sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cifra de afaceri

6 articole
Economie

Fermierii, care cer pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe

Fermierii, care în aceste zile cer, prin manifestații în forță, noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe, arată o analiză DeFapt.ro care se bazează pe date publice. Astfel, rata profiturilor cultivatorilor de cereale este peste cea din IT cu 8% și cu 250% peste media națională. Citește și: Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană, pe care o înjură acum. Trei sferturi din subvențiile de 40 miliarde EUR către fermieri, în ultimii 15 ani, au fost de la UE Familia baronului PSD Paul Stănescu, noi profituri dacă cresc subvențiile Presa relata, marți, cum a ajuns familia lui Paul Stănescu, secretar general al PSD, „stăpână” peste agricultura românească și cum s-a îmbogățit cu banii statului. Ștefan Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, deține parțial două companii agricole care exploatează a doua cea mai mare suprafață agricolă și a patra cea mai mare suprafață agricolă din topul APIA pentru subvenții. Ambele firme ale lui Ștefan Stănescu sunt în top 5 zone agricole exploatate și primesc bani de la statul român pentru a face agricultură. Ștefan Alexandru Stănescu, fiul baronului, deține 97% din compania Agromec Visina, care își are sediul chiar în satul Vișina, județul Olt. Agromec Visina a declarat, în 2022, o cifră de afaceri de 31,5 milioane de lei și un profit de 4,4 milioane de lei. Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, deține firma Agromec Bucinișu, care este situată în satul Bucinișu, județul Olt. Agromec Bucinișu a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei și un profit de 1,4 milioane de lei. Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe Potrivit datelor analizate de DeFapt.ro, cifra de afaceri din întregul sector agricol este de peste 66 de miliarde de lei, profitul ajungând la 9,2 miliarde de lei - o rată de profitabilitate de 14%, pe întregul sector. Pentru comparație, sectorul IT are cifră de afaceri de circa 70 de miliarde de lei și profit de 9,7 miliarde de lei. În agricultură lucrează, oficial, 115.000 de persoane, în IT - peste 204.000. Rata de profitabilitate în IT este tot de 14%. Însă, defalcat pe sectoare de producție, datele arată că cultivatorii de cereale au o rată de profitabilitate de 18%. Jumătate din profiturile din agricultură, ușor peste șase miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 33,5 miliarde, provin de la acești fermieri, cultivatorii de cereale - exact cei care au protestat în ultimele zile extrem de vehement. Citește și: VIDEO Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF Datele analizate de DeFapt.ro arată că creșterea cifrei de afaceri a cultivatorilor de cereale este fără precedent, cea mai mare la nivel național: dacă între 2017-2020 veniturile fluctuau între 19 și 20 de miliarde de lei, ele au sărit la 29 miliarde de lei în 2021 și la 33,5 miliarde lei în 2022. Evoluția cifrei de afaceri a cultivatorilor de cereale

Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe Foto: Agrointeligența
Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității Foto: Fcaebook
Eveniment

Schimbarea schimbărilor proiectul majorare a fiscalității

Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității: se renunţă la „ajustorul fiscal”, care se înlocuieşte cu „impozitul minim pe cifra de afaceri” a companiilor mari şi a băncilor, scrie Ziarul Financiar. Citește și: PSD are cheia la porțile traficului de droguri: portul Constanța, controlat de politrucii puși de Grindeanu. Portul are două scanere, iar unul nu funcționează sub 80 de centimetri Publicația scrie că vechiul pachet a fost respins de Comisia Europeană, „dar noul draft nu aduce nicio noutate majoră”. Proiectul are 110 pagini. Schimbarea schimbărilor la proiectul de majorare a fiscalității Iată principalele prevederi ale noului proiect de majorare a fiscalității: companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, în cazul în care impozitul pe profit ar fi mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri; cifra de afaceri a băncilor se calculează ca veniturile din dobânzi şi impozitul este de 1%. Se elimină scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din construcţii şi scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din sectorul agricol şi din industria alimentară; Impozit de 5% pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale. Se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânzare al fiecărei clădiri rezidenţiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă. Creşte TVA de la 5% la 9% pentru serviciile constând în permiterea accesului la parcuri de distracţii şi parcuri recreative, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale (maximum 120 mp.), inclusiv a terenului pe care sunt construite, livrarea de energie termică, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă. Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol Potrivit ZF, Guvernul a mers iniţial cu un pachet de măsuri care ar fi însumat economii şi venituri suplimentare de 2,5% din PIB, dar Comisia Europeană a spus că este nevoie de mai mult, deşi este gata să mai relaxeze ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB de anul acesta.

Nouă taxă discutată în Guvern, pentru a reduce deficitul Foto: Inquam/ George Călin
Economie

Nouă taxă discutată în Guvern

O nouă taxă este discutată în Guvern, pentru a reduce deficitul: între 1-3% din cifra de afaceri a IMM-urilor. Potrivit Antenei 3, ar urma să se impună o taxă de 1% din cifra de afaceri a IMM-urilor, pentru cele care sunt sub un prag de 300.000 de euro. Pentru IMM-urile a căror cifră de afaceri sare de 300.000 de euro, taxa va fi de 3% din această cifră. În plus, PSD n-ar fi renunțat la controversata taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro. Nouă taxă discutată în Guvern Guvernul ar mai vrea ca firmele care își mută profiturile în altă ţară să fie suprataxate cu 15%. Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, în guvernarea Cioloș, a apreciat că aceatsa este o idee năstrușnică. „Puneți la cos și toate convențiile privind evitarea dublei impuneri și combaterea evaziunii încheiate de România (vreo 95), convenții fără de care România devine no go to pentru orice investitor?? (…) Știu oare domniile voastre că România are legislație state of the art în domeniul combaterii transferului de profit prin prețuri încă din 2010? Că toate multinaționalele au obligația să întocmească și să depună dosarul prețurilor de transfer, ca ANAF are de mulți ani toate informațiile de care are nevoie ca să își facă analiza de risc? Pe oamenii ăia i-ați întrebat ceva când ați venit cu ideea asta?”, a scris Biriș, pe Facebook. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW El a criticat și intenția Guvernului de a impune o taxă de 1% pentru clădirile rezidențiale mai scumpe de 500.000 de euro. „Înțeleg că vreți să impozitați doar persoanele fizice, nu și proprietățile valoroase cumpărate "pe firmă". Adică vreți să impozitați doar pe fraierii care și-au luat casele din venitul net, impozitat adică? Nu și pe cei care și-au luat casele pe firmă, să evite plata dividendelor, să își reducă impozitul prin deducerea cheltuielilor "punctului de lucru" și mai ales, să scape de TVA la achiziție???”, a scris Biriș, pe Facebook.

Avalanșă de majorări de taxe și impozite: proiectul guvernului Ciolacu
Politică

Avalanșă de majorări de taxe și impozite

Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu: impozit progresiv pe salarii, taxă de 1% pe cifra de afaceri și majorări ale taxelor pe mașini și case, potrivit surselor Antenei 3. În schimb, banii colectați vor fi risipiți pe diferite pomeni, precum „1,5 milioane de români vor avea 1.000 de euro net (până în 2025)” - deși postul nu explică această măsură. Foto: Captură video Avalanșă de majorări de taxe și impozite În ceea ce privește pensiile speciale, probabil că guvernul Ciolacu va „îngheța” aplicarea acestui jalon din PNRR până în 2025, însă și banii aferenți acestui jalon vor rămâne la Bruxelles până când reforma va fi îndeplinită. Taxa de 1% pe cifra de afaceri va fi aplicată doar companiilor care au o cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro, a explicat Adrian Negrescu, un economist apropiat PSD, la Antena 3. El a estimat că măsura ar aduce la buget circa 3,8 miliarde de lei. Potrivit lui Negrescu, este posibil ca anul viitor să crească și TVA-ul cu 2%, în 2024. Programul economic al viitorului Guvern va cuprinde, din perspectiva PSD, și o serie de propuneri care deja figurează în PNRR și trebuiau îndeplinite de actualul ministru al Muncii, Marius Budăi: recalcularea pensiilor - o nouă lege a pensiilor este jalon PNRR - și o nouă lege a salarizării unice - de asemenea, jalon PNRR. Foto: Captură video Nu este clar ce înseamnă „impozit mai mare case, mașini”, după cum anunță Antena 3. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” PSD mai vrea ca salariul minim să ajungă la 500 de euro în 2025 - o altă măsură prin care încasările la bugetul statului vor crește.

Partidul lui Dan Voiculescu sprijină decizia PSD de a majora fiscalitatea Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Partidul Voiculescu sprijină PSD de a majora fiscalitatea

Partidul de buzunar al lui Dan Voiculescu, așa-zisul Partid Umanist Social Liberal (PUSL), anunță, printr-un comunicat de presă, că sprijină decizia PSD de a majora fiscalitatea, după ce Ciolacu ajunge premier. Astfel, PUSL vrea trecerea la impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Partidul lui Voiculescu sprijină decizia PSD de a majora fiscalitatea „Schimbăm regulile jocului! PUSL susţine modificarea sistemului de impozitare în România Partidul Umanist Social Liberal, prin gruparea umanistă social-liberală din Camera Deputaţilor, va susţine cu argumente propunerea PSD de schimbare a sistemului de impozitare din România. În concordanţă cu logica Uniunii Europene, impozitele trebuie plătite în ţara în care se realizează profiturile. De altfel, există şi o directivă la nivel european în acest sens. Prin urmare, PUSL cere schimbarea sistemului de impozitare şi trecerea la impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. Departamentul de documentare al PUSL are în lucru o expunere de motive cu argumente solide în favoarea acestei soluţii”, se arată într-un comunicat al PUSL, semnat de fostul deputat PD Lavinia Şandru, acum „coordonator comunicare PUSL”. PSD va majora fiscalitatea când Ciolacu va deveni premier: partidul a decis să introducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri, a spus, vineri, la Alba Iulia, senatorul social-democrat Daniel Zamfir. Citește și: PSD va majora fiscalitatea când Ciolacu va deveni premier: partidul a decis să introducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri „Decizia va fi luată împreună cu PNL, sper din suflet ca, aici, PNL să nu mai şovăie”, a declarat Daniel Zamfir.

Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate Foto: Facebook
Economie

Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate

OMV Petrom anunţă că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pe 2022 întrucât veniturile din extracția hidrocarburilor și rafinare nu depășesc 75% din cifra de afaceri, așa cum cere ordonanța care a instituit această supraimpozitare. Cel mai important producător de hidrocarburi din România, OMV Petrom, susține că potrivit Regulamentului european, transpus în legislația autohtonă, prin care a fost introdusă contribuția de 60% din profitul contabil, nu este obligat să achite această taxă. Potrivit OUG 186/2022, „sunt contribuabili obligați la plata contribuției de solidaritate plătitorii de impozit pe profit și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 - Extracția țițeiului, 0620 - Extracția gazelor naturale, 0510 - Extracția huilei, 1910 - Fabricarea produselor de cocserie și 1920 - Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.” UPDATE 12.11: Ministerul de Finanțe a reacționat printr-un comunicat care sugerează că, totuși, OMV Petrom ar trebui să plătească taxa de solidaritate. Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate „În T4/22, segmentul de afaceri G&E a fost semnificativ reglementat prin extinderea aplicabilităţii limitelor de preţ şi a taxării suplimentare, atât la gaze naturale, cât şi la electricitate. În consecinţă, estimăm că rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale în segmentul G&E va fi doar marginal pozitiv. Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuţie de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislaţia românească prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului”, se arată într-un anunţ al companiei, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB) și citat de news.ro. Profitul net a crescut cu 446% Pentru primele 9 luni ale anului 2022, OMV Petrom precizează că a achitat deja către bugetul de stat al României redevenţe, impozite suplimentare şi alte contribuţii specifice industriei de aproximativ 5,2 miliarde lei, la care se adaugă aproximativ 1,6 miliarde lei impozit pe profit. În total, pentru primele 9 luni ale anului 2022, acestea reprezintă aproximativ 60% din profitul brut înainte de impozitare și au crescut de peste 6 ori față de aceeași perioada a anului precedent. Rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 şi trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023. Producţia de gaze a companiei a scăzut în primele nouă luni cu 8%, la 2,59 miliarde metri cubi. Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 9% în primele nouă luni, la 32,63 milioane barili echivalent petrol. Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 446%, la 9,156 miliarde lei, de la 1,676 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2021, mai arată news.ro. Veniturile din vânzări au urcat cu 160%, la 44,24 miliarde lei. Numărul angajaţilor grupului a scăzut cu 5%, la finalul lunii septembrie, la 7.768 salariaţi. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Finanțele, comunicat ambiguu Ministerul Finanţelor precizează că a transpus prin Ordonanţa de Urgenţă aprobată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2022 prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împortiva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice. ”Transpunerea regulamentului în legislaţia naţionalã vizeazã întregul sector energetic şi, în speţã, toate companiile care activeazã în domeniu. Conform art. 1, alin. (1) din ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplicã firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activitãţi desfãşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor, cu codurile CAEN: 0610 - «Extracţia ţiţeiului», 0620 - «Extracţia gazelor naturale», 0510 - «Extracţia huilei», 1910 - «Fabricarea produselor de cocserie» şi 1920- «Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului»”, subliniază Ministerul Finanţelor De asemenea, conform ministerului, codurile CAEN şi ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform, Articolul 2 (Definiţii), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854: ”societãţi din Uniune şi sedii permanente care desfãşoarã activitãţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor” înseamnã societãţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţioneazã în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10). Totodatã, contribuţia de solidaritate se datoreazã şi de cãtre pãrţile afiliate, potrivit ordonanţei Guvernului: “În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definitã potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificãrile şi completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate şi care nu desfãşoarã activitãţile prevãzute la alin. (1).”, mai arată Finanţele, citate de news.ro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră