-a mai construit de ani de zile o casă”, spunea Ilie Bolojan în noiembrie 2024. Ministrul Dezvoltării, Atilla Cseke, a susținut că ar fi redus salariile la CNI.  La nivelul Guvernului, deocamdată nu s-a desființat nici o agenție, deși legea prevedea ca până la mijlocul anului 2024 să dispară 20% din acestea: „Institutele, institutele naţionale, agenţiile, autorităţile, comisiile de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora şi formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/ coordonarea/ autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite, se comasează cu cel puţin 20% din numărul acestora”.   

Spital finalizat acum patru ani, cu lacătul pe ușă Foto: Stiri Botosani
Eveniment

Spital finalizat acum patru ani, cu lacătul pe ușă. Construcția, greșită, constructorul, în faliment

Un spital finalizat acum patru ani stă cu lacătul pe ușă: este vorba de spitalul de îngrijiri paliative din Botoșani, investiție a celebrei Companii Naționale de Investiții (CNI), cu bani publici. Construcția a fost greșită - „deficiențele majore la instalațiile de gaze medicale”, arăta un consilier local - dar constructorul, care ar trebui să remedieze greșelile, este în faliment. Investiția ar fi fost de 15,6 milioane de lei.  Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu Spital finalizat acum patru ani, cu lacătul pe ușă Până și PSD, care, de facto, controlează investiția, s-a revoltat. „Este inacceptabil ca un spital modern, ridicat de la zero, destinat unor pacienţi aflaţi în cele mai vulnerabile momente ale vieţii, să rămână nefolosit din cauza birocraţiei şi lipsei de asumare instituţională”, s-a plâns deputatul PSD Alexandru Moiseev, ales în Botoșani.  În declarația sa politică, el susține că autoritățiel locale „şi-au îndeplinit toate obligaţiile prevăzute în proiect, inclusiv racordarea la utilităţi şi construirea tunelului de legătură cu Spitalul de Recuperare”, iar vina este a CNI și a ministerului Dezvoltării.  „Cunoaștem că principalul blocaj îl reprezintă deficiențele majore la instalațiile de gaze medicale și numeroasele neconformități care împiedică recepția lucrărilor, însă firma care trebuia să facă acest lucru este în faliment”, afirma, în iunie 2025, Relu Chiriac, consilier local din partea Partidului Național Liberal. 

Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL, cu care Cseke Atilla se lăuda în aprilie Foto: Facebook
Politică

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL, agenția care construiește locuințe. În aprilie, ministrul UDMR al Dezvoltării, Cseke Atilla, anunța desființarea ANL. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Acum, într-un comunicat al ministerului, se vorbește doar despre faptul că salariile din ANL nu sunt mai mari ale ministrului și că indemnizațiile celor șapte membri ai consiliului de administrație sunt de 1.683 lei, lunar, net.  Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL „Propunem desființarea a două instituții subordinate Ministerului Dezvoltării, din cele șase pe care le avem, urmând ca ministerul să le absoarbă. Este vorba de Agenția Națională de Locuințe și de Institutul Național de Administrație. La Agenția Națională de Locuințe avem construcție de locuințe pentru tineri, pentru romi, pentru tinerii specialiști în educație și sănătate (...) Și chiar dacă nu ne place, chiar dacă doare, adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe. Numărul unităților locative pe care le implementează structura care se ocupă de implementarea acestui program, respectiv structura care se ocupă la Ministerul Dezvoltării, care cu oameni mai puțini produce mai mult (...) Și mai avem o problemă și anume, aceea că avem câteva proiecte care produc astăzi un prejudiciu bugetului de stat, și mă refer la implementarea proiectului cartierului Henri Coandă, unde până în prezent s-au plătit aproape 50 de milioane de lei din bani publici, despăgubiri, pe baza unor hotărâri judecătorești, care obligă ANL-ul la despăgubiri și avem, hotărâri judecătorești prin care, de exemplu, unui cetățean i se plătesc zilnic 1.000 de lei despăgubiri. Acest sistem nu mai poate să continue. Deci, dacă ANL-ul nu a reușit să facă măsuri în așa fel încât să predea la termen acele locuințe pe care le-a contractat și în fiecare zi plătim din bani publici despăgubiri, acest sistem trebuie să ia sfârșit”, spunea Cseke Atilla la 10 aprilie 2016. Însă, acum, proiectul de desființare al ANL pare să fi dispărut.  Cseke Atilla se laudă pentru că ar fi tăiat, puțin, salariile „Cseke Attila a subliniat că, exceptând două cazuri, în nicio instituție sau unitate din subordinea Ministerului Dezvoltării, cum ar fi Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe, Institutul Național de Administrație sau Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu au fost salarii mai mari ale conducătorilor acestor unități decât cel al ministrului, care este 12.776 lei net lunar (...) Conform legilor în vigoare, în Consiliul de administrație al ANCPI sunt 9 membri, cu o indemnizație lunară în valoare de 1.947 lei lunar, iar la ANL 7 membri, indemnizația lor lunară netă fiind de 1.683 lei”, se arată într-un comunicat difuzat azi de ministerul Dezvoltării, condus tot de Cseke Atilla. 

Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania condusă de Manuela Pătrăscoiu (foto) cumpără pișcoturi Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi de 33,8 euro

Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi de 33,8 euro, arată un document postat în sistemul electronic de achiziții publice (SEAP), publicat de Clotilde Armand. Citește și: Șefimea PSD, inițiatoarea „taxei de solidaritate”, Mercedesuri peste Mercedesuri, pitite la neveste sau neamuri Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi „Societatea, clasa politică se tot chinuie cu deficitul și caută soluții să rezolve acest fenomen. Iar în tot acest timp ce credeți voi că face șefa Companiei Naționale de Investiții? Da, Compania aia care trebuie să gestioneze marile proiecte ale țării. Își cumpără pișcoturi, prăjituri și produse de cofetărie pentru cabinetul său din banii instituției. Nu e glumă. Vedeți în imaginea atașată din SICAP). Aroganță cu eclere. Aici am ajuns”, a scris Armand pe Facebook. Potrivit documentului publicat de Armand, în iunie, CNI a cumpărat biscuiți și pișcoturi în valoare de 168.07 lei (33,8 euro) de la o firmă din București, Splendid Pan SRL. Acum trei săptămâni, ANPC a amendat firma, arată o filmare distribuită de Cristian Popescu Piedone. „S-au aplicat 2 sancțiuni în valoare de 20.000 lei. Produse oprite de la comercializare: 189 kg, în valoare de 6900 lei. OTPS (suspendarea activitatii) pana la remedierea deficientelor”, anunța ANPC.  La Compania Națională de Investiții, salariul mediu este de 24.387 de lei, arată bugetul pe 2025.  Compania este condusă de o fostă contabilă la Rebus, Manuela Pătrășcoiu (foto), numită în funcție de Liviu Dragnea. Ea și-a secretizat salariul, dar presa scrie că ar avea 14.300 de euro pe lună.   

Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Foto: Captură Youtube
Politică

„Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor

„Investițiile” statului: Compania Națională de Investiții (CNI) construiește stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor PSD-PNL. La negocierile privind reducerea deficitului bugetar, între PSD, PNL, UDMR și USR, s-a discutat despre oprirea acestui timp de investiții și se pregătea o listă a obiectivelor care pot fi stopate.  Citește și: La Praid, Apele Române și Salrom se ceartă, digurile au fost dărâmate, salinitatea a crescut Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Potrivit unei liste aflate pe site-ul CNI, care n-a mai fost actualizată din septembrie 2024, se aflau în diferite stadii de construcție sau cu proceduri de achiziție în derulare nu mai puțin de 12 stadioane. Cel mai scump este cel din Timișoara, care are o valoare avizată de circa 167 milioane de euro, de patru ori mai scump decât Arena Cluj, care are o capacitate aproximativ egală. În plus, la Arena Cluj, Consiliul Județean a acoperit aproape 69% din costuri, doar 31% provenind de la Guvern. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a protestat public la propunerea de oprire a lucrărilor la acest stadion, dar acesta este blocat de o contestare în instanță a rezultatelor licitației. Echipa locală, Politehnica Timișoara, este în liga a III-a. În Alexandria a demarat în 2019, când Liviu Dragnea era încă la putere, construcția unui stadion de zece milioane de euro. Acesta nu este gata nici acum. Echipa din oraș este în liga a III-a. La Oradea, fieful lui Ilie Bolojan, CNI va construi un stadion de 472 de milioane de lei. Echipa locală nu a mai jucat în prima ligă din 2004. Întreaga finanțare vine de la Guvern, iar lucrările urmau să înceapă în a doua jumătate a acestui an.  Pentru Dinamo București, Guvernul construiește un stadion de 854 de milioane de lei. Lucrările nu au început încă. „Sper ca toate schimbările pe care le va aduce noul președinte să nu oprească construcția stadionului nostru”, cerea antrenorul Dinamo, Zeljko Kopic, acum câteva zile.  Alte „investiții” în stadioane mai sunt la Hunedoara (209 milioane de lei), Pitești (372 de milioane de lei), Constanța (490 milioane de lei), Bistrița (318 milioane de lei) sau Târgoviște (271 milioane de lei).   

Guvernul aprobă salarii de 5.000 euro/lună la compania-căpușă CNI Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Guvernul aprobă salarii de 5.000 euro/lună la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii

Guvernul Predoiu aprobă, azi, salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii. CNI ia banii publici de la ministerul Dezvoltării și apoi contractează diferite lucrări publice, de la stadioane la renovarea unor cămine culturale sau a unor biserici. Citește și: Crin, mesaj plin de ură și acreală pentru Nicușor, pe care-l numește "securistoid new entry" Pentru această operațiune, CNI reține 8% din valoarea contractului: „Pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de C.N.I. cu activităţile necesare realizării obiectivelor de investiţii, în devizul general al lucrării se vor prevedea cheltuieli forfetare în cuantum de 8% din valoarea devizului. Aceste sume constituie venituri proprii ale C.N.I.” Guvernul aprobă salarii de 5.000 euro/lună la compania-căpușă CNI Potrivit proiectului de hotărâre de guvern aflat azi pe ordinea de zi a ședinței Executivului condus de Cătălin Predoiu, salariul mediu la CNI va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Șefa CNI, Manuela Pătrășcoiu (foto), și-a secretizat salariul, dar presa a relatat că ar câștiga  14.300 de euro pe lună. Înainte ca Liviu Dragnea să o promoveze la CNI ea a fost contabilă la Rebus.  Profit a scris acum câteva zile că ministerul Finanțelor a transmis instituțiilor statului un document prin care solicită prioritizarea, în fiecare lună, a plății pensiilor și salariilor. „Solicitările de deschideri de credite reprezentând drepturi de personal și drepturi sociale se vor depune până pe data de 20 ale lunii. După această dată, se vor depune deschiderile de credite pentru celelalte naturi de cheltuieli”, a cerut ministerul de Finanțe. 

Salarii astronomice la compania-căpușă care „investește” banii statului. Șefa CNI, Manuela Pătrășcoiu, 14.300 euro/lună Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport: potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, salariul mediu brut la Compania Națională de Investiții (CNI) va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Ministerul Dezvoltării a publicat, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, hotărârea de guvern privind bugetul CNI pe 2025, deci proiectul este pe cale să fie adoptat.  Salarii astronomice în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului În 2021, salariul mediu la CNI era de circa 16.000 de lei, deci a crescut cu circa 50%, mult peste rata inflației.  Eterna șefă a CNI, Manuela Pătrășcoiu - fostă contabilă la revista Rebus, promovată la conducerea CNI de Liviu Dragnea - și-a secretizat salariul, dar presa a scris că ar câștiga 14.300 de euro pe lună, respectiv 170.000 de euro. „Aoleu...mult”, a spus ea, când presa a chestionat-o în legătură cu acest subiect.  Pătrășcoiu are o avere uriașă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Sora șefei CNI a ajuns parlamentar AUR, deși până în 2024 nu avea nici o legătură cu acest partid.  Daniela Orodel, directorul economic al CNI are un venit lunar de 13.100 de euro. Adrian Cefalan, director implementare investiții, câștigă 9.800 de euro pe lună, scria Libertatea, în martie 2025. Compania are 390 de angajați. Numărul angajaților era 150, în 2016.  Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. CNI a construit stadioanele din fieful lui Dragnea sau bazin de înot la Cornu, în condițiile în care David Popovici arată că nu are condiții adecvate de antrenament. Tot CNI cheltuie 11 milioane de leiu pentru consolidarea mănăstirii Sfântul Mercurie Plătărești, din județul Călărași.

Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului. Șefa CNI, Manuela Patrascoiu (foto) și-a secretizat salariul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului

Salarii uriașe pentru sutele de angajați ai companiei de stat care căpușează investițiile Guvernului: salariul mediu la Compania Națională de Investiții (CNI) este, în 2024, 24.663 lei, brut, lunar. CNI nu este decât un intermediar: subcontractează investițiile derulate de ministerul Dezvoltării în diverse unități administrativ-teritoriale ale României. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului Așa numitele „investiții” ale CNI sunt finanțate în proporție de 99% de la buget: din totalul de 2,5 miliarde pentru 2025, 2,45 miliarde vin de la buget. Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. Șefa companiei, Manuela Pătrășcoiu, și-a secretizat salariul, fapt complet neobișnuit, dar Agenția Națională de Integritate nu s-a autosesizat. Sora ei, Daniela Ștefănescu, care era consilier la Secretariatul General al Guvernului, a ajuns senator AUR, deși nu avea nici o legătură cu politica. Pătrășcoiu, promovată de Liviu Dragnea, a fost contabilă la revista Rebus. Ea are o avere imensă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Numărul angajaților companiei de investiții a sărit de la 150 în 2016 la 390 în 2024. Cheltuielile de personal erau de 16,8 milioane de lei în 2016 și au ajuns la 120 de milioane de lei în 2024.

Biserică veche de patru secole, restaurată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Biserică veche de patru secole, restaurată

Biserică veche de patru secole, restaurată. Lăcașul de cult "Sf. Nicolae" din Poiana cu Cetate, cunoscut și sub numele de Biserica lui Cujbă, va beneficia de lucrări de consolidare și refacere, finanțate printr-o licitație lansată recent. Biserică veche de patru secole, restaurată Compania Națională de Investiții a alocat șase milioane de lei pentru acest proiect, destinat restaurării unui lăcaș de cult cu o istorie de peste patru secole. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Construită în 1609 de un boier local, biserica se află astăzi într-o stare gravă de degradare. Potrivit studiului realizat, ultima slujbă în acest lăcaș a avut loc în urmă cu aproximativ 150 de ani. În prezent, construcția prezintă multiple probleme structurale (elemente structurale în pericol iminent de prăbușire, fisuri și crăpături severe, infiltrații de apă). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu continuă să investească în stadioane Foto: Facebook
Politică

Ciolacu continuă să investească în stadioane

Guvernul Ciolacu continuă să investească în stadioane: Executivul va aloca 33 de milioane de euro pentru un astfel de complex sportiv la Brașov. Investiția va fi derulată tot prin controversata Companie Națională de Investiții, CNI. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză Ciolacu continuă să investească în stadioane Valoarea totală a investiției va fi de 164 de milioane de lei. Municipiul Brașov va plăti puțin peste opt milioane de lei. Construcția ar trebui să fie gata în circa doi ani. Unul din pretextele finanțării de la buget a acestui stadion este; „Promovarea Imaginii României: Organizarea de competiții internaționale și evenimente de anvergură în Brașov va consolida poziția României pe scena sportivă internațională, promovând imaginea țării ca destinație pentru sport și turism”. Viitorul stadion va avea 9.716 de locuri (spectatori, VIP, media, locuri pentru persoane cu dizabilități). El va dispune de un teren de fotbal cu o dimensiune de 105mx68m, spații pentru jucători și oficiali, vestiare, unitatea de prim ajutor şi tratament pentru jucători şi oficiali, puncte de prim ajutor pentru spectatori, postul de control antidoping, grupuri sanitare, sală pentru conferinţe de presă, zone de parcare (151 locui parcare auto și 2 locuri de parcare pentru autocare), plus instalație de iluminat nocturnă. Stadionul va fi dotat cu sistem fotovoltaic ON-GRID, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de finanțare, de către Guvern, a acestui obiectiv.

Sora uneia din cele mai bogate șefe ale unei companii de stat, pe lista lui Simion Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sora bogate șefe ale unei companii de stat, pe lista lui Simion

Sora uneia dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat este prima pe lista lui George Simion la Senat, în Bacău: candidata AUR Daniela Ștefănescu ar fi sora Manuelei Pătrășcoiu, controversata directoare a Companiei Naționale de Investiții (CNI). CNI gestionează investițiile Guvernului în săli de sport, apă-canalizare, așezăminte culturale sau instituții de învățământ. Citește și: EXCLUSIV Vlad Voiculescu nu exclude o alianță USR-PSD în Consiliul General al Municipiului București Sora uneia dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat, pe lista lui Simion De altfel, în declarația de avere a Manuelei Pătrășcoiu apar mai multe locuințe, moștenite, deținute în comun cu Daniela Ștefănescu. Declaratia de avere din iunie 2024 a Manuelei Patrascoiu Presa din Bacău a scris că Daniela Ștefănescu a fost parașutată la Bacău, deși nu are nici o legătură nici cu organizația locală, nici cu formațiunea lui George Simion. „Lista de la Senat este deschisă de Daniela Ștefănescu, cumnata unui fost șef al Gărzii Financiare Bacău, Eugen Ștefănescu. Ea este șefă de serviciu la Secretariatul General al Guvernului și deține, conform declarației de avere, trei apartamente, două case și un spațiu comercial, în Bacău și București. Soțul Danielei, Cristian Ștefănescu, este director al organizației Casa Socială a Constructorilor (...) Membrii AUR Bacău sunt frustrați de propunerea partidului, mai ales în ceea ce privește «plantarea» Danielei Ștefănescu prima pe listă la Senat”, a arătat Ziarul de Bacău. Surse politice au explicat, pentru DeFapt.ro, care este motivul acestei candidaturi surprinzătoare, care nu aduce nici un câștig electoral pentru AUR: Daniela Ștefănescu este sora Manuelei Pătrășcoiu, plasată de Liviu Dragnea la conducerea CNI acum circa zece ani. Manuela Pătrășcoiu este din Bacău, unde a făcut liceul ,,Lucrețiu Pătrășcanu". Înainte ca Dragnea să o promoveze la CNI, ea a mai fost contabilă la Flacăra și directoare economică la Rebus. Avere de angajat la stat Pătrășcoiu ar putea fi una dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat. Salariul ei este secretizat, dar presa estimează că ar avea peste 7.000 de euro, net, pe lună. În plus, pentru „gestionare proiecte externe”, ea primit de la CNI peste 43.000 de euro, net, în anul fiscal 2023. Salariul mediu lunar, brut, în CNI este de circa 4.900 de euro pe lună, în 2024. Șefa CNI deține două apartamente și patru case, plus „alte categorii de bunuri imobile” (spații comerciale) în Ilfov, București și Bacău. Majoritatea acestor bunuri sunt moștenite, în 2023, și deținute împreună cu Daniela Ștefănescu. Casa din București are peste 180 mp, potrivit declarației de avere. În plus, Pătrășcoiu mai are terenuri intravilane în Ilfov (695 mp), București (263 mp) și Schitu, Constanța (1.000 mp). La acestea se adaugă o pădure de trei hectare și mai multe terenuri în extravilan și intravilan în Bacău. Șefa CNI are un BMW X5, bijuterii de peste 88.000 de lei și aproape 400.000 de lei în conturi bancare. Pe d ealtă parte, în 2023 și 2024, Pătrășcoiu s-a împrumutat de la trei bănci cu aproape 670.000 de lei.

Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici Foto: Facebook COSR
Eveniment

Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici

Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici: pompează aproape 100 de milioane de euro în încă un stadion de fotbal, de data aceasta la Oradea. Săptămâna trecută a demarat un proiect identic la Timișoara, în valoare de circa 115 milioane de euro. Citește și: Firea, umilință maximă în fața lui Ciolacu, deși vrea să o epureze: avalanșă de postări în care susține candidatura liderului la președinție „Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru tot felul de sporturi... mai greu”, spunea înotătorul David Popovici la 1 august. Întrebat despre mesajul lui David Popovici pentru politicienii care nu investesc în sport, Sorin Grindeanu a răspuns pentru Digi24 : „Eu știu că în București sunt totuși bazine. Sunt. E și la Dinamo, e și la Lia Manoliu, din câte știu, e și la Otopeni. (…) E nevoie de investiții, e adevărat, în continuare și în celelalte orașe din țară”. Guvernul își bate joc de criticile lui David Popovici Așa-numitul „Complex Sportiv - Obiectiv 1, municipiul Oradea, str. Făgăraşului nr. 2, judeţul Bihor”, a cărui construcție a fost aprobată azi de cabinetul Ciolacu, va include un stadion de fotbal care are o suprafaţă de 13.000 mp şi o capacitate de 16.291 locuri. Valoarea lucrării este de 472.915.000 lei. Până și la Lerești, în Argeș, se pregătește construirea unui stadion de două milioane de lei, tot prin Compania Națională de Investiții. „Medaliile aș vrea să însemne mai multă atenție către sport. Nu doar către înot, dar fără sport nu prea avem cum să evoluăm așa mult. Sigur, avem destul de multe probleme la noi în țară, dar faptul că se investește prea puțin în sport este una dintre ele. Sportul poate fi cel mai bun ambasador al țării. Oamenii care sunt la conducere știu treaba asta. Trebuie să punem cu adevărat presiune. (...) Sunt promisiuni de ani de zile, cum e și cu Patinoarul, cum sunt alte bazine și arene în stadiul de proiect. Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru tot felul de sporturi... mai greu”, a spus David Popovici la 1 august.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră