sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: citu

23 articole
Politică

România va fi pedepsită dur

România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar, susține fostul premier PNL Florin Cîțu. „Pe 1 septembrie o să venim şi o să prezentăm, nu se măreşte TVA, nu se măreşte impozitarea muncii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în iulie. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Însă Cîțu susține că planul nu a fost oficializat fiindcă presupunea măsuri extrem de dure, inclusaiv renunțarea la cota unică de impozitare. România va fi pedepsită dur „Vești proaste!!! Comisia Europeană PENALIZEAZĂ guvernul socialist de la București și aprobă DOAR 4 ani pentru reducerea deficitului bugetar (cel puțin 22 de miliarde lei pe an). Decizia CE vine după ce guvernul socialist nu a trimis un plan de reducere a deficitului bugetar. De ce nu a trimis România acest plan? Pentru că planul devine public și românii ar vedea că TOT ei urmează să plătească din 2025 dezastrul făcut de socialiști la guvernare prin: impozit progresiv, impozit mai mare pe proprietate și înghețarea pensiilor și salariilor ( o versiune neoficială este deja la comisie iar această a ajuns la investitorii care finanțează deficitul bugetar). Propunerea CE este și de tăiere a fondurilor europene pentru România. Vom vedea dacă din 2025 sau din 2026. După publicarea rectificării bugetare urmează și schimbarea perspectivei la NEGATIV de la agențiile de rating. (despre rectificare, mâine)”, a scris Cîțu pe Facebook. Stolojan cerea Guvernului să spună ce pregătește „Noi facem acest program de ajustare fiscală, de reforme și așa mai departe, pe șapte ani de acum înainte și-l trimitem la Comisia Europeană cel târziu pe 21 septembrie anul acesta, fără să știm cum va arăta reforma fiscală (…) Noi trebuie să prezentăm în septembrie acest program pe șapte ani de reducere a deficitului, fără să știm cum va arăta reforma fiscală, fără să știm cum va arăta reforma salariilor din sectorul public, la care lucrează în prezent Ministerul Muncii”, spunea și fostul premier Theodor Stolojan. Ulterior, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, afirma că planul de reducere a deficitului bugetar al României va fi transmis Comisiei Europene la 15 octombrie.

România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului Foto: Guvernul României
Voiculescu dă vina pentru achizițiile de vaccinuri pe Cîțu, Baciu și Valeriu Gheorghiță Foto: Facebook
Eveniment

Voiculescu arată spre Cîțu, Baciu și Gheorghiță

Într-o intervenție la Antena 3, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu (USR) arată spre Cîțu (PNL), Baciu (președintele CNAS) și Valeriu Gheorghiță (directorul spitalului SRI) în scandalul supra-achizițiilor de vaccinuri anti-covid Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Antena 3 a subliniat că Voiculescu „a refuzat să îi acuze explicit pe Baciu, Gheorghiță și Cîțu”, dar a subliniat că „responsabilitățile rămân". Baciu, Cîțu și Gheorghiță Voiculescu arată spre Cîțu, Baciu și Gheorghiță „Ce vă pot eu spune foarte clar - și am spus-o de vreo 100 de ori până acum, dar o repet până la a mia oară - este că toate contractele au fost semnate de către CNCAV (Comitetul Național pentru Coordonare Activităților de Vaccinare), de reprezentantul CNCAV (Valeriu Gheorghiță, ulterior de Andrei Baciu, n.r.), cu mandat de la premierul Cîțu. Ministerul Sănătății și eu personal nu eram implicați nici la nivel de decizie, eu nici măcar nu eram informat. Deci, contractele, și dacă citiți referatul procurorului, se spune foarte clar, contractele erau semnate cu acordul premierului, numai cu acordul premierului, fără acordul meu. Mai târziu, veneau la mine acele fișe de comandă, care erau o chestiune administrativă”, a spus fostul ministru al Sănătății, citat de Antena 3. Document în care Gheorghiță și Baciu mai cer opt milioane de vaccinuri Potrivit relatării Antenei 3, el a citat un document din dosar în care președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, și Andrei Baciu (secretar de stat în Ministerul Sănătății, succesorul lui Gheorghiță la CNCAV) i-au solicitat premierului de atunci, Florin Cîțu, să analizeze oportunitatea achiziționării suplimentare a peste 8 milioane de doze de vaccin. Memorandumul respectiv, trimis în ianuarie 2021, a fost aprobat de Cîțu în luna februarie, același an. „Eu nu consider vinovat pe nimeni. Eu consider că cei care au fost responsabili sunt și acum responsabili. Nu se poate schimba responsabilitatea pentru că au trecut doi ani și jumătate de atunci (...) Repet, nu a fost niciodată decizia mea dacă să cumpărăm o cantitate anume de doze de vaccin sau altă cantitate. Niciodată n-a fost asta decizia mea. Într-un mod ironic, mă regăsesc în situația de a spune ceva în favoarea lui Florin Cîțu. Nu cred că mă puteți bănui de vreo simpatie deosebită pentru dumnealui. Dar România nu este nici măcar în primele, este sub media europeană la nivelul de vaccinuri achiziționate”, a mai afirmat Vlad Voiculescu.

Fariseismul lui Ciolacu: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul CJ, PSD înființa un minister pentru Firea Foto: Facebook
Politică

Fariseismul lui Ciolacu

Fariseismul lui Marcel Ciolacu, care acum susține că este indignat de cheltuielile uriașe cu aparatul bugetar: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul Consiliului Județean (CJ), PSD înființa un minister pentru Gabriela Firea, cel al Familiei, dar și agenții, precum cea de „ Dezvoltarea Infrastructurii in Sanatate”, și făcea angajări masive în ministere. Azi, premierul Ciolacu s-a arătat indignat de situația din sectorul bugetar: „Cei care merg la serviciu de zeci de ani să joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci (...) Sunt peste 50 de sporuri, e incredibil unde a ajuns acest fenomen”. Joburi și salarii mai mari pentru clientela Puterii Ministerul Familiei are, în 2023, un buget de 713 milioane de lei și 265 de angajați. În 2022, bugetul a fost de 185 de milioane de lei. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în noiembrie 2022 erau peste 1,28 milioane de angajaţi la stat, cu peste 25.000 mai mulţi decât în septembrie 2022. Foto: Inquam/ Octav Ganea Unul din cele mai consistente sporurui, 50% din salariu pentru funcționarii care gestionează fonduri PNRR, dar și pentru aleșii locali implicați în astfel de proiecte, a fost înființat în perioada în care PSD era la guvernare. În consecință, primarii și viceprimarii și-au mărit salariile cu până în 50%. Iată câteva majorări apărute în această primăvară: Martie 2023: Toți bugetarii care lucrează cu fonduri europene au primit sporuri printr-o Ordonanță de urgență a guvernului Ciucă. Aprilie 2023: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Mai 2023: Parlamentul a votat salarii cu până la 50% mai mari și creșterea numărului de angajați la Administrația Fondului pentru Mediu Fariseismul lui Ciolacu Consiliul Fiscal a arătat din 2022 că, în Uniunea Europeană, avem cele mai mari cheltuieli cu salariile bugetarilor. Astfel, guvernul a cheltuit 33,8% din veniturile încasate în 2020 pe salariile bugetarilor, pondere care a crescut în 2021 la 37%. Procentul este mai mare decât media europeană, care nu depășea pragul de 23,6% în 2020 și care a înregistrat o scădere de 1,2% în 2021, ajungând la 22,4%. Pe d ealtă partte, în timp ce președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, comasa instituții și reducea aparatul bugetar, PSDD înființa noi ministere și instituții pentru clientela sa. „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, spunea, recent, Bolojan. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, arăta, în ianuarie, că numărul angajaților din sistemul bugetar este prea mare: „Dacă calculăm numărul de ore pe zi, cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar, vorbesc de media muncii (...) . Cel puțin, dacă mâine s-ar reduce fondul de salarii, Consiliul Județean ar putea funcționa cu 66% din angajați fără nicio problemă”, a spus Tișe, citat de Știri de Cluj. Cîțu numărase 27 de sporuri, Ciolacu - 50 „Am spus că în acești 4 ani de zile veniturile în sectorul public s-au dublat. Nu inventez nimic, cifrele sunt reale - de la 53 la 110 miliarde lei. Gândiți-vă că în 2016 se cheltuiau 53 miliarde lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde lei. Dintre aceste 110 miliarde lei, aproape 27 sunt sporuri. Nu ar fi o problemă dacă aceste sporuri ar merge la oameni care și-au făcut treaba și peste, după aceea. Ca în sectorul privat în care tu premiezi pe cineva. Din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că apari la locul de muncă", a spus premierul Cîțu în 2021.

Cîțu: „Lansez o provocare către Marcel Ciolacu” Foto: Știri pe scurt
Politică

Lansez o provocare către Marcel Ciolacu

„Lansez o provocare către Marcel Ciolacu”, a scris, azi, pe Facebook, fostul premier și lider al PNL. El i-a propus președintelui social-democrat mai multe măsuri de reducere a fiscalității, unele susținute de PSD, iar altele de liberali. Însă Ciolacu îl ignoră de multă vreme pe Cîțu. Lansez o provocare către Marcel Ciolacu „Reducerea taxelor pe forţa de muncă este propunerea liberală din 12 februarie 2022. Dacă era susţinută atunci, românii ar fi putut beneficia de venituri mai mari de la 1 iulie 2022 prin reducerea taxelor pe forţa de muncă. În schimb, au primit de la PSD venituri mai mici distruse de suprataxe, inflaţie şi dobânzi. După an de zile în care s-a opus sistematic, PSD îmi dă dreptate public şi propune reducerea taxelor pe forţa de muncă. Este bine şi acum”, a scris senatorul PNL pe Facebook. ”Asta înseamnă că în acest moment nu mai există niciun motiv împotriva reducerii taxelor pe forţa de muncă”, a mai afirmat Cîţu, citat de news.ro. Fostul premier a mai precizat că pe 12 februarie 2022, a propus reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. ”Prin reducerea contribuţiilor creşteau imediat veniturile TUTUROR românilor. Nu mai era nevoie de alte pomeni electorale. Cel mai important, costul acestei măsuri era mult mai mic decât banii irosiţi de socialişti în 2022 pe tot felul de compensări care nu i-au ajutat pe români. Acele compensări au ajuns doar la anumite companii. La 14 Februarie 2022, PNL îşi asuma măsura. Pe 16 martie 2022, mi-am asumat din nou oficial, ca preşedinte PNL, reducera taxelor pe muncă de la 1 iulie 2022 . Pe 3 aprilie 2022, plecam de la conducerea PNL, iar efectele negative pentru români au apărut imediat”, afirmă Florin Cîţu. Citește și: Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa” – raport al serviciului estonian de informații Acuzații către PSD El a arătat că ”nu numai că nu au beneficiat de reduceri de taxe şi de dobânzi mai mici, dar o serie de taxe noi au fost introduse de la 1 august 2022 şi altele au crescut de la 1 ianuarie 2023”. ”Cât am fost preşedinte PNL, am stopat orice iniţiativă a PSD de a introduce impozit progresiv, supraimpozitarea contractelor part-time sau suprataxa de solidaritate. Am luptat atât în PNL, cât şi în Parlament să scot aceste taxe. PSD s-a opus de fiecare dată. Acum PNL a recunoscut oficial că supraimpozitarea contractelor part-time este o greşeală imensă care trebuie corectată IMEDIAT. PNL are această datorie faţă de români”, a spus acesta. Florin Cîţu îi lansează o provocare liderul PSD Marcel Ciolacu. ”Lansez o provocare pentru Marcel Ciolacu. Reducem taxele pe forţa de muncă, eliminăm supraimpoztarea contractelor part-time şi alte câteva taxe introduse prin OUG16 / 2022 şi NU CREŞTEM alte taxe. Îţi spun că se poate. Am făcut-o în guvernarea liberală din 2020-2021 şi am adus mai multe venituri la buget. Liberalii o pot face şi acum. Marcel, are u in*? Sau pe voi socialiştii nu vă interesează creşterea veniturilor TUTUROR românilor?”, mai scrie Cîţu în postare.

Cîțu atrage atenția că vine vremea reglementării pensiilor speciale
Politică

Cîțu atrage atenția vremea reglementării pensiilor speciale

Fostul premier Florin Cîțu atrage atenția, într-o postare pe Facebook, că vine vremea reglementării pensiilor speciale. Deocamdată nu este clar dacă Guvernul a evoluat în vreun fel cu această reglementare. Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că pensiile militarilor nu trebuie reglementate în cadrul acestui jalon. Cîțu atrage atenția că vine vremea reglementării pensiilor speciale "Jalonul 215 din PNRR, trimestrul 4 2022, în cadrul Reformei sistemului public de pensii: Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale", a scris Cîţu, sâmbătă, pe Facebook. Într-un document publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, privind implementarea PNRR la nivelul ministerului Munci se arată, la jalonul 215: „Etape propuse pentru organizarea activității de elaborare a actului normativ: Includerea în acordul de finanțare cu MIPE a prevederilor din cadrul memorandumului aprobat în Guvern referitoare lapensiile/indemnizațiile de serviciuÎncheierea protocoalelor de colaborareStabilirea grupurilor de lucru inter-instituționale cu instituțiile implicateElaborarea propunerilor de modificare/ajustare a pensiilor/indemnizațiilor de serviciu pentru fiecare tip/categorie și a măsurilor orizontale în vederea respectării CIDSe va demara încheierea protocoalelor și stabilirea grupurilor interinstituționale.RESPONSABILI: MMSS – echipa PNRR, MMSS – DAS, CNPP” Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara recent că atunci când analiza privind pensiile speciale va fi finalizată, ea „va fi prezentată coaliţiei cu toată argumentaţia şi juridică, economică şi fiscală”. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde „Am spus foarte clar, am citit de mai multe ori articolul 215 din PNRR - reforma sistemului public de pensii şi absolut nicăieri nu am înţeles că este vorba de pensii militare", spunea, în iulie, ministrul de Interne Lucian Bode, la sediul MAI.

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu Foto: Facebook
Politică

Cîțu atacă pe Ciolacu și Câciu

Președintele Senatului, Florin Cîțu (PNL), îi atacă pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, și pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD): nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale. Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu "Am auzit iarăşi o chestie foarte interesantă, că se impozitează tot ce este peste salariul preşedintelui României. Foarte interesant că domnul preşedinte Marcel Ciolacu are salariul sub preşedintele României, deci nu vrea să-şi impoziteze propriul salariu, aşa mă uit la aceste discuţii. Nu aşa se face politica fiscală, nu aruncăm câteva chestii în spaţiul public - sunteţi de acord cu 6.000, cu 3.000, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale, nu aşa se face, a făcut şi Dragnea aşa, a făcut şi Ponta şi au distrus economia. Au venit liberalii în 2019, am eliminat toate acele tâmpenii şi am pus economia pe făgaş normal, cu venituri de la buget mai mari, ca procent din PIB, nu doar venituri de la buget mai mari", a precizat Cîţu la Palatul Parlamentului, întrebat dacă ar fi de acord cu o deducere sub pragul de 6.000 de lei. BNR și Finanțele trebuie să spună cum vor reduce inflația El a reiterat că este îngrijorat de faptul că nu există o strategie prin care să fie redusă inflaţia sub 10% anul acesta. "V-am spus acum o săptămână că asta mă îngrijorează, nu văd încă o strategie care să atace frontal criza care ne paşte. Nu o spun eu, o spun experţii, cei din afară, şi americanii şi europenii, că urmează o criză. Care este planul nostru de a ataca, pe termen mediu şi lung, criza, care este planul nostru pentru a reduce inflaţia sub 10% anul acesta, aici trebuie să vină Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi să ne spună: ce fac pentru a reduce inflaţia în 2022 sub 10%. E inadmisibil, din punctul meu de vedere, să stăm să ne uităm cum ne spune Banca Naţională şi ne spun Finanţele că asta e, ridică din umeri, inflaţia o să fie mare până în 2023", a susţinut Cîţu. Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale, Cîţu a spus că PNL nu va accepta nimic din ce va "omorî" spiritul liberal. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole PNRR prevede eliminarea pensiilor speciale "Nu ştiu ce propuneri vor veni în partid şi le vom discuta, cred, vor fi într-un BEx, un BPN, un congres, o întâlnire unde vor fi toţi şi va fi discutat, vom vedea ce propuneri sunt. În PNRR există o reformă a pensiilor şi acolo scrie negru pe alb că, după ce se va face această reformă care este inlusă în PNRR, pensiile în România vor fi bazate pe contributivitate, nu are sens să discutăm despre altceva (...). Facem PNRR, luăm 30 de miliarde de euro la dobândă zero, şi 15 milliarde de fapt sunt bani gratişi, nerambursabili, euro, încă 15 miliarde la dobândă zero, facem acele reforme şi mergem mai departe. Nu înţeleg aceste discuţii, în afara acestui acord. În PNRR avem o reformă a pensiilor care trec pe contributivitate, şi clar elimini pensiile speciale, şi un sistem sustenabil de pensii. Avem o reformă a salarizării, în care salariile din sistemul public sunt legate de performanţă, o reformă a administraţiei publice, care creează un stat digitalizat suplu, facem aceste lucruri, luăm 30 de miliarde, mergem mai departe, simplu", a concluzionat Cîţu.

Cîțu acuză PSD că nu returnează TVA Foto: Facebook
Politică

Cîțu acuză PSD nu returnează TVA

Fostul premier Florin Cîțu acuză PSD că menține un deficit relativ redus pentru că nu mai returnează TVA și a tăiat investițiile. El a arătta că, în acest fel, cheltuielile bugetare au fost reduse cu patru miliarde de lei. Cîțu a criticat și intenția PSD de a se reveni la impozitul progresiv. Cîțu acuză PSD că nu returnează TVA „Ne spune aşa - vrem să luăm banii românilor, să-i folosim gratuit şi după aia poate că-i dăm înapoi, dacă vor să facă. Uitaţi-vă la TVA, exemplul cel mai bun. TVA trebuie restituit companiilor, sunt banii companiilor. Dar uitaţi-vă cum manipulează deficitul bugetar anul acesta, Ministerul Finanţelor, prin faptul că nu mai returnează TVA. Aşa se întâmplă şi acolo. Da, poţi să ai acces la ei, dar nu ţi-i dăm niciodată”, a explicat Florin Cîţu, luni la Parlament. El a mai spus că acesta este „un mod de a manipula şi vă atrag atenţia că, în 2019, Comisia Europeană într-un raport a spus că Ministerul Finanţelor, atunci condus de PSD, a manipulat execuţia bugetară prin faptul că nu rambursa TVA”. „Anul acesta, avem TVA deja 3 miliarde mai puţin rambursat ca anul trecut. Mai este un mod de a manipula deficitul, pe care l-am văzut tot în aprilie. S-au tăiat investiţiile cu un miliard de lei. Dacă puneţi 3 miliarde de la TVA şi un miliard de la investiţii, veţi vedea că deficitul nu scade faţă de anul trecut şi este la acelaşi nivel", a conchis preşedintele Senatului. Citește și: Un fost comandant NATO, amiralul Stavridis, propune ca România și alte state NATO să escorteze navele care exportă grâu din porturile ucrainene La final de aprilie, România avea un deficit de 16,3 miliarde de lei, cu 4,37 miliarde de lei sub cel din 2021.

Vicepreședinte pe apărare, ins internat la psihiatrie Foto: mediafluxdb.ro
Politică

Vicepreședinte pe apărare, ins internat la psihiatrie

În plin conflict în Ucraina, PNL alege vicepreședinte pe probleme de apărare un ins care s-a internat la psihiatrie, ca să scape de arest: în anul 2000, senatorul Virgil Guran a stat la spitalul din Voila o săptămână, pentru „tulburare schizoformă”. În 2019, Guran a fost consilier de stat pe probleme de ordine publică și siguranța cetățeanului la Cancelaria premierului Ludovic Orban. În 8 decembrie 2020, premierul interimar Nicolae Ciucă l-a demis. Vicepreședinte pe apărare, ins internat la psihiatrie „În anul 2000, Guran a fost trimis în judecată alături de patru complici, sub acuzația de evaziune fiscală. În anul 2003 a fost achitat în primă instanță, dar statul a făcut apel și în 2006 s-a rejudecat şi a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru fals, fals intelectual şi evaziune fiscală. Guran a făcut apel la condamnare și, după nu mai puțin de 22 de amânări, a scăpat pentru că faptele s-au prescris”, scria, în martie 2021, Newsweek România. Însă, în vara anului 2000, senatorul PNL s-a internat la psihiatrie, la spitalul din Voila, în momentul în care era pe cale să fie arestat. Mai mult, tatăl său a dat o declarație în care înştinţează Poliţia Cluj că din motive medicale, fiul lui nu poate da curs citaţiei, fiind internat într-un spital neuropsihiatric, având probleme care necesită tratament, a relatat Actualitatea Prahoveană. Pe mandatul de arestare apare semnătura procurorului Daniel Morar. Îl susținea pe Orban, dar l-a preluat Cîțu În vara lui 2021, el îl sprijinea pe Ludovic Orban și acuza implicarea serviciilor secrete în bătălia dintre Orban și Cîțu. Însă, după ce Guran a pierdut postul de lider al senatorilor PNL, în septembrie 2021, fiind dat jos de tabăra Cîțu, ulterior, cu sprijinul aceleiași echipe, el a ajuns vicepreședinte al Senatului. Anterior, presa susținea că el se pregătește la Forța Dreptei, formațiunea lui Ludovic Orban. „Am spus foarte clar un lucru că nu este cazul să se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat în trecut, când serviciile s-au implicat şi s-a dovedit acest lucru. Ştiţi foarte bine că a fost problema cu Coldea când a avut anumite probleme şi s-a dovedit că nu a fost în regulă treaba asta. S-a interpretat că eu aş spus că Cîţu e pus de către servicii. Nu cred că e pus Cîţu de către servicii, dar într-adevăr am dat un semnal. În momentul de faţă, sunt vânat şi se încearcă constituirea unui dosar penal. Sper că nu este din partea colegilor”, a afirmat el, la România TV, în septembrie 2021. Guran a fost ofițer în ministerul Apărării, între 1986 și 1991. Citește și: Rusia folosește în Donbas aruncătoare grele de flăcări: soldații, arși de vii în tranșee. Ucraina cere disperată aruncătoare de rachete cu rază lungă de acțiune

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia" (sursa: Facebook/Florin Citu)
Internațional

Cîțu se uită din nou înspre USR

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, afirmă că în perioada Alianţei PNL-USR a învăţat "foarte mult", deşi maturitatea politică nu era deplină la niciunul dintre parteneri, şi speră ca această colaborare să se reia în viitorul apropiat. "Era complicat cu USR. Şi eu, şi USR am învăţat câteva lucruri. Cred că a doua oară o s-o facem mai bine amândoi. Dacă nu încerci şi nu greşeşti şi nu ai putea să o iei din nou de la capăt... Românii au arătat, prin votul din 2020, că doresc dreapta la putere. Acum e clar că maturitatea politică poate - şi la unii, şi la alţii - nu era la cele mai înalte cote, dar am învăţat din această experienţă. Eu am învăţat foarte mult. M-am dus la USR să refac coaliţia. Cred că şi USR a învăţat. Poate în viitorul apropiat vom putea din nou...", a declarat Cîţu, luni, la Digi FM. Cîțu se uită din nou înspre USR Preşedintele Senatului a amintit că are o "relaţie foarte bună" cu şeful statului pentru că există o relaţie de parteneriat între PNL şi Klaus Iohannis. Întrebat de ce nu mai este preşedintele PNL, Cîţu a spus: "Nu se mai vrea gâlceavă. Am înţeles la Congresul extraordinar acest lucru (...). Nu trebuie să explic eu, mai multe trebuie să explice colegii care au luat decizia. Eu mi-am dat demisia când am văzut că s-a creat un anumit val, deşi s-au folosit în partid şi informaţii false, atunci când s-a încercat să se strângă nişte semnături. Peste asta trece. Este această obsesie că puterea este la premier şi premierul trebuie să fie preşedintele partidului. Asta este una dintre explicaţii. Problema este că asta funcţionează când eşti sigur că ai un premier 4 ani, pentru că apoi apar şi alte probleme", potrivit Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Cîţu a explicat că a încercat să refacă alianţa cu USR şi a discutat, punându-şi "cenuşă în cap". "Pentru mine, cu PSD a fost un compromis. Nu era ceva ce era natural şi poate de aceea lucrurile nu au funcţionat până la urmă şi eu a trebuit să fac un pas în lateral. Pentru mine această coaliţie nu e naturală. (...) După trei ani de măsuri antieconomice şi antiromâni, putem acum să stăm la masă cu aceeaşi oameni şi să credem că nu vor fi la fel?! Şi deja am câteva exemple că mergem în aceeaşi direcţie. Dar este o decizie a PNL. Sunt sigur că îşi vor asuma rezultatele, la final, pentru că aşa se face. Eu am considerat că nu pot să fiu în această coaliţie cu PSD, pentru că mi se părea că orice măsură venea din partea PNL nu era susţinută. În ultimii 5 ani, PNL a fost cel care a livrat creştere economică, venituri la buget şi a eliminat taxe, nu PSD. Dacă cineva avea ascendent în modul în care administrezi o economie în criză era PNL şi, totuşi, în această coaliţie, orice măsură venea din partea PNL sau a mea era sabotată", a mai afirmat fostul lider al liberalilor. El a susţinut că are "puterea" să revină în politică "la vârf, în Executiv", dar depinde şi de români. "Dacă românii vor inflaţie, dobânzi şi poate şi taxe, bineînţeles că nu o să pot să revin, pentru că nu este un mediu în care eu pot să activez foarte bine. Dacă românii vor locuri de muncă bine plătite, să nu aibă taxe şi să aibă creştere economică şi reforme (...), eu voi reveni la vârf în politică. Voi reveni în Executiv la un moment dat (...). În politică voi accepta orice poziţie în care pot să-i ajut pe români. De asta intri în politică, nu intri pentru tine, intri pentru români. Şi aici, de la Senat, dacă pot să-i ajut pe români reprezentându-i în alte ţări şi ducând mai departe agenda României, asta voi face. Voi fi în altă poziţie şi de acolo îi voi reprezenta pe români. Atât timp cât sunt în politică, asta voi face. Ies din politică, bineînţeles că mă gândesc la mine", a adăugat Cîţu. Referitor la viitoarele alegerile prezidenţiale, Cîţu îşi doreşte "ca PNL să dea preşedintele României".

Hackerii ruși l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu Foto: Stiri pe scurt
Politică

Hackerii l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu

Hackerii ruși care au atacat România l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu. În comunicatul transmis de grupul de hackeri Killnet, se afirmă că atacul lor a fost provocat de declarațiile președintelui Senatului, Marcel Ciolacu, care ar fi promis susținere militară Ucrainei. Dar Ciolacu nu este președintele Senatului, ci al Camerei Deputaților, iar cel care a spus că România ar trebui să livreze armament Ucrainei este Florin Cîțu. Hackerii ruși l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu „Președintele Senatului (camera superioară a parlamentului) României, Marcel Ciolacu, a emis o declarație în care a promis autorităților ucrainene „asistență maximă” în furnizarea de arme letale Kievului. Răspunsul nostru oficial, acesta este ultimul lucru pe care l-a făcut Guvernul României”, a transmis Killnet pe Telegram. Dar cel care a vorbit despre posibilitatea ca România să ofere armament Ucrainei a fost Florin Cîțu. „Ştiţi foarte bine că 40 reprezentanţi ai statelor au discutat la baza Ramstein şi decizia a fost de a susţine şi cu armament Ucraina şi am fost de acord ca orice efort, chiar dacă include armament, nu trebuie irosit în acest moment”, a declarat, ieri, președintele Senatului. Marcel Ciolacu a spus că nu există însă „nici o decizie” privind livrarea de armament către Ucraina. „E o greșeală acolo. Sunt și eu, dar nu am problemă că sunt nominalizat eu, ca președinte al Senatului. Am spus foarte clar: În acest moment, nu există o decizie”, a comentat, azi, Ciolacu, greșeala din comunicatul Killnet. Antena 3 l-a atacat pe Cîțu pentru declarațiile privind susținerea militară către Ucraina și a sugerat că el este vinovat de atacul cibernetic de azi. „Repet, atunci când nu-ţi ţii gura, iată că există consecinţe reale. Când eşti într-o funcţie de zisă demnitate publică, deşi demnitatea publică a domnului Cîţu este cunoscută de la testul de sobrietate pe care l-a picat atunci când l-au pus poliţiştii americani să ţină linia dreaptă”, a spus Adrian Ursu, la Antena 3. Citește și: Cine-l susține pe penalul Piedone: Ciolacu îl „cunoaște de mult timp”, PSD i-a făcut fiul deputat, iar Antena 3 îl mediatizează puternic Un relativ banal atac de tip DDOS Site-urile mai multor instituții din Romania au fost atacate cibernetic vineri dimineață. Accesarea site-urilor gov.ro, mapn.ro si politiadefrontiera.ro, cfrcalatori.ro si a site-ului unei instituții financiare a fost afectată de o serie de atacuri cibernetice de tip DDOS (distributed denial of service). Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat într-o intervenție telefonică la Antena3, că site-urile sunt doar inaccesibile, dar nu au fost prejudiciate informațiile. Atacul cibernetic de tip distributed denial of service (DDOS), a fost declanșat, la ora 04.05, și asupra site-ului MApN (www.mapn.ro), anunță instituția. Atacul nu a compromis funcționarea paginii de Internet a instituției, ci doar a blocat accesul utilizatorilor la aceasta.

Cîțu nu crede în măsurile sociale anunțate (sursa: Facebook/FlorinCitu)
Eveniment

Cîțu nu crede în măsurile sociale anunțate

Cîțu nu crede în măsurile sociale anunțate. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, consideră că măsurile sociale convenite în coaliţia de guvernare reprezintă doar "o listă de intenţii" care trebuie discutate cu Comisia Europeană. "Am văzut aseară, în premieră, acea prezentare. Pare că sunt măsuri agreate în coaliţie. Nu au fost discutate în PNL. Posibil să fi fost discutate într-un cerc foarte restrâns şi aprobate. Multe dintre măsuri sunt prelungirea măsurilor pe care le aveam şi anul trecut. Cîțu nu crede în măsurile sociale anunțate Pare un program de guvernare, pentru că nu sunt termene acolo, nu sunt detalii şi atunci e complicat să faci o analiză ca economist. În momentul acesta îmi aduce aminte de o melodie a celor de la Metallica,"Fight Fire with Fire". Dar, repet, pare un program de guvernare, aşa arată acum, pentru că este doar o listă de intenţii, măsuri care trebuie discutate cu Comisia Europeană. Sunt multe lucruri acolo. Dacă Ministrul Finanţelor spune că sunt fonduri, sunt fonduri, potrivit Agerpres. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus Noi vedem că, din păcate, estimările pe care le-am făcut până acum s-au adeverit. Am atras atenţia în ianuarie că dacă nu luăm măsuri, vom avea o creştere a inflaţiei", a spus, marţi, Cîţu, la Senat. Potrivit lui Cîţu, "este important ca PNL să se întoarcă la liberalism şi la soluţii liberale". El a recomandat "mai mult curaj în impunerea unor măsuri liberale". Preşedintele Senatului speră ca măsura amânării achitării ratelor la bancă va fi aprobată în coaliţie săptămâna viitoare. Amânarea ratelor la bancă, amânată de Guvern "Am văzut că a fost scoasă de pe lista de măsuri amânarea ratelor la bancă. Se poate face lucrul acesta, se poate amâna cu 9 luni. Nu ştiu de ce nu a mers acum, dar prin discuţii cu Banca Centrală, cu sistemul bancar pot să găseşti măsuri. Poate a fost amânată doar o săptămână", a adăugat Cîţu. El s-a arătat surprins că legea offshore nu a fost încă depusă în Parlament, pentru că aceasta "trebuie aprobată cât mai repede". "Avem nevoie de legea offshore. Este o companie care va scoate gaz din Marea Neagră, imediat după ce trece această lege.(...) Există o companie care face explorări marine şi vor putea imediat să scoată", a adăugat Cîţu. Măsurile din planul "Sprijin pentru România" vor intra în vigoare cel mai devreme de la 1 mai, a anunţat prim-ministrul Nicolae Ciucă, luni, în cadrul conferinţei de presă susţinute de liderii coaliţiei pentru prezentarea pachetului de măsuri. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni că planul "Sprijin pentru România" oferă o formă de protecţie în faţa scumpirilor pentru mai mult de jumătate din populaţie.

Viitoarea conducere a PNL Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Viitoarea conducere a PNL

Viitoarea conducere a PNL i-ar putea include pe Ilie Bolojan și Dan Motreanu, care vor ocupa pozițiile de prim-vicepreședinți. În schimb, Rareș Bogdan este retrogradat la șefia organizației din Diaspora, pierzînd postul de prim-vicepreședinte. Gheorghe Flutur și Iulian Dumitrescu rămân prim-vicepreședinți. Alegerea premierului Ciucă la șefia partidului și a lui Lucian Bode în poziția de secretar general nu pare a fi contestată de nimeni din PNL. Viitoarea conducere a PNL: Bolojan și Motreanu, prim-vicepreședinți Totuși, în cazul în care Motreanu va candida pentru poziția de prim-vicepreședinte, el ar putea să-l aibă drept contracandidat pe Cristian Bușoi, acum vicepreșdinte al PNL. Până acum, nici Motreanu, nici Bolojan, nu au făcut vreo declarație publică legată de viitorul congres. Bolojan a semnat însă scrisoarea celor 42 de lideri de organizații județene prin care liberalii cer plecarea din funcția de președinte al partidului a fostului premier Florin Cîțu, la doar o jumătate de an după alegerea acestuia Flutur a fost ale președinte interimar al PNL până la Congresul din 10 aprilie. Cel de-al patrulea prim-vicepreședinte din structura actuală, Lucian Bode, va fi promovat secretar general, în locul lui Dan Vîlceanu. PNL are nu mai puțin de 29 vicepreședinți, nu este clar ce schimbări s-ar putea produce la congresul din 10 aprilie. Unul dintre aceștia este Nicolae Ciucă, deci ar trebui făcută o numire în locul său, întrucât acesta va prelua conducerea partidului. Nici un lider liberal n-a anunțat, până acum, intenția de a candida, la congres, împotriva actualului premier. Nu este clar nici cine va prelua portofoliul ministerului proiectelor europene, după demisia dlui Dan Vîlceanu. În plus, liderii PNL au evitat să spună dacă îl vor da jos pe Florin Cîțu și de la șefia Senatului. Citește și: Șoc în cancelariile occidentale după difuzarea imaginilor de la Bucha. Zelenski acuză un „genocid”. Rusia, cinism extrem: Imaginile sunt fabricate de Kiev

Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL Foto: Graiul Sălajului
Politică

Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL

Surse din PNL susțin că Ilie Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL, ca prim-vicepreședinte, în locul lui Lucian Bode. Acesta din urmă va fi promovat secretar general al partidului, pe postul eliberat după demisia de azi a lui Dan Vîlceanu. Bolojan este acum președintele Consiliului Județean Bihor. Bolojan ar putea reveni în conducerea PNL El a afirmat, în urmă cu câteva săptămâni, că ia în calcul să candideze la şefia PNL ori chiar la alegerile prezidenţiale, menţionând că „nu este cazul” şi nici „nu ar fi normal” să excludă asemenea posibilităţi. „Nu exclud. (…) N-ar fi normal să exclud şi nici nu e cazul”, a declarat Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Libertatea, fiind întrebat dacă ar putea candida la preşedinţia PNL sau chiar a României. Acum câteva zile, un primar din Sălaj a propus ca Bolojan să fie președinte executiv - poziție care nu există acum în PNL - Ciucă urmând să fie președinte. „Premierul Nicolae Ciucă a arătat că știe să conducă. A asigurat un climat de lucru favorabil în această perioadă grea și este pregătit să reprezinte și politic partidul, nu doar să conducă guvernul. Cu toții știm, și experiența ultimilor 32 de ani ne-a arătat, că e mai eficient ca premierul să conducă și partidul de guvernământ. Cred că e o decizie bună. Dar, dacă tot este un moment de reset al partidului, consider că trebuie să-l avem pe Ilie Bolojan în forul de conducere, poate chiar pe o funcție de președinte executiv. Fiind vorba de un congres extraordinar, putem chiar să creăm o funcție de acest fel pentru a-l aduce pe Ilie Bolojan înapoi în conducerea partidului”, a declarat pentru Graiul Sălajului primarul din Șimleu Silvaniei. Cîțu așteaptă indicațiile lui Iohannis Azi ar putea avea loc și o întâlnire între actualul președinte al PNL, Florin Cîțu, și președintele Klaus Iohannis. Surse din PNL că discuția va fi decisivă pentru a-l convinge pe actualul lider al liberalilor să demisioneze. Zeci de organizații județene ale PNL cer convocarea congresului partidului pentru a-l înlocui pe Cîțu cu Nicolae Ciucă. Chiar dacă Florin Cîțu va demisiona de la conducerea partidului, tot ar urma să aibă loc un congres, la 10 aprilie, pentru alegerea statutară a unui nou președinte. Citește și: Invazia Ucrainei se transformă într-un război prelungit care are ca miză estul țării, estimează americanii. Biden sugerează că Putin e atins de paranoia: S-a autoizolat, a arestat consilieri

Viitoarea conducere a PNL
Politică

Viitoarea conducere a PNL

Viitoarea conducere a PNL a fost stabilită, de facto, congresul urmând doar să o confirme, legal. Potrivit unor surse din PNL, actualul premier, Nicolae Ciucă va fi președinte, iar ministrul de Interne, Lucian Bode va prelua funcția secretar general. Nu este clar cine va veni pe pozițiile eliberate astfel, de prim-vicepreședinte (funcție deținută acum de Bode) și de vicepreședinte (funcție pe care o avea Ciucă). Viitoarea conducere a PNL Ciucă nu pare că va avea contracandidat la șefia PNL. Foarte probabil, Dan Vîlceanu nu va pierde doar postul de secretar general al PNL, ci și poziția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Nici în acest caz nu este clar cine ar putea prelua acest post. Florin Cîțu va pierde, probabil, șefia Senatului - așa cum Orban a pierdut președinția Camerei Deputaților - dar nu se știe cine îi va lua locul. Joi seara, din 48 de organizații PNL, 42 susțineau organizarea unui congres și alegerea lui Ciucă în funcția de președinte. Între timp, numărul susținătorilor lui Ciucă a crescut, și organizația de Arad anunțând public că-l sprijină. Doar șeful PNL Timiș, Alin Nica, și-a declarat susținerea publică pentru Cîțu, acum circa o zi. „Nu cred că e nevoie acum de schimbarea conducerii, e destul de greu să schimbi președintele fără congres. Oricum, o să fie o ședință a Biroului Politic Național zilele următoare. Eu nu sunt de acord cu schimbarea conducerii pentru că ar arăta imaturitate politică să schimbi conducerea cum bate vântul și ar trebui să ne concentrăm pe livrarea către cetățeni a unor rezultate bune din partea guvernării”, a declarat Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, conform pressalert.ro. În această după-amiază va avea loc o ședință a conducerii executive a PNL, care va convoca Consiliul Național care, la rândul său, va convoca Congresul PNL, pentru 10 aprilie. Viitorul nr.2 în PNL, Lucian Bode, a fost ministru PDL al Economiei în guvernul Ungureanu - el fiind remarcat, în acea perioadă, pentru fidelitatea față de Elena Udrea - ministru PNL al Transporturilor în guvernul Orban și, acum, ministru de Interne în guvernele Cîțu și Ciucă. Citește și: FOTO Publicație antisemită, distribuită la TNB înainte de spectacolul lui Dan Puric, sub ochii directorului interimar, Mircea Rusu

Scaunul lui Cîțu se clatină fără o solicitare oficială( sursa: Facebook/DanVilceanu)
Politică

Scaunul lui Cîțu se clatină fără o solicitare oficială

Scaunul lui Cîțu se clatină fără o solicitare oficială. Secretarul general al PNL, Dan Vîlceanu, a declarat vineri că nu a primit documente oficiale pentru convocarea unei şedinţe a Biroului Politic Naţional sau a Biroului Executiv al partidului, scrie Agerpres. Scaunul lui Cîțu se clatină fără o solicitare oficială "Eu trebuie să am documente. Dumneavoastră îmi cereţi să fac acum declaraţii... Eu sunt secretar general al partidului. (...) Trebuie să convoc şedinţe după comunicate de presă? (...) Eu sunt secretar general al PNL, eu nu discut pe comunicate de presă, pe ştiri pe surse şi aşa mai departe, eu discut pe documente oficiale. (...) Nu am niciun fel de solicitare de convocare a unui Birou Politic Naţional astăzi sau de Birou Executiv. Nu, nu am", a spus Vîlceanu, la sediul central al PNL. Citește și: Invazia Ucrainei se transformă într-un război prelungit care are ca miză estul țării, estimează americanii. Biden sugerează că Putin e atins de paranoia: S-a autoizolat, a arestat consilieri El a adăugat că dacă va primi documentele necesare, va convoca o astfel de şedinţă. "Conform termenelor statutare, voi convoca şedinţa. (...) Eu sunt secretar general al partidului şi într-o situaţie de genul acesta trebuie să aplic statutul, că îmi place, că nu-mi place, că mi-e simpatic unul sau că mi-e antipatic altul, eu trebuie să aplic statutul", a mai spus Vîlceanu. Anul trecut, potrivit acestuia, a fost o procedură statutară şi a avut loc un congres în care a fost aleasă conducerea PNL. "Acum este o situaţie specială. Dumneavoastră îmi cereţi mie să răspund la nişte lucruri pe care eu nu le-am văzut şi nu este depus nimic oficial şi îmi spuneţi că au fost date ştiri pe surse şi comunicate de presă. (...) Eu trebuie să am nişte documente statutare, pentru că e o chestiune pe care o aplici statutar, vorbim de legi", a afirmat secretarul general al PNL. Vîlceanu a precizat că, în discuţia de joi seară, lideri ai PNL i-au solicitat lui Florin Cîţu demisia din funcţia de preşedinte al partidului. "Da, v-am spus, am avut o discuţie în care asta i s-a cerut, în caz contrar urmând a fi demarată o procedură pe care nu am văzut-o, nu există niciun document. (...) Preşedintele PNL a spus 'ok, oamenii au auzit partea voastră de adevăr, trebuie să audă şi partea mea de adevăr'. Şi a cerut o explicaţie să i se spună care sunt nemulţumirile şi una dintre nemulţumiri a fost aceea că nu a fost început programul 'Anghel Saligny', de exemplu, lucru pe care nu are cum să-l gestioneze preşedintele PNL, pentru că acel program este la Guvern. Sunt responsabili de programul 'Anghel Saligny' Ministerul Dezvoltării şi premierul, nu e responsabil partidul sau vreun partid", a arătat el. Secretarul general al PNL a apreciat că, dacă "în urma acestor discuţii Florin Cîţu va considera că trebuie să-şi dea demisia, şi-o va da". "Şi eu pot să cer demiterea publică a oricărui alt coleg, asta nu înseamnă că acel coleg trebuie să îşi dea demisia", a mai declarat Vîlceanu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră