sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: clasare

6 articole
Eveniment

Motivele clasării dosarului lui Călin Georgescu

Motivele clasării dosarului lui Călin Georgescu. În urma unei solicitări făcute de AGERPRES, Parchetul a transmis motivele pentru care a clasat, în iunie 2022, dosarul care îl viza pe Călin Georgescu, candidatul clasat pe primul loc în turul I al alegerilor prezidenţiale. Motivele clasării dosarului lui Călin Georgescu Parchetul General a anunțat că în urmă cu doi ani a clasat un dosar penal referitor la afirmațiile lui Călin Georgescu despre liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și despre Ion Antonescu, invocând faptul că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Decizia a fost motivată de faptul că legislația în vigoare nu este adaptată la realitățile actuale, a explicat Parchetul. Parchetul a subliniat că normele legale privind infracțiunile motivate de ură sunt „insuficient adaptate la realitățile faptice”, ceea ce limitează cazurile în care o persoană poate fi trasă la răspundere penală. „Dispozițiile legale care sancționează săvârșirea infracțiunilor motivate de ură sunt de strictă interpretare și limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate constitui o infracțiune”, se arată în precizarea postată pe site-ul Ministerului Public. Astfel, o persoană nu poate fi sancționată penal pentru referințe generale la figuri istorice care nu au fost condamnate definitiv de o instanță pentru genocid sau crime de război. Contextul cazului și decizia de clasare Dosarul a fost deschis în februarie 2022, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) s-a sesizat din oficiu în urma unor declarații făcute de Călin Georgescu într-o emisiune televizată. Georgescu, pe atunci președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a afirmat că liderii Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu au făcut „și fapte bune”. Potrivit Parchetului, declarațiile lui Georgescu au fost analizate prin prisma OUG nr. 31/2002, care interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război. Pe 2 iunie 2022, cauza a fost clasată în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Explicațiile juridice ale Parchetului Parchetul a explicat că pentru ca o persoană să fie sancționată penal pentru promovarea cultului unor figuri istorice, este necesar ca acestea să fi fost condamnate definitiv de o instanță judecătorească pentru genocid sau crime de război. „Infracțiunea menționată are ca premisă existența unei hotărâri de condamnare prin care s-a stabilit anterior vinovăția persoanelor al căror cult este în prezent promovat”, se arată în precizarea oficială. Această cerință legislativă limitează semnificativ aplicabilitatea legii, deoarece referințele generale la persoane istorice fără astfel de condamnări nu îndeplinesc condițiile legale pentru incriminare. Declarațiile lui Călin Georgescu În cadrul unei emisiuni televizate din 2022, Călin Georgescu a declarat despre Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu că au făcut „și fapte bune”, adăugând că nu poate comenta aspectele negative, deoarece istoricii ar trebui să fie cei care analizează faptele acestora. „Toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul. Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră”, a declarat Georgescu la Antena 3. Critici și limitele interpretării legale Cazul a stârnit controverse, mai ales în contextul în care legislația actuală, inclusiv OUG nr. 31/2002, este considerată de experți insuficient de clară și de adaptată pentru a sancționa toate formele de apologie a unor figuri istorice controversate. În timp ce Parchetul a explicat limitele legale, cazul subliniază nevoia unei actualizări legislative care să țină cont de realitățile actuale și de impactul discursului public asupra societății.

Motivele clasării dosarului lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Concurs în Poliție fraudat cu smartwatch (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch. Agentul de poliție Sorin Oprea a fost suspectat de procurori că a fraudat examenul de trecere în corpul ofițerilor, respectiv pentru ocuparea unei funcții de ofițer la Poliția Rutieră Vrancea. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical După trei ani de anchetă, procurorii au concluzionat că fapta nu există, deși probele au arătat că agentul a folosit un ceas smartwatch conectat la internet în timpul examenului. De acuzația de abuz în serviciu au scăpat și patru comisari care au făcut parte din comisia de concurs și care nu au luat nici o măsură împotriva agentului care se "juca" de zor cu ceasul de la mâna stângă. Regula: fără dispozitive care se pot conecta la internet Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea a organizat la data de 21 ianuarie 2021 un concurs pentru ocuparea a două posturi la Poliția Rutieră, prin trecerea în corpul ofițerilor a agenților de poliție care îndeplineau condițiile la vremea respectivă. Primul post pentru care se organiza concursul era de ofițer 1 la Serviciul Rutier, iar cel de-al doilea era pentru ofițer III la Biroul Rutier din cadrul Poliției Municipiului Adjud. Comisia de concurs a fost formată din comisarii șefi de poliție Aurel Cristian și Daniel Fătu, plus comisarii de poliție Cătălin Remus Manea și Mariana Mihăilescu. Conform regulilor anunțate de comisari, cei 15 agenți de poliție care dădeau examenul nu aveau voie în sala de concurs cu telefoane mobile, căști audio și cu orice alte mijloace electronice de calcul sau comunicare sau care permit conectarea la internet. Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch La scurt timp după începerea examenului, agentul de poliție Sorin Oprea, unul dintre candidați, a fost surprins de camerele de filmat din încăpere cu un ceas de tip smartwatch la mâna stângă. Imaginile au mai arătat că, la începutul examenului, agentul Sorin Oprea "scutură mâna stângă pe care era amplasat ceasul, îl acoperă cu palma mâinii drepte, face o însemnare pe test, întoarce testul, acoperă din nou ecranul ceasului, se uită direct la ceas, după care trece de două ori cu degetul peste ecran ca și cum ar derula/glisa ceva și începe să sublinieze pe test". Apoi a cerut permisiunea să meargă la toaletă. A primit acordul comisiei și a fost însoțit de comisarul de poliție Cătălin Manea. Acolo a stat câteva minute, apoi a revenit în sală, a luat o gură de apă și a început să facă însemnări pe test. Plângere la Control Intern și la parchet Agentul de poliție Sorin Oprea a fost unul din cei doi candidați care au luat examenul de trecere în corpul ofițerilor de poliție. Astfel, a devenit subcomisar de poliție la Poliția Rutieră Vrancea. După examen, însă, a fost sesizată Direcția de Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române pentru suspiciunea de fraudare a examenului. Plângerea a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea. Procurorul de caz a început cercetarea celor patru comisari din comisia de evaluare pentru infracțiunea de abuz în serviciu. În cazul agentului Sorin Oprea s-a avut în vedere doar infracțiunea de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice. Pentru a afla dacă agentul Sorin Oprea a fraudat sau nu examenul, anchetatorul a cerut judecătorului Carmen Comănescu, de la Tribunalul Vrancea, un mandat pentru a avea acces la datele de telecomunicații ale agentului din ziua examenului. A stat trei ore pe internet în examen Anca Dorina Rîșca, prim-procurorul adjunct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, menționează în Ordonanța de clasare a speței că, în urma analizei datelor aferente numărului de telefon deținut de agentul Oprea, a rezultat că acesta "a avut o sesiune de trafic de date (...) cu siguranță prin intermediul whatsapp, de 10368 secunde, respectiv 173 de minute, așadar aproape 3 ore, exact durata concursului”. Mai mult, se menționează că din planșele foto depuse la dosar rezultă cu "certitudine faptul că Oprea Sorin a avut asupra sa pe toată perioada concursului un ceas de tip smartwatch, pe care l-a purtat mereu și l-a folosit, așa cum rezultă din analiza traficului de date". Tot procurorul mai menționează că membrii comisiei de examen care supravegheau respectarea metodologiei de desfășurare a concursului nu i-au atras atenția candidatului, nu i-au pus în vedere să scoată ceasul de la mână, deși dispozitivul era purtat la vedere. Procuror: s-au încălcat reguli, nu legi Cu toate aceste probe pe masă, procuroarea Anca Dorina Rîșca a decis să claseze speța cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu presupus a fi comisă de cei patru comisari. A motivat astfel: "s-au încălcat dispoziții prevăzute de norme metodologice de organizare a concursului", dar "nu sunt întrunite elemente de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu întrucât nu au fost încălcate dispoziții prevăzute în legislația primară". În cazul infracțiunii de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice care îl viza pe agentul Sorin Oprea, anchetatorul au aceeași abordare: fapta nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii deoarece subiectele concursului nu sunt informații clasificate drept secret de serviciu. Argumentele clasării, rușinoase "După ce subiectele au fost distribuite candidaților, nu putem opinia că acestea nu erau publice, mai ales că nu este prevăzut acest aspect în normele metodologice. În cazul în care subiectele sunt transmise unor terțe persoane, de către un candidat, scopul este de a obține răspunsurile corecte de către candidat, a satisfacerii unui interes al său, nu acela de a divulga informații nepublice pentru a satisface interesele altor persoane sau a prejudicia o altă persoană. Persoana căreia i-ar fi fost transmise informațiile nu avea nici un interes personal în a le cunoaște, singurul scop fiind acela de a furniza răspunsurile corecte. Față de aceste aspecte, fapta nu este prevăzută de legea penală, urmând a fi cercetată din punct de vedere disciplinar", își justifică decizia de clasare prim procuror adjunct Anca Dorina Rîșca. Șocanta motivare a "albirii" de către un procuror a unui polițist care a fraudat un examen (sursa: defapt.ro) La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Oprea a spus că nu poate da detalii despre ce s-a întâmplat în ziua examenului pentru că nu are acordul superiorilor săi. Însă a declarat că nu a fraudat concursul de trecere în corpul ofițerilor.

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT (sursa: TVR)
Investigații

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT. Mihai Pînzari a fost arestat împreună cu judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, căreia i-ar fi plătit informații nepublice din DIICOT cu mașini, bijuterii, bani, excursii, pază și protecție. Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT Chiar și fără protecția judecătoarei Chirilă, însă, Mihai Pînzari reușea să scape de dosarele DIICOT în care era inculpat pentru trafic de țigări. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă "Referitor la situația suspectului Pînzari Mihai, reținem că probele administrate în cauză nu au răsturnat prezumția de nevinovăție de care beneficiază suspectul, nefiind probat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că suspectul a săvârșit infracțiunile reținute în actul de învinuire. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Cu privire la faptele reținute în rezoluţia din 18.10.2013, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale față de Pînzari Mihai, mijloacele de probă indicate nu sunt de natură să creeze convingerea că suspectul a săvârșit infracțiunile descrise, întrucât procesele-verbale de redare a comunicărilor telefonice nu se coroborează cu alte mijloace de probă. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp În concluzie, s-a apreciat că nu există probe că suspectul Pînzari Mihai a săvârșit infracțiunile cu privire la care s-a început urmărirea penală împotriva sa (...). Prin urmare, se va dispune clasarea față de suspectul Pînzari Mihai, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracţional organizat (...) și contrabandă (...).", se arată într-o decizie judecătorească a Tribunalului Suceava din 2021.

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Investigații

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită. Politicianul se află în centrul primului scandal din coaliția de guvernare, după ce premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a refuzat să-l numească în funcția de secretar general al Guvernului. Numele liberalului apare în dosarul de corupție al lui Horea Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, condamnat în ianuarie 2018 la cinci ani și zece luni de închisoare. Procurorii DNA l-au suspectat pe Mircea Abrudean de dare de mită, după ce i-a promis lui Horea Uioreanu 10% din valoarea contractelor publice de proiectare și consultanță pe care urma să le primească de la Consiliul Județean Cluj. Dosarul a fost clasat după trei ani și jumătate de anchetă, ocazie cu care liberalul Abrudean a scăpat de problemele cu legea. Numai slujbe politice încă din facultate Liberalul Mircea Abrudean (39 de ani) a intrat în câmpul muncii în anul 2004, la vârsta de 20 de ani, direct de pe băncile facultății. Era în anul doi la facultate, atunci când a prins primul post la stat, direct la cabinetul președintelui Consilului Județean Cluj de atunci, Marius Nicoară. Patru ani mai târziu, liberalul Marius Nicoară a ajuns senator de Cluj, iar Mircea Abrudean i-a devenit șef de cabinet. Dar tânărul liberal a înțeles rapid cum merg lucrurile în politică. Așa că, în paralel, s-a ocupat și de firma Siab Development la care era administrator și asociat alături de Alexandru Gabriel Simu. Începând cu anul 2014, cariera sa politică a intrat într-un con de umbră, dar tânărul liberal a continuat să se ocupe de afaceri. Cu statul, ca orice liberal care se respectă. Din referatul de arestare al liberalului Horea Uioreanu aflăm modul în care a înțeles Mircea Abrudean să facă afaceri pe bani publici. Zece milioane de euro, 10% șpaga Procurorii susțin că, în anul 2014, la nivelul Consiliului Județean Cluj se afla în derulare "proiectul de modernizare a unor drumuri judeţene" în valoare de 10.000.000 euro, finanţat prin Programul Operaţional Regional. Acest proiect viza reabilitarea a nouă drumuri județene. "Proiectul a fost iniţiat urmare a propunerii făcute de suspectul Abrudean Mircea, asociat şi administrator la SC Siab Development SRL Cluj Napoca, apropiat al preşedintelui CJ Cluj. Astfel, în cursul lunii octombrie 2013 acesta a propus suspectului Uioreanu Horea Dorin demararea proiectului, oferindu-se să realizeze prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţine lucrările de proiectare şi studii de fezabilitate. Interesul legat de demararea acestui proiect viza obţinerea contractelor şi supraevaluarea costurilor legate de întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate, sens în care, Abrudean Mircea a propus preşedintelui CJ Cluj remiterea unui procent de 10% din valoarea contractelor la încasarea lor", susțin procurorii anticorupție. Contractele, trucate și umflate Ancheta procurorilor DNA arată că Horea Uioreanu, președintele CJ Cluj, s-a înțeles cu mai mulți subalterni, inclusiv cu colegul său de partid, Mircea Abrudean, cărora le-a trasat sarcini pentru a stabili cele nouă drumuri care urmau să fie modernizate. Ulterior, după ce sau fost selectate cele nouă drumuri, s-a decis ca lucrările de "proiectarea, consultanţa şi execuţia lucrărilor urma să se realizeze cu implicarea societăţilor Siab Development SRL, Napotech SRL aparţinând lui Abrudean Mircea şi Eurodrum Com SRL aparţinând lui Lola Liviu Laurenţiu, societate la care Bota Iosif Liviu are calitatea de angajat". Pentru a crește valoarea contractelor, respectiv a șpăgii care urma să fie încasată de Uioreanu, s-a decis ca realizarea studiilor și a proiectelor tehnice să fie contractate separat. "Dacă iniţial costurile pentru aceste lucrări erau estimate la 105.000 euro, după divizare, când au decis încheierea separată de contracte, suma ce urma a fi încasată a crescut la 240.000 euro pentru aceeaşi activitate realizată, ceea ce însemna că suma ce urma a fi remisă preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea pentru alocarea preferenţială şi în acest condiţii a contractelor se ridica la 24.000 de euro, reprezentând procentul de 10% anterior negociat cu Abrudean Mircea", au arătat procurorii. Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită Un alt aspect interesant scos în evidență de procurori este faptul că, deşi proiectul a fost demarat la începutul anului 2014, Mircea Abrudean, Gavrilă Iuga și Laurențiu Lola au început întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate încă din noiembrie 2013, având asigurată obţinerea contractelor chiar anterior declanşării procedurii de atribuire. Speța în care a fost implicat liberalul Mircea Abrudean a fost disjunsă din dosarul lui Horea Uioreanu pentru a fi anchetată separat. Astfel, Mircea Abrudean a fost cercetat pentru dare de mită. Dar după trei ani și jumătate de investigații, procurorii anticorupție au decis să claseze dosarul din lipsă de probe. Nu la fel de norocos a fost colegul său de partid, Horea Uioreanu. În ianuarie 2018, Uioreanu a fost condamnat la cinci ani și zece luni de închisoare de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani. El a fost încarcerat atunci în Penitenciarul Gherla, iar în 5 aprilie 2019 a fost transferat la Penitenciarul Baia Mare. În aprilie 2020, Uioreanu a fost eliberat condiționat din penitenciar. De la prefectura Cluj, în Guvern Mircea Abrudean a revenit pe scena politică din Cluj în anul 2017, atunci când a fost numit președinte al Consiliului de Administrație al Tetarom SA, companie care deținea Parcul Industrial Cluj. Apoi, în decembrie 2019, a fost angajat pentru o scurtă perioadă de timp pe funcția de consilier superior la Serviciului de Informare și Relații Publice al Primăriei Câmpia Turzii. Din această funcție a fost numit prefect al Județului Cluj de premierul Ludovic Orban. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat În ianuarie 2021, a fost adus la București pentru a ocupa funcția de secretar general adjunct al Guvernului. Apoi, din decembrie 2021, a fost numit șeful Cancelariei Prim-ministrului Nicolae Ciucă. Totodată, a deținut și funcția de președinte al Comisiei de examinare a investițiilor străine directe, organism care autorizează sau respinge investițiile străine din punct de vedere al impactului la adresa securității naționale. Pentru a ocupa aceste ultime funcții publice, Mircea Abrudean avea nevoie obligatoriu de aviz ORNISS pentru a putea avea acces la documentele secrete. Ciolacu invocă note de la servicii În urma negocierilor politice privind împărțirea funcțiilor în cadrul coaliției de guvernare, liberalii au obținut pentru Mircea Abrudean funcția de secretar general al Guvernului. Adică cea mai importantă funcție din guvern. De ce este cea mai importantă? Pentru că Secretariatul General al Guvernului asigură derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice. Mai mult, transmite toate actele normative emise de Guvern spre publicare în Monitorul Oficial. Însă premierul Marcel Ciolacu refuză să îl numească în funcție. Motiv pentru care a fost declanșat primul scandal în coaliție. În urma scandalului public, social – democrații au anunțat pe surse că serviciile secrete de informații nu recomandă numirea liberalului Abrudean în această funcție importantă, mai ales că nu ar deține certificat ORNISS pentru a avea acces la documente secrete. Ceea ce poate fi doar un pretext pentru a refuza numirea.

Parchetul General: Plagiatul lui Ciucă, prescris (sursa: gov.ro)
Justiție

Parchetul General: Plagiatul lui Ciucă, prescris

Parchetul General: Plagiatul lui Ciucă, prescris. Un procuror de la Parchetul General a dispus clasarea dosarului penal deschis în urma unei plângeri în care s-a reclamat faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Parchetul General: Plagiatul lui Ciucă, prescris Potrivit unui răspuns al Parchetului General trimis joi Agerpres, pentru infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 republicată (fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie), fapta s-a prescris, iar în cazul infracţiunii de uz de fals în formă continuată, procurorul a constatat că "fapta nu există". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Dosarul penal a fost soluţionat prin ordonanţă de clasare la data de 15 martie 2023, după cum urmează: clasarea cauzei cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 197 alin.1 din Legea nr. 8/1996 republicată (fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale (art. 16 alin. 1 lit. f Cod de procedură penală); clasarea cauzei cu privire la infracţiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu există (art. 16 alin.1 lit.a Cod de procedură penală)", se arată în răspunsul Parchetului General. Acuzații de plagiat de la Șercan Dosarul a fost deschis în februarie 2022, iar ancheta penală a blocat mai bine de un an cercetarea tezei de doctorat de către Universitatea Naţională de Apărare "Carol I". Jurnalista Emilia Şercan a publicat, pe 18 ianuarie 2022, un articol în care susţine că premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, ar fi plagiat în teza de doctorat cu titlul "Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale", susţinută în anul 2003 la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I". Emilia Şercan afirmă că mai multe pagini din lucrarea premierului au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali şi fără să fi fost marcate cu ghilimele, aşa cum cer normele academice. Ciucă invocă experiența de luptă De cealaltă parte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale la care a participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menţinere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) şi misiunea de tip coaliţie din Afganistan (2002). Citește și: Emilia Șercan acuză un „kompromat” ochestrat de stat, după ce fotografii personale au ajuns pe site-urile de adulți "În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar şi în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menţionată cel puţin într-un loc sursa bibliografică. Acuzaţiile publice nu se pot susţine ştiinţific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit şi de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect şi profesionist utilizată. Sintagme şi formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen "pilon de stabilitate" etc.) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil - precum geopolitica -, unde semantica trebuie neapărat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate", a afirmat Ciucă.

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA (sursa: gov.ro)
Investigații

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA. Achiziția de echipament militar a fost una dintre cele mai controversate afaceri din MApN. Aceasta a fost ghidată de Nicolae Ciucă, actual premier, în mandatele sale de șef al Statului Major, respectiv de ministru al Apărării. Posibilele nereguli în derularea contractului-cadru de aproximativ 867 milioane de euro, atribuit prin Hotărâre de Guvern americanilor de la General Dynamics, au fost sesizate de ofițerii Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor din cadrul MApN. Alte potențiale nereguli din contract au fost constatate de Curtea de Conturi a României. Informațiile, însă, au fost clasificate. Pe mâna generalului Ciucă Statul Major al Forțelor Terestre a solicitat Ministerului Apărării Naționale (MApN) să cumpere transportoare 8x8 amfibii pentru militarii români. Se întâmpla în urmă cu aproximativ șase ani. De ce amfibii? Pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de ape curgătoare. Iar lipsa infrastructurii critice, a podurilor fixe sau mobile, limitează mobilitatea unităților militare dotate cu transportoare neflotabile. Dar tot conceptul strategic a fost abandonat la începutul anului 2017. Atunci, Consiliului de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major al Apărării, a aprobat înzestrare a două batalioane din cadrul Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Aceasta este prima decizie controversată care a stat la baza afacerii "Piranha 5". Consiliul de Supraveghere a Cerințelor era controlat atunci direct de generalul Nicolae Ciucă, în calitate de șef al Statului Major al Apărării. Decizia generalul Nicolae Ciucă a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis. Afacere oficializată de Tudose și Fifor prin HG După aprobarea în CSAȚ, ministrul Apărării de atunci, pesedistul Mihai Fifor, a promovat în guvernul condus de colegul său de partid, Mihai Tudose, un proiect de Hotărâre de Guvern. HG cerea să se aprobe achiziționarea transportoarelor Piranha 5. Hotărârea de Guvern 852 a fost intrat în vigoare la data de 4 decembrie 2017. Prin acest document s-a hotărât să se achiziționeze 227 de transportoare blindate 8x8 Piranha 5 direct de la firma americană General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Valoarea totală a contractului-cadru a fost de 895 de milioane euro. Într-o primă fază, s-a semnat un contract subsecvent prin au fost contractate 94 de transportoare în valoare de peste 371,32 milioane euro fără TVA. Afacerea a fost parafată de ministrul Mihai Fifor în data de 12 ianuarie 2018. Dată la care s-a plătit inclusiv un avans de 111,4 milioane euro către compania General Dynamics. Penalități de 8,56 milioane de euro și întârzieri de doi ani Conform graficului de livrare a transportoarelor, România urma să primească "în regim de urgență" 36 de transportoare în maxim 12 luni de la data semnării contractului subsecvent. Adică în ianuarie 2019. Alte 32 de transportoare urma să fie livrate în 2019, 26 - în anul 2020 și 47 - în 2021. Acest grafic nu a fost respectat (sursa: defapt.ro) Dar "regimul de urgență" prevăzut în HG 857/217 nu a fost respectat de General Dynamics. De abia pe 28 martie 2019, MApN a notificat GDELS-Mowag că, începând cu 13 ianuarie 2019, se află în întârziere privind livrarea primului lot de transportoare. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Într-un final, li s-au impus penalități de 8,562 de milioane euro. Bani pe care americanii au confirmat că i-au plătit printr-o scrisoare transmisă în octombrie 2019. Ulterior, termenele prevăzute în HG au fost devansate cu aproximativ doi ani. Până la data de 12 ianuarie 2022, în dotarea Armatei Române trebuia să intre în total de 147 de transportoare, conform graficului de livrări. Dar au fost livrate doar 68 de transportoare, adică cele aferente anilor 2018 și 2019. Ofițerii din MApN au sesizat DNA La finalul anului 2018, ofițerii specialiști din cadrul Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN au sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la „posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție” de către cadre militare și personal civil din cadrul Departamentului pentru Armamente, cu privire la achiziția de transportoare 8x8. De exemplu, ofițerii au constatat că estimarea valorii contractului prin preluarea valorii înscrise în Programul anual al achizițiilor publice s-a făcut fără ca autoritatea contractantă să justifice modul de determinare a valorii estimate a produselor ce fac obiectul achiziției. În plus, unele documente au fost acceptate fără ca acestea să fie completate sau modificate conform solicitărilor de clarificări. Mai mult, acordul cadru a fost semnat în condițiile în care lipseau documente care trebuiau anexate la acesta. Procurorul a clasat sec sesizarea "Nu au fost prevăzute sancțiuni concrete privind perceperea de penalități și daune interese în situația în care operatorul economic nu își îndeplinește obligațiile privind integrarea și producerea în România a celor 197 transportoare 8x8 și derivate pe platforma Piranha V, respectiv privind fabricarea în România a celor cinci subsiteme", se menționează în sesizarea către DNA. Dar, mult mai grav, au fost acceptați la negocieri reprezentanți ai GDELS-Mowag fără ca vreunul dintre "aceștia să fie înregistrați la Agenția Națională de Control a Exporturilor (ANCEX) pentru derularea operațiunilor de intermediere și fără ca aceștia să notifice în scris asupra tuturor activităților care erau avute în vedere și asupra persoanelor române sau străine cu care urmau să negocieze ori să organizeze operațiuni care presupunea scoaterea din sau introducerea pe teritoriul României de produse militare". Fragment din sesizarea depusă la DNA (sursa: defapt.ro) Cu toate că neregulile constatate sunt destul de grave, procurorul miliar de la DNA, colonelul magistrat Mihai Gheorghe, a decis să claseze dosarul în baza art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală. Adică fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră