duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: chisinau

40 articole
Politică

Încă un politician rus amenință Moldova

Încă un politician rus amenință Moldova: după război, Tiraspolul și, probabil, Chișinăul, vor fi incluse într-o nouă provincie rusească, a spus deputatul Dumei de Stat din Rusia, Anatolii Vasserman. Născut la Odesa, el este cetățean rus din 2016. Vasserman a fost ales deputat independent, într-o circumscripție din Moscova, în 2021. Însă candidatura sa a fost sprijinită de primarul Moscovei, iar partidul lui Putin, Rusia Unită, nu a avut contracandidat. Încă un politician rus amenință Moldova Întrebat cum vede el soarta Ucrainei în viitorul apropiat, Vasserman a spus în cadrul unui interviu pentru Ura.ru că „că orice organizație teroristă trebuie eliminată complet”. „În ce format acele regiuni care se numesc acum Ucraina vor deveni parte a Federației Ruse, aceasta este deja o întrebare tehnică”, a menționat el, precizând că mult timp a crezut că în locul țării va fi format districtul federal de Sud-Vest, dar în ultimii ani a ajuns la concluzia că unele regiuni ucrainene „nu se vor putea înțelege nici măcar ca parte a unui district federal”. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit În acest scop, Vasserman crede că vor fi create cel puțin două unități teritoriale de Sud-Vest și Novorosiisk. „Novorosiisk va fi cam așa: de la Harkov prin Donbas, apoi de-a lungul coastei Mării Negre și, cu siguranță, până la Tiraspol și poate chiar până la Chișinău”, a conchis el, citat de newsmaker.md. El a subliniat că locuitorii Moldovei „vor trebui să decidă cu cine vor merge – cu România sau cu Rusia”.

Încă un politician rus , Anatolii Vasserman, amenință Moldova Foto: Facebook
Chișinăul îi umilește pe liderii separatiști transnistreni Foto: Wikipedia
Politică

Chișinăul îi umilește pe liderii separatiști transnistreni

Chișinăul îi umilește pe liderii separatiști transnistreni: aceștia sunt obligați să notifice fiecare deplasare în străinătate, atunci când trec frontiera de stat a Moldovei. Această decizie a intrat în vigoare la 1 august. Chișinăul îi umilește pe liderii separatiști transnistreni „Confirmăm introducerea, începând cu 1 august 2022, a unui mecanism de notificare-autorizare pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova, inclusiv la trecerea pe Aeroportul internațional Chișinău. Mecanismul este temporar și este implementat de autoritățile competente din Moldova”, a anunțat Biroul politici de reintegrare. Noul mecanism nu se aplică tuturor locuitorilor din regiunea transnistreană, ci „doar persoanelor care dețin funcții de răspundere din așa-zisele structuri ale puterii din regiunea transnistreană, care călătoresc în străinătate presupus în scopuri de serviciu”. „Prin acest mecanism, aceste persoane vor fi monitorizate din motive de securitate și legale. Acest mecanism nu vizează în niciun caz libertatea de mișcare pe teritoriul Moldovei și în străinătate în scop personal și nici nu impune restricții asupra drepturilor altor categorii de persoane de pe malul stâng al Nistrului și municipiul Bender”, a precizat Biroul pentru reintegrare. Citește și: Misterul din jurul fatwa care a dus la atacul violent împotriva lui Salman Rushdie: în vigoare de 33 de ani, recompensă de trei milioane de dolari Pe de altă parte, procurorii moldoveni au inițiat un dosar penal împotriva pretinsului procuror general al Transnistriei, Anatolii Gurețki. Acesta este acuzat de „privațiunea ilegală de libertate și uzurparea de calități oficiale”. Gurețki este cercetat în cauza lui Ghenadie Ciorba, care în 2020 a fost reținut ilegal de către structurile de forță ale regimului și s-a aflat în detenție ilegală mai mult de un an. A fost eliberat pe 10 august 2021 datorită presiunii publice.

Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului Foto: Twitter
Eveniment

Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului

Amenințările zilnice, „sofisticate”, cu bombe, sunt un preludiu al războiului, se teme vicepremierul moldovean Oleg Serebrian, într-un interviu acordat The Times. În interviu, el a descris situația din Moldova, prinsă între Transnistria, Găgăuzia, statutul de neutralitate și oferta ucraineană de a elibera regiunea separatistă controlată de Moscova. Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului Capitala Republicii Moldova se confruntă, zilnic, cu zeci de amenințări cu bombe. Într-o singură zi din iulie s-au înregistrat 50 de astfel de amenințări. Nenumărate alerte false au avut loc și pe Aeroportul Chișinău. Doar în iulie au fost circa 20 de astfel de amenințări, iar activitatea aeroportului a fost serios perturbată. Amenințările, trimise cu ajutorul instrumentelor dark web, au făcut ca aeroportul din Chișinău să fie închis și evacuat de peste zece ori în ultima lună, explică The Times. „Vicepremierul Republicii Moldova a avertizat că apelul unui oficial separatist ca Rusia să anexeze regiunea separatistă a Transnistriei, precum și o serie de amenințări sofisticate cu bombă, menite să paralizeze capitala națiunii, ar putea fi un preludiu la o operațiune militară pro-rusă împotriva țării sale”, scrie The Times. Serebrian a atras atenția că este pentru prima oară când Transnistria cere anexarea de către Rusia. #Transnistria intends to join #Russia, the foreign minister of the unrecognized republic, Vitaly Ignatiev, said. pic.twitter.com/SPPfR9gdPs— NEXTA (@nexta_tv) July 22, 2022 „„Aceasta este o provocare clară – ideea că ar trebui să aibă independență este veche, dar că ar trebui să se alăture Rusiei a fost neașteptată și a fost prima dată când au spus acest lucru (...) Războiul din Ucraina face ca noi să ne îngrijorăm că aceasta nu este o simplă declarație, ci un fel de preludiu la o operațiune în Republica Moldova. Vom face orice pentru a evita o confruntare militară, dar nu depinde 100% de Chișinău”, a spus demnitarul din Republica Moldova. Ucraina se oferă să desființeze Transnistria Oleg Serebrian a spus că este îngrijorat „că există o sinergie între alerte, noua retorică venită din Găgăuzia, noua retorică mai agresivă de la Tiraspol [capitala Transnistriei] – credem că există o legătură”. El a apreciat că situația aceasta se datorează și faptului că UE a acceptat candidatura Republicii Moldova. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean Prezența unei armate ostile la 45 km vest de Odesa a determinat armata ucraineană să ofere Chișinăului ajutor pentru eliberarea republicii separatiste, ceea ce ar putea apoi să elibereze trupele de frontieră pentru bătălia pentru sudul Ucrainei. Însă Serebrian a spus că Moldova este o țară neutră, deci nu poate avea forțe militare străine pe teritoriul ei. The Ukrainian Army has declared its readiness to help Moldova get rid of the 1500 Russian soldiers who illegally occupy Moldovan territory in Transnistria.The statement was made by the head of the Main Intelligence Directorate of Ukraine’s Defense Ministry, Kirill Budanov???? pic.twitter.com/Q2s5MKx9AA— Visegrád 24 (@visegrad24) July 23, 2022 Bătălia pentru coasta Mării Negre ar putea determina soarta Transnistriei, mai explică The Times. „Situația din Ucraina este foarte importantă pentru Moldova. O graniță directă cu un teritoriu controlat de Rusia va schimba comportamentul și climatul dintre Chișinău și Tiraspol”, a declarat vicepremierul.

Moldova nu a permis trupelor ruse să intre pe teritoriul său Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Moldova nu trupelor ruse teritoriul său

Un gest curajos al Chișinăului: Republica Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Daniel Vodă, potrivit „Europeyska Pravda”. Moldova nu a permis trupelor ruse să intre pe teritoriul său „Ofiţerii aşa-numitului grup operaţional de trupe ruse – formaţiune ilegală pe teritoriul ţării noastre care încalcă statutul de neutralitate – nu au fost admişi pe teritoriul Moldovei… în acest context, Ministerul Afacerilor Externe reiterează poziţia autorităţilor din Republica Moldova cu privire la necesitatea reluării necondiţionate a procesului de retragere a trupelor ruseşti şi a depozitelor de muniţii din ţara noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Chișinău. Reacția diplomației moldovenești a venit după ce Alexei Polișciuc, directorul celui de-al doilea departament CSI al Ministerului de Externe al Rusiei, a spus miercuri că Moldova sabotează deliberat rotația trupelor ruse în regiunea transnistreană. Polișciuc a subliniat că Moscova consideră reținerea forțelor de menținere a păcii ruși care se îndreaptă spre Transnistria prin capitala Republicii Moldova drept un act neprietenesc din partea Chișinăului. MAE rus a acuzat autoritățile de la Chișinău că au împiedicat, în repetate rânduri, ofițeri ruși din contingentul de pacificatori să ajungă în Transnistria, reținându-i pe Aeroportul Chișinău „fără explicații”. „Pe Aeroportul din Chișinău, ofițeri ruși care se aflau în drum spre Transnistria pentru a încadra contingentul rus pe bază de rotație au fost reținuți de multe ori fără nicio explicație. Considerăm astfel de acțiuni ca fiind neprietenoase și reacționăm întotdeauna la ele în mod corespunzător”, a spus el. Rusia ar vrea să modernizeze tehnica militară din Transnistria Adjunctul șefului de Stat Major al Forțelor Terestre Ruse, Igor Sokorenko, a subliniat ca Moldova încearcă prin toate mijloacele să împiedice de noi livrări de echipamente și echipamente militare rusești către regiunea transnistreană. El a precizat că autoritățile Republicii Moldova mizează pe uzura inevitabilă a bazei materiale de care dispune armata rusă în Transnistria. Citește și: Încă o mitocănie a deputatului PSD Solomon: „Nu cred că economia României stătea în femeia de serviciu”. Acesta este deja celebru prin scandalurile provocate „Aceasta situație este cauzată de faptul că a fost închisă secțiunea transnistreană a frontierei de stat dintre Ucraina și Republica Moldova de către autoritățile de la Kiev, dar și după denunțarea acordului cu Rusia privind tranzitul unităților militare ale Federatiei Ruse si mărfurilor militare prin teritoriul Ucrainei.

Macron vine în România(sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Eveniment

Macron vine în România

Macron vine în România. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, este aşteptat marţi în România pentru a-i saluta pe cei 500 de soldaţi francezi care sunt desfăşuraţi la o bază militară a NATO de la invadarea Ucrainei, înainte de o vizită de sprijin în Moldova şi o posibilă deplasare la Kiev, comentează AFP. Este primul turneu al preşedintelui francez în sud-estul Europei direct afectat de conflictul declanşat de Moscova la sfârşitul lui februarie. Macron vine în România Foarte aşteptată de săptămâni întregi, vizita sa în Ucraina ar putea avea loc în curând în compania cancelarului german, Olaf Scholz, şi a premierului italian, Mario Draghi, potrivit presei de la Berlin şi Roma. Informaţie neconfirmată de Palatul Elysee care a precizat că "nimic nu a fost stabilit" până în prezent. Ar fi cu atât mai important cu cât Franţa deţine până la 30 iunie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene. Emmanuel Macron, însoţit de miniştrii de externe, Catherine Colonna, şi apărării, Sébastien Lecornu, va ajunge la sfârşitul zilei la baza Mihail Kogălcineanu, lângă Constanţa, principalul port românesc la Marea Neagră, punct devenit extrem de strategic de la începutul războiului. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole După ce va fi întâmpinat de premierul român, Nicolae Ciucă, şeful statului francez va discuta cu forţele misiunii Aigle, lansată în cadrul întăririi de către NATO a "poziţiei sale de descurajare şi defensive pe flancul său estic al Europei". Franța - națiune cadru Naţiune-cadru în această operaţiune, Franţa desfăşoară 500 de militari, dintre care 350 din armata terestră, din diferite unităţi. Aceştia formează Batalionul "vârf de lance" ("Spearhead Battalion") împreună cu 300 de soldaţi belgieni care vor fi înlocuiţi de olandezi în lunile următoare. Miercuri dimineaţă, i se va alătura la baza NATO preşedintele României, Klaus Iohannis, după care Emmanuel Macron va exprima "un mesaj foarte clar al angajamentului nostru faţă de aliaţii din NATO şi partenerii europeni", potrivit preşedinţiei franceze care insistă asupra "investiţiei foarte semnificative" pe care îl reprezintă. Franţa a instalat recent acolo un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie. Această misiune va continua să crească în putere cu un total de 1.000 de militari şi întăriri cu tancuri Leclerc până la sfârşitul anului. Președintele Franței este așteptat și la Chișinău La orele prânzului, Emmanuel Macron va fi primit la Chişinău, capitala Republicii Moldova, de preşedinta Maia Sandu, cu care a dezvoltat "o relaţie de încredere" după ce a primit-o de trei ori la Paris din februarie 2021. Primul preşedinte francez care vizitează această ţară de la Jacques Chirac în 1998, Emmanuel Macron, alături de Catherine Colonna, va exprima "sprijinul (Franţei) în cel mai direct mod posibil" pentru această fostă republică sovietică, afectată în mod deosebit de invazia rusă a Ucrainei, cu care are o frontieră comună. Pentru aceasta, Franţa ajută financiar şi material Republica Moldova, care dă dovadă de o "solidaritate excepţională" în primirea refugiaţilor ucraineni: peste 480.000 au trecut frontiera acolo şi 80.000 sunt în continuare prezenţi. Cu o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, această ţară, una dintre cele mai sărace din Europa, şi-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, la fel ca Ucraina (28 februarie) şi Georgia (3 martie). O cerere asupra căreia Comisia Europeană va decide în zilele următoare înainte de a fi discutată la summitul european din 23 şi 24 iunie de la Bruxelles. În cursul vizitei sale la Paris în mai, preşedinta Maia Sandu a salutat public "iniţiativa" lansată de Emmanuel Macron de a crea o comunitate politică europeană, despre care a spus că va permite ţării sale "să accelereze" intrarea în UE. "Înţelegem că aderarea este un proces lung şi complex, care necesită mult efort şi multă muncă. Nu căutăm o scurtătură pe această cale", a explicat ea.

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Foto: Inquam/ Adela al-Haddad
Internațional

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon susține că se pregătește o "conexiune" politică și militară între Chișinău și România, avertizând ca Moldova riscă să fie atrasă într-un "război regional sângeros", relatează TASS. Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Se pregăteşte o Unire tehnică, politico-militară, pe care ulterior vor încerca să o formalizeze şi legalizeze juridic de Parlamentul majoritar PAS şi de Curtea Constituţională capturată, sub "protecţia" trupelor străine prezente aici, aşa cum a mai fost în istoria poporului nostru la începutul secolului trecut, a scris Dodon într-o postare făcută pe canalul său de Telegram. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Dodon acuză Occidentul că "dorește să-i folosească pe moldoveni drept carne de tun în bătălia geopolitică care se desfășoară în prezent în această regiune". "De fapt, toate aceste procese de înarmare și isterie anti-rusă sunt organizate intenționat pentru a justifica prezența trupelor NATO pe teritoriul Republicii Moldova", susține fostul președinte moldovean.

Penalul Rizea, amendat la un miting pro-Dodon  Foto: Facebook Cristian Rizea
Eveniment

Penalul Rizea, amendat la un miting pro-Dodon

Penalul Cristian Rizea, condamnat definitiv în România, dar pe care statul nu-l poate aduce la închisoare, a fost amendat ieri, la un miting pro-Dodon din Chișinău. El a fost sancționat cu amendă de 1.500 de lei moldovenești (circa 75 de euro) și 3 puncte de penalizare pentru că a încălcat prevederile Regulamentul Circulației Rutiere. Informația a fost confirmată pentru newsmaker.md de către Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP). Penalul Rizea, amendat la un miting pro-Dodon Imaginile postate de newsmaker.md arată că Rizea își parcase ilegal mașina Range Rover. El se afla în zonă pentru a protesta față de reținerea fostului președinte Igor Dodon și perchezițiile de la locuința acestuia. Grupaj foto: newsmaker.md Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în România pentru trafic de influență la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Acesta, însă, fugise din România cu două luni înainte de anunțarea sentinței, în ianuarie 2019 și s-a mutat în Republica Moldova. Însă, în decembrie 2021, Curtea de Apel de la Chișinău i-a retras cetățenia și i-a respins cererea de azil. În prezent se judecă solicitarea de extrădare a fostului deputat PSD. În 31 martie 2021, fostul deputat PSD Cristian Rizea a fost trimis în judecată de Procuratura din Republica Moldova, pentru fals în declarații comis la obținerea cetățeniei acestei țări, prin procedura de recunoaștere a cetățeniei, în anul 2017. Pe 13 aprilie, Rizea a anunțat că a decis să înființeze, în Republica Moldova, un partid politic, „de orientare pro-europeană și naționalistă”. Mircea Geaonă, în 2008, vacanță pe iaht cu Rizea Fotografii publicate de deputatul fugar Mircea Geoană și Rizea, 2008, St. Tropez În plus, el a înființat site-ul „Realitatea din Moldova” și un canal de YouTube. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat

Găgăuzia sfidează Chișinăul Foto: TV8.md
Politică

Găgăuzia sfidează Chișinăul

Adunarea Populară din așa-numita Unitate Teritorială Autonomă Găgăuzia sfidează Chișinăul. Parlamentul local, cu sediul la Comrat, a adoptat propria lege prin care permite utilizarea panglicii Sfântul Gheorghe. Recent, legislativul de la Chișinău a interzis purtarea acestei panglici, simbol al agresiunii ruse în Ucraina, pe teritoriul Republica Moldova. Găgăuzia are o suprafață de peste 8.000 de kilomteri pătrați, iar aici locuiesc circa 134.000 de cetățeni molodveni. Potrivit unei legi din 1994, regiunea are o largă autonomie. Găgăuzia sfidează Chișinăul Legea a fost adoptată în regim de urgență, scrie presa din regiune. Acum, proiectul de lege urmează să fie promulgat de bașcanul Irina Vlah. Potrivit proiectului de lege, pe teritoriul Găgăuziei „este permisă fabricarea, depozitarea și purtarea în mod liber a simbolurilor Marii Victorii din 9 mai 1945 – panglicile Sfântului Gheorghe și steagurile roșii al Victoriei”. Inițiatorul proiectului, Serghei Cimpoieș, a menționat că procedura de examinare a proiectului a fost grăbită pentru ca legea să intre în vigoare până la 9 mai. Deputatul a criticat decizia autorităților centrale de a interzice folosirea panglicii, scrie replicamedia.md. „Este clar pentru toată lumea că această problemă este politizată, iar motivul adoptării – declinul economic profund din țară”, a declarat parlamentarul găgăuz. Găgăuzia apără dreptul la liberă exprimare Înă de la 8 aprilie, deputații adunării populare din Găgăuzia (APG) au criticat intenția parlamentului Moldovei de a interzice Panglica Sf. Gheorghe în Moldova. După cum transmite Infotag, deputatul Serghei Chimpoeş a propus elaborarea de urgență a unei rezoluții a APG privind dreptul de a purta panglica în limitele autonomiei.„Acțiunile parlamentului contravin Constituției Republicii Moldova, care spune că fiecare persoană are dreptul să-și exprime opinia. Aceasta este cenzură împotriva opiniilor oamenilor. Este necesar să condamnăm decizia parlamentului”, a spus el. Deputatul socialist Victor Petrov a numit decizia parlamentului privind panglica Sf. Gheorghe „o încercare de a șterge trecutul eroic al bunicilor”. Amenzi consistente pentru cei care susțin invazia rusă La 14 aprilie, Parlamentul de la Chișinău a votat pentru interzicerea „simbolurilor agresiunii militare în țară”, inclusiv și panglica Sfântului Gheorghe. Iar din 20 aprilie, pe teritoriul Republicii Moldova este deja interzisă confecționarea, promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a semnelor distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina. Ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, a arătat că la data de 9 mai, atunci când Moldova marchează atât Ziua Europei, cât şi Ziua Victoriei, toţi cei care vor utiliza panglica „Sfântului Gheorghe” vor fi amendaţi. Potrivit oficialului, legea nu vizează persoanele care poartă această panglică la medaliile sau ordinele militare. Potrivit legii promulgate de preşedintele Maia Sandu, Poliţia îi va amenda pe toţi cei care răspândesc simbolurile agresiunii militare ruse, fiind vorba atât de panglica bicoloră, cât şi de literele V şi Z, folosite în calitate de semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina.

Scenariu groaznic pentru Republica Moldova (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Scenariu groaznic pentru Republica Moldova

Scenariu groaznic pentru Republica Moldova. Într-un interviu oferit pentru agenţia de presă italiană SIR, episcopul catolic din Chişinău, Preasfinţitul Anton Coşa, emite un scenariu foarte pesimist: dacă situaţia din Ucraina s-ar repeta în Republica Moldova, lucrurile se vor tranşa rapid fiindcă moldovenii nu ar opune rezistenţă. Scenariu groaznic pentru Republica Moldova „Văzând rezistenţa foarte puternică a poporului ucrainean, ne-am spus că probabil ruşii nu vor avea posibilitatea de a ajunge aici la noi. Însă şi dacă ar ajunge, nu s-ar replica aceeaşi situaţie din Ucraina pentru că moldovenii nu ar lupta. Nu ar opune rezistenţă. Mai degrabă ar fi ca o altă Crimeea”, a explicat PS Anton Coşa. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale El a explicat că motivele sunt simple: jumătate din populaţia din Republica Moldova îi susţine, din punctul său de vedere, pe ruşi dintotdeauna, chiar şi dinaintea începerii acestui conflict. „Era astfel înainte de acest conflict. Este astfel şi astăzi. Este un fenomen dificil de înţeles şi de gestionat. Jumătate este cu Rusia. Cealaltă jumătate cu ucrainenii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

30 de ani de la agresiunea rusă asupra Moldovei. Voluntari moldoveni în tranșee Foto: basarabian.blogspot.com
Politică

30 de ani de la agresiunea rusă

Se împlinesc, azi, 30 de ani de la agresiunea rusă asupra Moldovei, în Transnistria. La 2 martie 1992, după ce Republica Moldova a primit statul de membru al ONU, președintele Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva separatiștilor de pe malul stîng al Nistrului. Încă din septembrie 1990, Tiraspolul proclamase independența regiunii, după un așa-zis referendum. Conflictul militar a început, de facto, la 1-2 noiembrie 1990, când au avut loc ciocniri pe podul de la Dubăsari și au murit primii polițiști din această localitate. 30 de ani de la agresiunea rusă asupra Moldovei Tot la Dubăsari au început luptele și la 2 martie 1992: efective ale gărzii transnistrene și unități de cazaci au atacat postul de poliție din Dubăsari. În acest oraș, consiliul orășenesc susținea separatiștii, iar consiliul raional regimul de la Chișinău. Separatiştii îşi organizaseră formaţiuni paramilitare de gardişti, cazaci (veniţi din Rusia) şi miliţie, iar autorităţile legitime erau reprezentate de poliţie. În 2 martie 1992 poliţiştii din Dubăsari, lipsiţi de sprijinul Chişinăului şi cu armament insuficient în dotare (doar cîteva pistoale), acceptă să predea sediul în schimbul promisiunii că vor fi lăsaţi să plece, totuși vor fi arestați și duși la Tiraspol. Republica Moldova nu avea armată, așa că a ripostat cu efective de polițiști și cu voluntari. De cealaltă parte, separatiștii erau sprijiniți de Armata a 14-a rusă, armată care avea în zonă circa 6.500 de militari. La acel moment, această armată era compusă din o divizie motorizată, 2 regimente de artilerie, un regiment de tancuri, un regiment antitanc, 2 regimente de pontonieri, un regiment de rachete, o escadrilă de elicoptere. Generalul Lebed intervine decisiv Armata a 14-a, în perioada în care era condusă de generalul Netkaciov, se limita doar la furnizarea armamentului pentru separatiști și mercenari, însă după sosirea generalului Lebed în fruntea acestei armate rusești, s-a implicat direct în conflict. Tancurile ei au contribuit decisiv la ocuparea Tighinei. În timpul conflictului armat de la Nistru din 1992 au murit aproape 400 de luptători moldoveni, 40 de oameni au fost daţi dispăruţi şi 3500 de persoane au fost rănite. Numărul victimelor de partea transnistreană au rămas necunoscute, ele variază între peste 300 și peste 1.000. La 21 iulie 1992, președintele Federației Ruse, Boris Elțin, și președintele Moldovei, Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului. Documentul prevedea crearea a trei zone de securitate și prezența unor forte mixte de menținere a păcii. Redenumită ”Grupul Operativ al Trupelor Ruse”, rămășițe ale Armatei a 14-a rămân pe teritoriul Transnistriei până în prezent. România, exclusă de la negocierile privind soarta Moldovei Pentru reglementarea conflictului transnistrean în anul 2005 a fost creat formatul de negocieri „5+2” care include părțile: Republica Moldova și administrația de la Tiraspol, mediatorii - Rusia, Ucraina și OSCE - și observatorii, SUA și UE. România nu face parte din acest format de negocieri. La Chișinău, 2022 a fost declarat Anul Recunoștinței față de veteranii de război participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova. Statisticile demografice relevă că în Transnistria au rămas puţin peste 300 de mii de locuitori, față de peste 700 de mii acum trei decenii. Și populaţia Republicii Moldova a scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane în acest interval. Numărul cetăţenilor republicii este acum de 2,9 milioane, incluzând populația regiunii separatiste. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră