joi 12 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: china

308 articole
Eveniment

Unde au stabilit chinezii că vor aseleniza și când ar putea avea loc zborul

China ar putea alege regiunea vulcanică Rimae Bode de pe Lună drept destinație pentru prima sa misiune de aselenizare cu echipaj uman. Zona este considerată un adevărat „muzeu geologic”, iar caracteristicile sale ar putea oferi informații valoroase despre interiorul și evoluția satelitului natural al Pământului. Un studiu publicat în revista Nature Astronomy arată că această regiune oferă atât condiții sigure pentru o aselenizare, cât și oportunități științifice excepționale pentru cercetarea Lunii. China vrea să trimită astronauți pe Lună înainte de 2030 Programul spațial chinez are ca obiectiv trimiterea primilor astronauți pe Lună înainte de sfârșitul deceniului. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct În ultimul an, China a intensificat pregătirile pentru această misiune ambițioasă, realizând: simulări de aselenizare; teste de lansare; exerciții de evacuare a echipajului din capsulele spațiale; teste pentru noile rachete destinate programului lunar. În paralel, cercetătorii analizează posibile locuri de aterizare pentru viitoarea misiune cu echipaj. Rimae Bode, un candidat important pentru aselenizare O echipă de oameni de știință coordonată de Jun Huang, profesor la Universitatea de Geoștiințe din China (Wuhan), a realizat o analiză detaliată a regiunii Rimae Bode. Studiul s-a bazat pe imagini orbitale și date colectate de mai multe sonde spațiale. Rezultatele arată că această zonă oferă o combinație rară între siguranța tehnică necesară unei aselenizări și un potențial științific foarte ridicat. Regiunea se află aproape de câmpiile vulcanice Sinus Aestuum, pe partea vizibilă a Lunii, la nord de ecuatorul selenar. Din 106 locuri analizate, doar 14 au rămas pe lista finală Rimae Bode este unul dintre cele 14 locuri candidate pentru aselenizare, selectate dintr-o listă inițială de 106 posibile zone. Pentru a fi luate în calcul, aceste locuri trebuiau să îndeplinească mai multe condiții tehnice: să fie situate pe partea vizibilă a Lunii, pentru a permite comunicarea cu Pământul; să aibă un teren relativ plat pentru aterizare; să fie amplasate la latitudini joase, pentru a beneficia de suficientă energie solară. Aceste criterii sunt esențiale pentru siguranța unei misiuni cu echipaj uman. Un „muzeu geologic” care ar putea dezvălui interiorul Lunii Potrivit cercetătorilor, Rimae Bode oferă acces la numeroase tipuri de materiale selenare într-o zonă relativ compactă. Astronauții ar putea analiza fluxuri de lavă străvechi, șanțuri vulcanice formate de lava antică și materiale aruncate de impactul unor cratere din apropiere. Misiunea chineză ar include și un rover nepresurizat, care ar permite explorarea mai multor unități geologice și colectarea de probe. În cadrul studiului au fost identificate patru zone posibile de aselenizare, fiecare oferind obiective științifice diferite. Mostrele ar putea dezvălui compoziția profundă a Lunii Una dintre cele mai interesante descoperiri ar putea proveni din depozitele de „mantaua întunecată”, formate din cenușă vulcanică și sticlă. Aceste materiale au fost expulzate violent din interiorul Lunii în urmă cu miliarde de ani. Potrivit cercetătorului Jun Huang, ele funcționează ca adevărați „mesageri” ai interiorului lunar, deoarece permit studierea directă a compoziției chimice a mantalei Lunii – o zonă care, în mod normal, este ascunsă sub kilometri de crustă. Analiza acestor probe ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine atât modul în care s-a răcit Luna, originea erupțiilor vulcanice masive, cât și evoluția planetelor stâncoase, inclusiv a Pământului. Astronauții chinezi se pregătesc intens pentru explorarea Lunii Cercetătorii subliniază că astronauții care vor participa la misiune trebuie să urmeze un antrenament geologic complex. Recent, corpul de astronauți al Chinei a finalizat un program de pregătire într-un mediu subteran similar peșterilor, conceput pentru a simula condițiile explorării selenare. Astronauții vor trebui să identifice pe teren roci cu valoare științifică ridicată, precum micile mărgele de sticlă vulcanică, care pot conține informații despre interiorul Lunii. Viitoarele misiuni și noua navă spațială Mengzhou Procesul de selecție a locului final pentru aselenizare continuă. În acest scop, China intenționează să lanseze un nou satelit lunar de teledetecție, care va furniza date suplimentare despre suprafața Lunii. De asemenea, noua navă spațială Mengzhou ar putea efectua primul său zbor orbital complet până la finalul acestui an, la bordul rachetei Long March 10A. Astronauții, „detectivi ai spațiului” Potrivit cercetătorilor, astronauții care vor ajunge pe Lună nu vor fi doar exploratori, ci adevărați „detectivi ai spațiului”. Misiunea lor va fi să adune indicii geologice care ar putea explica formarea și evoluția Lunii și, implicit, istoria timpurie a planetelor stâncoase din Sistemul Solar.

China, prima misiune de aselenizare cu echipaj uman (sursa: unigraph.de)
Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug Foto: Facebook Lloyds Maritime Institute
Internațional

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: petrolierele care fug din Golful Persic opresc transponderul, dispozitivul electronic care transmite și primește automat date în timp real despre navă, respectiv identitate (MMSI), poziție GPS, viteză, curs și destinație. Dar oprirea transponderului nu este singurul truc cu care marinarii păcălesc blocajul iranian: unele nave se declară ca fiind ale Chinei comuniste - cu care Iranul întreține relații strânse - iar altele susțin că sunt turcești/musulmane.  Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Iranul a blocat strâmtoarea pe 28 februarie și a atacat cel puțin zece vase care încercau să o tranziteze. Însă Iranul nu poate folosi radare pentru a detecta navele din zonă, fiindcă orice semnal electronic ar atrage aviația SUA.  UPDATE: Prețurile la petrol, care săriseră la aproape 110 dolari barilul, au scăzut dramatic în această seară. La ora redactării acestei știri prețul era de 84 USD/baril.  Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug „O navă care transporta un milion de barili de țiței saudit a traversat Strâmtoarea Hormuz în ultimele zile, fiind unul dintre primele petroliere mari care au părăsit Golful Persic de când traficul prin acest punct de trecere a fost practic oprit.  Tankerul Shenlong, operat de compania greacă Dynacom Tankers Management Ltd., și-a oprit transponderul în Golful Persic pe 4 martie, în timp ce naviga spre Hormuz, și a început să emită semnale în apropierea coastei Indiei luni dimineață, potrivit datelor de urmărire a navelor compilate de Bloomberg”, a relatat, azi, Bloomberg.  „Luni, nava de marfă Guan Yuan Fu Xing, sub pavilionul Panama, a fost ultima care a traversat în siguranță Strâmtoarea Hormuz, la două zile după ce și-a schimbat destinația în „CHINA OWNER” prin intermediul transponderului AIS. Similar semnalelor aviatice, sistemul de siguranță AIS permite navelor să transmită detalii, poziții și destinații către porturi și alte nave. Aceste semnale sunt colectate de dispozitive de urmărire, inclusiv Marine Traffic. În ultima săptămână, aproximativ 30 de alte nave din Golf sau care tranzitau Strâmtoarea Hormuz au efectuat manevre similare, unele mai îndrăznețe decât altele. Nava Iron Maiden, înregistrată în Insulele Marshall, și nava Sino Ocean, sub pavilionul Liberiei, au afișat legături cu China în timp ce navigau prin strâmtoare, apoi le-au îndepărtat odată ce au ieșit din strâmtoare. Alte nave au transmis mesaje similare, uneori doar pentru câteva minute, în timp ce staționau. Cel puțin două nave au transmis semnale care indicau că sunt deținute de Turcia și au echipaj turc, iar într-un caz, în ziua izbucnirii războiului, s-au declarat „musulmane”. De luni trecută, peste 20 de nave comerciale au fost detectate traversând strâmtoarea, potrivit analizei AFP a datelor Marine Traffic”, arată France 24. 

Trump pregătește intervenția în organizarea alegerilor (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să schimbe regulile de organizare a alegerilor: invocă interferența Chinei

Președintele american Donald Trump ar lua în calcul emiterea unui ordin executiv care i-ar conferi prerogative de urgență pentru a interveni în organizarea alegerilor din SUA, invocând o presupusă ingerință a Chinei în scrutinul prezidențial din 2020. Ordin executiv pentru controlul alegerilor Potrivit informațiilor apărute în presa americană, documentul de 17 pagini, redactat de avocați apropiați liderului de la Casa Albă, ar justifica declararea unei stări de urgență naționale. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Interferența străină invocată nu a fost confirmată oficial de autoritățile americane. Conform relatărilor, proiectul ar impune utilizarea documentelor de identitate pentru vot, numărarea manuală a buletinelor și eliminarea votului prin corespondență înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Aceste alegeri, programate în noiembrie și decisive pentru controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, sunt esențiale pentru agenda republicană. Constituția SUA lasă însă organizarea alegerilor în responsabilitatea statelor, ceea ce ridică semne de întrebare privind legalitatea unei intervenții federale. Susținători și controverse politice Avocatul Peter Ticktin, apropiat al lui Donald Trump, a declarat că o eventuală ingerință străină ar crea o situație de urgență națională care ar necesita acțiune prezidențială rapidă. Susținătorii inițiativei afirmă că ordinul executiv ar putea fi emis în curând, pe fondul apropierii alegerilor primare. În paralel, Trump susține un proiect legislativ care ar impune dovada cetățeniei pentru vot, însă acesta întâmpină dificultăți în Senat, într-un context politic tensionat și marcat de controverse privind votul prin corespondență și rezultatul alegerilor din 2020.

Fisuri descoperite în capsula Shenzhou-20 chinezească (sursa: space.com)
Internațional

VIDEO Mai palpitant decât un film SF: astronauții chinezi, despre blocarea pe stația spațială

Programul chinez de zboruri spațiale cu echipaj a trecut prin prima situație de urgență majoră, după ce astronauții misiunii Shenzhou-20 au descoperit fisuri în hubloul capsulei de întoarcere. Incidentul, produs în noiembrie anul trecut, a dus la amânarea revenirii pe Pământ și la folosirea unei capsule alternative, potrivit informațiilor prezentate de Space.com. Fisuri descoperite cu o zi înainte de întoarcere Comandantul misiunii, Chen Dong, a observat deteriorarea în timpul verificărilor finale ale capsulei. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE Inițial a crezut că ar putea fi un obiect lipit de exterior, însă a realizat rapid că este vorba despre fisuri, cel mai probabil provocate de impactul cu microdeșeuri spațiale. Descoperirea a determinat echipajul să renunțe la capsula Shenzhou-20 pentru întoarcere și să folosească vehiculul Shenzhou-21, care adusese pe orbită noul echipaj al stației spațiale chineze Tiangong. Echipajul s-a întors în siguranță cu o capsulă alternativă Cei trei taikonauți — Chen Dong, Chen Zhongrui și Wang Jie — au revenit pe Terra pe 14 noiembrie într-o capsulă „împrumutată”. Între timp, capsula avariată a rămas andocată la stație. Ulterior, o capsulă fără echipaj a fost trimisă la Tiangong pentru a asigura transportul echipajului următor, iar Shenzhou-20 a fost readusă pe Pământ fără astronauți. Cum au analizat astronauții deteriorarea Echipajul a documentat fisurile folosind echipamentele disponibile pe stația spațială — inclusiv o lupă, telefoane și un microscop portabil cu mărire de 40 de ori. Imaginile au confirmat existența mai multor crăpături, unele mai lungi, altele superficiale. Inginerul de zbor Wang Jie a explicat că stratul exterior al hubloului are rol protector, iar două straturi interne mențin presiunea, motiv pentru care echipajul nu a considerat situația imediat critică. Operațiune de urgență coordonată de la sol Echipele de control și inginerii agenției spațiale chineze au activat procedurile de urgență, prioritizând siguranța astronauților. Planul a inclus lansarea capsulei Shenzhou-22 fără echipaj, încărcată cu provizii, echipamente și dispozitive pentru evaluarea sau repararea capsulei avariate. Vehiculul s-a andocat automat la modulul central Tianhe al stației Tiangong, asigurând continuitatea operațiunilor. Capsula Shenzhou-20, recuperată după 270 de zile pe orbită Prima intervenție de urgență din programul chinez de zboruri spațiale umane s-a încheiat pe 19 ianuarie, când capsula Shenzhou-20 a aterizat în siguranță în Mongolia Interioară, la Dongfeng. Inspecțiile au arătat că exteriorul capsulei era în mare parte intact după reintrarea în atmosferă, iar echipamentele din interior nu au fost afectate. Personalul de recuperare a protejat zona hubloului pentru a permite analiza cauzei fisurilor.

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Foto: news.ro
Internațional

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani, arată un raport finlandez citat de news.ro. Creșterea a fost de 6%. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Flota fantomă rusă - care are între 600 şi 1.400 de vapoare potrivit unor estimări - este folosită de către Moscova pentru a ocoli sancţiunile impuse de Occident vânzărilor ruseşti de petrol. Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Însă veniturile din petrol al Moscovei - care-i alimentează maşina de război - au scăzut sub nivelul dinaintea invaziei Ucrainei, din cauză că Rusia a fost nevoită să aplice rabaturi de preţ, se arată în raport. Aceste venituri au scăzut cu 18% în decurs de un an - la 85,5 miliarde de dolari -, în timp ce volumele au scăzut cu 6% şi s-au stabilizat la 215 milioane de tone în ultimele 12 luni înainte de 24 februarie. Aproximativ 93% din brutul rusesc a fost exportat către China, India şi Turcia. ”Am constatat o scădere semnificativă a veniturilor generate de exporturile ruseşti de combustibili fosili, din cauza noilor măsuri şi unei aplicări mai stricte a sanţciunilor”, declară AFP un analist de la CREA, Isaac Levi, coautor al raportului. Însă ”există în continuare lacune importante şi domenii care nu au fost luate în calcul de către ţările care au impus sanţciuni”, ceea ce permite volumelor în circulaţie să rămână mari. Între acestea se află falsa înmatriculare a navelor şi reexportarea de carburant rafinat rezultat din petrolul brut rusesc - care ajung în ţări ce impun sanţciuni. ”Noi propunem să se interzică importurile provenind de la orice rafinărie sau terminal de stocare care a primit o încărcătură de petrol rusesc în ultimele şase luni”, declară Isaac Levi. Autorii raportului cer Uniunii Europene (UE) şi Regatului Unit să imobilizeze ”navele flotei fantomă ruseşti care reprezintă ameninţări la adresa mediului şi siguranţei coastelor europene şi britanice”. UE înregistrează 598 de presupuse nave care fac parte din aceastpă flotă, cărora le este interzis accesul în porturile şi la serviciile maritime europene. CREA cere ca Ungaria şi Slovacia să-şi înceteze importurile de petrol rusesc. Cele două ţări - scutite de la sancţiuni europene impuse importurlor de petrol rusesc - au crescut aceste importuri cu 11% în primele zece luni ale lui 2025, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024, se arată în raport.

Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vîrful armatei grecești. Cum comunica și cum era plătit Foto: Facebook China Focus
Internațional

Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești. Cum comunica și cum era plătit

Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești: cum comunica, cum a fost depistat și cum era plătit. Încep să apară informații despre cazul colonelului în vârstă de 54 de ani recent arestat de EYP (Ethnikí Ypiresía Pliroforión), serviciul grecesc de informații, pentru că furniza informații Beijingului.  Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Colenelul și-a mărturisit faptele după doar câteva ore de interogatoriu, când unul din anchetatori, specializat în comunicații electronice, i-a arătat cum acționa.  Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești. Cum comunica și cum era plătit El era inginer specializat în sisteme de comunicații și informații și avea acces extins la rețelele clasificate ale NATO și ale forțelor armate elene. Expertiza sa includea dezvoltarea de software pentru avioane radar AWACS, gestionarea contractelor pentru sisteme de armament și gestionarea sistemelor IT de date mari. El a fost evaluator acreditat NATO pentru sisteme de comunicații și informații în perioada 2002-2012. Ce se știe despre ancheta sa: serviciul grec de informații a fost notificat de CIA și a urmat o supraveghere de patru luni, înainte de reținere. cum acționa: tot ce fotografia era convertit într-un cod QR. Acest cod QR era trimis, printr-o altă aplicație, operatorului său din China, care convertea codul în fotografii.  colonelul în vârstă de 54 de ani deținea un portofel de cryptomonede în care erau înregistrate tranzacții de 30.000 de euro. Se estimează că primea 5-15.000 de euro pentru fiecare transmisiune. El a recunoscut că a fost plătit, dar probabil nu se va ști ce sumă a primit. El a călătorit în 2024 la Beijing pentru a participa la un seminar de limbi străine, fără a-și informa serviciul militar despre călătoria în străinătate, așa cum este obligat să facă personalul militar. Aici a avut primele contacte cu operatorul său din serviciile chinezești de spionaj.   În 2025, o delegație chineză a trecut câteva ore prin Atena, ocazie cu care a avut loc o altă întâlnire față în față.  Arestarea ofițerului a avut loc în dimineața zilei de 5 februarie, într-o acțiune coordonată de serviciile de informații ale Greciei, după ce CIA a alertat autoritățile elene cu privire la comportamentul suspect al acestuia.    

Dalai Lama respinge orice legătură cu Epstein (sursa: X/Dalai Lama)
Internațional

China încearcă să-l bage pe Dalai Lama în scandalul Epstein, dar acesta nu l-a întâlnit pe infractor

Biroul lui Dalai Lama a transmis că liderul spiritual budist aflat în exil „nu l-a întâlnit niciodată” pe Jeffrey Epstein, după ce presa de stat chineză a sugerat o posibilă asociere între cei doi, pe baza documentelor judiciare cunoscute sub numele de „dosarele Epstein”. Numele lui Dalai Lama apare în documente, fără indicii de întâlnire O analiză asupra milioanelor de pagini din dosarele Epstein, făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA, arată că numele lui Dalai Lama apare de 154 de ori. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Cu toate acestea, documentele nu conțin nicio mențiune și niciun indiciu care să sugereze o întâlnire directă sau o relație între liderul budist și Epstein. Relatarea CGTN și e-mailul din 2012 Joi, China Global Television Network (CGTN) a susținut că numele lui Dalai Lama ar apărea de cel puțin 169 de ori în dosarele Epstein. Postul chinez a invocat inclusiv un e-mail din 2012, trimis de un expeditor al cărui nume a fost anonimizat, în care se sugera participarea la un eveniment pe o insulă „unde urma să vină Dalai Lama”. Dezmințire categorică: „Nu a existat nicio întâlnire” Într-un comunicat publicat duminică pe platforma X, biroul lui Dalai Lama a respins ferm aceste interpretări. „Unele relatări recente din mass-media și postări de pe rețelele sociale referitoare la ‘dosarele Epstein’ încearcă să stabilească o legătură între Sanctitatea Sa Dalai Lama și Jeffrey Epstein. Putem confirma fără echivoc că Sanctitatea Sa nu l-a întâlnit niciodată pe Jeffrey Epstein și nu a autorizat niciodată pe nimeni să se întâlnească sau să interacționeze cu el în numele său”, se arată în comunicat. Simplă menționare nu înseamnă vinovăție Reprezentanții biroului subliniază că simpla apariție a unui nume în dosarele Epstein nu implică automat comiterea vreunei fapte ilegale. Numeroase personalități publice, politicieni și oameni de afaceri sunt menționați în documente, fără ca acest lucru să indice o implicare directă. Cazul Epstein și moartea sa în detenție Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa în anul 2019, în timp ce se afla în detenție preventivă. Acesta era acuzat de trafic sexual cu minori, iar cazul său a generat una dintre cele mai ample anchete privind abuzurile sexuale la nivelul elitelor globale. Relația tensionată dintre China și Dalai Lama China, care susține că Tibetul este parte integrantă a teritoriului său, îl atacă constant pe Dalai Lama, pe care îl numește rebel și separatist. Liderul budist a militat de-a lungul vieții pentru o autonomie mai largă a Tibetului. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Dalai Lama are în prezent 90 de ani. El avea doar 23 de ani când a fugit din capitala tibetană Lhasa, în 1959, după ce trupele chineze au reprimat violent o revoltă. De atunci, trăiește în exil în nordul Indiei și are milioane de adepți în întreaga lume, inclusiv numeroase celebrități.

Mii de cupluri, filmate făcând sex la hotel, fără să știe. Camerele video, ascunse (sursa: BBC)
Internațional

Mii de cupluri, filmate făcând sex la hotel, fără să știe. Camerele video, ascunse

BBC a dezvăluit, într-o investigație, existența unei piețe ilegale extinse în China, unde mii de videoclipuri cu conținut sexual, realizate cu camere ascunse instalate ilegal în camere de hotel, sunt vândute online, în ciuda faptului că pornografia este interzisă prin lege. Sunt disponibile și transmisii live Jurnaliștii descriu fenomenul drept o „epidemie”, având în vedere numărul mare de site-uri și canale care distribuie imagini reale cu cupluri filmate fără consimțământ. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Investigația arată că multe dintre aceste materiale sunt găzduite pe platforma Telegram, unde sunt promovate pachete ce includ înregistrări din zeci sau chiar sute de hoteluri din mai multe provincii chineze. BBC a verificat direct conținut provenit din zeci de camere, unele dintre acestea oferind inclusiv transmisii live. Camerele video, ascunse în sistemul de ventilație Există site-uri care, contra unui abonament lunar, permit accesul la camere ce pornesc automat filmarea atunci când luminile sunt aprinse în camerele de hotel, oferind și posibilitatea de a derula sau descărca imaginile. În unele cazuri, camerele de supraveghere erau ascunse în sisteme de ventilație și orientate direct spre pat. Materialele sunt însoțite frecvent de comentarii degradante la adresa persoanelor filmate. BBC estimează că un singur operator ar fi obținut venituri de zeci de mii de dolari din această activitate ilegală. Ilegal, dar răspândit Aceste practici încalcă mai multe legi chineze, inclusiv cele privind pornografia, viața privată și utilizarea aplicațiilor interzise. Un utilizator intervievat de jurnaliști a declarat că a descoperit ulterior că el și partenera sa au fost filmați fără știrea lor, experiență care le-a afectat profund viața personală. Contactată de BBC, platforma Telegram a transmis că interzice explicit acest tip de conținut și că elimină zilnic un număr mare de materiale dăunătoare, ca urmare a sesizărilor primite.

Jurnaliști de investigație, arestați în China (sursa: rsf.org)
Internațional

Doi jurnaliști chinezi au publicat o anchetă despre corupția unui demnitar. Au fost arestați

Reporteri fără Frontiere (RSF) a condamnat arestarea a doi jurnaliști chinezi independenți, unul dintre ei cunoscut pentru investigațiile sale anticorupție. Cei doi au fost reținuți după publicarea unui articol care dezvăluia implicarea unui oficial local din sud-vestul Chinei într-un presupus caz de corupție. Jurnaliștii reținuți în provincia Sichuan Potrivit ONG-ului cu sediul la Paris, jurnaliștii Wu Yingjiao și Liu Hu au fost reținuți duminică în provincia Sichuan, fiind cunoscuți în China de peste un deceniu pentru dezvăluiri privind corupția în rândul unor oficiali de rang înalt. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Poliția din Chengdu, capitala provinciei Sichuan, a anunțat că anchetează doi bărbați, de 50 și respectiv 34 de ani, suspectați de „acuzații false” și „operațiuni comerciale ilegale”. Autoritățile au precizat că au fost aplicate „măsuri coercitive penale”, termen juridic care indică, de regulă, detenția. Articol de investigație publicat și apoi cenzurat Arestările au avut loc la scurt timp după publicarea, pe 29 ianuarie, a unui articol de investigație difuzat pe platforma WeChat, în care era vizat Pu Fayou, secretar al Partidului Comunist din comitatul Pujiang. Articolul a fost șters ulterior, o practică frecventă în cazurile considerate sensibile de autorități. Climat ostil pentru presa independentă din China Aleksandra Bielakowska, responsabilă RSF pentru regiunea Asia-Pacific, a declarat că reținerea celor doi jurnaliști reflectă un mediu restrictiv și ostil pentru presa independentă din China. Aceasta a cerut comunității internaționale să își intensifice presiunea asupra autorităților chineze, avertizând că normalizarea relațiilor fără condiții favorizează continuarea represiunii împotriva jurnaliștilor.

Epurare stalinistă la vârful armatei chineze Foto: Ambasada Chinei la București
Internațional

Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată

Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală (CMC) a fost, de facto, lichidată, iar cel mai important general al acestei armate, Zhang Youxia, este sub anchetă.  Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” La 24 ianuarie 2026, Ministerul Apărării de la Beijing a anunțat anchete asupra generalului Zhang Youxia (vicepreședinte al CMC, considerat un aliat al liderului Chinei comuniste, Xi Jinping) și generalului Liu Zhenli (șef al statului major comun) pentru „încălcări grave ale disciplinei și legii”, mesaj care semnalează de obicei desfășurarea unor anchete privind corupția. Epurare stalinistă la vârful armatei chineze Xi a demis aproape toate cele șase cadre militare din CMC, numite în 2022, marcând astfel cea mai amplă epurare de la epoca lui Mao Zedong. Analiștii consideră că aceasta este o măsură menită să asigure loialitatea, să combată corupția (peste 200.000 de funcționari pedepsiți din 2012) și să modernizeze armata pe fondul frustrărilor legate de pregătirea pentru atingerea unor obiective legate de Taiwan. Epurarea ar putea întârzia acțiunile agresive, lăsând armata în dezordine, fără conducere de rang înalt. „Ancheta înseamnă că Xi a golit, de fapt, întreaga conducere militară într-o epurare fără precedent de la moartea lui Mao Zedong în 1976. Deși generalii Zhang și Liu nu au fost încă destituiți oficial din CMC, anchete de acest gen implică de obicei arestarea și sunt urmate în mod obișnuit de destituirea oficială. Patru dintre ceilalți ofițeri în uniformă ai CMC au fost deja demisi oficial din funcțiile lor din partid și din armată. Drept urmare, organismul care supraveghează Armata Populară de Eliberare (PLA), cu aproximativ două milioane de membri, are acum doar doi membri activi: Xi, în calitate de președinte, și șeful disciplinar al PLA, generalul Zhang Shengmin, care a devenit vicepreședinte în octombrie”, scrie The Economist.  Însă publicația britanică apreciază că este posibil ca Xi să fi vrut să scape de un general care acumulase prea multă putere. Care sunt efectele epuărilor din ultimii ani:  Paralizia comandamentului rachetelor: înlăturarea comandanților Forțelor de Rachete ale Armatei Populare de Eliberare (responsabile pentru rachetele nucleare și convenționale) sugerează o corupție profundă sau încălcări ale securității. Analiștii apreciază că acest lucru a provocat o „paralizie agresivă”, în care ramura aceasta a armatei rămâne declarativ puternică, dar ezitantă din punct de vedere operațional din cauza neîncrederii interne. Aversiune față de risc: odată cu „dispariția” sau anchetarea comandanților superiori, ofițerii de nivel mediu devin, potrivit rapoartelor, mai aversi față de risc, temându-se că orice eșec operațional sau decizie independentă ar putea fi interpretată ca „lipsă de ,„loalitate”. Ancheta asupra Departamentului de Dezvoltare a Echipamentelor a dus la o încetinire masivă a contractelor de armament. De exemplu, veniturile gigantului NORINCO, specializat în sisteme terestre, au scăzut cu peste 30% în 2024/2025, deoarece „auditurile de integritate” au blocat proiecte majore. Pe de altă parte, există riscul ca o armată mai centralizată și „epurată” să fie de fapt mai periculoasă, deoarece îi lipsesc „forțele moderatoare” interne ale generalilor din generația mai veche. Epurările din cadrul Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au creat un paradox: în timp ce conducerea de vârf se află într-o dezordine totală, activitatea militară de pe frontul din apropierea Taiwanului și din Marea Chinei de Sud s-a intensificat. Recentele anchete asupra lui Zhang Youxia și Liu Zhenli (cel mai important planificator militar) nu au încetinit operațiunile; dimpotrivă, PLA pare să folosească manevre agresive pentru a-și „dovedi” loialitatea și continuitatea operațională față de Xi Jinping. Rapoarte din ianuarie 2026 indică faptul că PLA practică „lovituri de decapitare” împotriva conducerii politice a Taiwanului. Analiștii sugerează că aceste exerciții sunt folosite de noii comandanți, numiți după epurări, pentru a-și demonstra alinierea agresivă la obiectivele de pregătire ale lui Xi pentru 2027. În ultimele 24 de ore (24 ianuarie 2026), Taiwanul a detectat 26 de aeronave și 6 nave ale Armatei Populare de Eliberare, dintre care 18 aeronave au traversat linia mediană — un ritm susținut, în ciuda faptului că generalii care au conceput aceste strategii sunt în prezent interogați.

Trump amenință Canada cu taxe vamale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Canada cu tarife de 100% dacă încheie un acord comercial cu China

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat sâmbătă Canada cu impunerea unor taxe vamale de 100% asupra exporturilor canadiene către SUA, în cazul în care Ottawa finalizează un acord comercial cu China. Declarațiile vin după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat, săptămâna trecută, finalizarea cadrului unui astfel de acord. Trump: „Canada nu va deveni un canal pentru exporturile Chinei” Într-un mesaj publicat pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a avertizat că Statele Unite nu vor accepta ca Canada să devină un punct de tranzit pentru produsele chineze destinate pieței americane. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Dacă Mark Carney „crede că va face din Canada un «depozit portuar» prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris liderul de la Casa Albă. Declarații dure la adresa Chinei și Canadei Trump a continuat atacul cu afirmații extrem de dure la adresa Chinei, dar și a Canadei, susținând că un astfel de parteneriat ar avea consecințe devastatoare pentru statul canadian. „China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a afirmat președintele american. Totodată, Trump a avertizat explicit că orice acord comercial între Canada și China va fi sancționat imediat. „Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a precizat acesta. Mark Carney: China, „partener de încredere și predictibil” Tensiunile au escaladat după declarațiile recente ale premierului canadian. În timpul unei vizite oficiale în China, Mark Carney a descris Beijingul drept un „partener de încredere și predictibil”. Ulterior, la Forumul Economic Mondial de la Davos, el a îndemnat liderii europeni să încurajeze investițiile chineze în economiile lor. Trump reacționează la discursul premierului canadian Donald Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de discursul susținut de Mark Carney la Davos, în care premierul canadian a avertizat asupra comportamentului hegemonic al marilor puteri și asupra folosirii integrării economice ca instrument de presiune geopolitică. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător”, a spus Trump în discursul său de la forum. „Canada trăiește de pe urma Statelor Unite. Să-ți amintești asta, Mark, data viitoare când faci o declarație!” Trump a insistat că Statele Unite oferă Canadei beneficii semnificative, fără a primi recunoștința cuvenită. Un discurs aplaudat la Davos: avertisment privind sfârșitul ordinii globale În ciuda reacției dure a liderului american, discursul lui Mark Carney a fost unul dintre cele mai apreciate la forumul de la Davos. Premierul canadian a susținut că „vechea ordine mondială” bazată pe reguli nu mai există și nu va mai putea fi restabilită, din cauza rivalității dintre marile puteri. Fără a menționa explicit Statele Unite sau pe Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de marile state, care folosesc economia ca armă de presiune. Reacții internaționale: Finlanda laudă discursul lui Carney Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, apreciindu-l drept cel mai bun rostit la Davos în acest an. Potrivit acestuia, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra schimbărilor profunde care au loc în ordinea globală. Relația SUA–Canada, tot mai tensionată După revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că ar dori ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA. Recent, el a distribuit inclusiv o imagine realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american. Canada, exclusă din „Consiliul pentru Pace” inițiat de Trump După discursul lui Mark Carney de la Davos, Donald Trump a retras invitația adresată Canadei de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă prezentată ca alternativă la ONU, menită să contribuie la soluționarea conflictelor armate. Dintre cele aproximativ 60 de state invitate, doar 18 au semnat la Davos Carta fondatoare a consiliului. Potrivit documentului, țările care doresc statut de membru permanent trebuie să plătească, încă din primul an, o cotizație de un miliard de dolari.

Navă de război SUA, escală în Cambodgia (sursa: khmertimeskh.com)
Internațional

Navă de război americană, escală într-o bază finanțată de China în Cambodgia

O navă de război a Marinei Statelor Unite a acostat sâmbătă la baza navală Ream din Cambodgia, marcând prima vizită de acest tip de la renovarea infrastructurii cu sprijinul Beijingului. USS Cincinnati a acostat în apropierea navelor chineze USS Cincinnati (LCS-20), o navă concepută pentru operațiuni de luptă în zone de coastă, a acostat sâmbătă dimineață la baza Ream, la aproximativ 150 de metri de două nave de război chineze aflate deja în port. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „Avem privilegiul și onoarea de a fi aici în calitate de prima navă a Marinei SUA care acostează la baza navală Ream și sperăm că acesta este începutul unei tradiții și al unei prietenii de durată”, a declarat căpitanul Andrew J. Recame. O bază navală cu miză strategică regională Baza navală Ream este situată în sud-vestul Cambodgiei și a fost inițial construită parțial cu fonduri americane. Din 2022, China a contribuit la modernizarea acestei infrastructuri, fapt care a stârnit îngrijorări la Washington. Statele Unite se tem că baza ar putea oferi Beijingului un avantaj strategic în regiune, la intrarea în Marea Chinei de Sud, zonă revendicată aproape în totalitate de China. Poziția Cambodgiei: acces deschis, fără control exclusiv Autoritățile cambodgiene au declarat în repetate rânduri că nicio putere străină nu va avea control exclusiv asupra bazei navale Ream. Într-un comunicat oficial, conducerea bazei a precizat că vizita navei americane, programată să dureze cinci zile, are ca scop „promovarea cooperării dintre cele două țări”. Totodată, Phnom Penh susține că această escală reflectă angajamentul Cambodgiei de a aplica o politică „deschisă și transparentă” în ceea ce privește accesul navelor militare străine. Baza Ream, inaugurată în 2025 în prezența armatei chineze Infrastructura navală a fost inaugurată în aprilie 2025 de premierul cambodgian Hun Manet, în prezența unei delegații a armatei chineze. Cu acel prilej, autoritățile de la Phnom Penh au afirmat că navele militare ale altor state sunt binevenite în port. La aproximativ două săptămâni după inaugurare, două nave de război japoneze au fost primele care au făcut escală la baza Ream. Relații tensionate cu SUA, investiții masive din China Sub conducerea fostului prim-ministru Hun Sen, tatăl actualului premier Hun Manet, Cambodgia a beneficiat de investiții chineze de ordinul miliardelor de dolari, în special în infrastructură. În același timp, relațiile diplomatice dintre Phnom Penh și Washington s-au deteriorat semnificativ. Vizita navei americane este interpretată de analiști drept un semnal diplomatic într-un context regional marcat de competiția strategică dintre Statele Unite și China.

Cum a reușit Georgescu să-l laude pe Trump pentru atacul din Venezuela fără să menționeze Rusia Foto: Facebook Calin Georgescu
Politică

Cum a reușit Georgescu să-l laude pe Trump pentru atacul din Venezuela fără să menționeze Rusia

Cum a reușit Călin Georgescu să-l laude pe Trump pentru atacul din Venezuela fără să menționeze Rusia și China comunistă: a dat vina pe „City of London” și „sistemul globalist”.  Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost sâmbătă, 24 ianuarie, la Mormântul Ostașului Necunoscut din Capitală, în Parcul Carol.  El nu a ratat ocazia să-l laude pe președintele SUA, Donald Trump.  Cum a reușit Georgescu să-l laude pe Trump pentru atacul din Venezuela fără să menționeze Rusia „Legat de Venezuela, s-a eliberat un sistem globalist care a folosit bani negri prin City of London, dincolo de rezervele uriașe de petrol, evaluate la 17 trilioane de dolari. Trump urmărește schimbarea sistemului globalist. La Davos am văzut căderea acestui sistem. A fost un discurs total, un maraton diplomatic. Acest Consiliu de Pace își dorește pace și prosperitate pentru toată lumea. În cadrul ONU, din 1945 până în 2026, au avut loc sute de războaie. Acordul Mercosur are ca principală miză pământul. Este o chestiune de matematică simplă: când costul producției tale este mai mare decât prețul importului, ai ieșit din piață, ceea ce înseamnă că ți-ai vândut pământul, l-ai pierdut și muncești pe pământul altora. Este iobăgie fără lanțuri. Este instalarea otrăvii, atât economic, cât și social. Trebuie să înțelegem asta”, a afirmat Georgescu, potrivit site-ului Realității TV.  Echipamentele militare furnizate de China lui Maduro, „paralizate” O jurnalistă de origine chineză, Jennifer Zang, cu peste 250.000 de urmăritori pe X/Twitter, a arătat că nucleul sistemului venezuelean de apărare antiaeriană - complet depășit în fața atacului SUA - era de origine chineză.  „Timp de ani de zile, armata venezueleană a investit sume uriașe în achiziționarea de echipamente militare fabricate în China, construind ceea ce pretindea a fi „cel mai modern” sistem de apărare din America de Sud. La baza acestuia se afla o rețea de apărare aeriană centrată pe radarul anti-stealth JY-27, considerat odată capabil să contracareze eficient avioanele stealth americane, precum F-22. În același timp, Corpul de Marină al țării, echipat cu vehicule blindate amfibii VN-16 și VN-18, era considerat pe scară largă o forță blindată redutabilă în regiune. Cu toate acestea, în timpul ultimei operațiuni militare americane, aceste sisteme fabricate în China au suferit ceea ce a fost descris ca o „paralizie catastrofală”. Sistemele radar au fost orbite în prima fază a războiului electronic, în timp ce echipamentele terestre grele – lipsite de superioritate aeriană și acoperire protectoare – nu au reușit să ofere performanțele de luptă așteptate și au fost distruse sau abandonate. Analiștii militari spun că acest lucru evidențiază decalajul tehnologic semnificativ care există încă atunci când sistemele de arme chinezești se confruntă cu adversari de top, precum armata americană, în medii electromagnetice complexe și de atac de precizie”, a scris ea. 

Adjunctul lui Xi Jinping, vizat de acuzații (sursa: Facebook/Chan Chun Sing)
Internațional

Anchetă fără precedent la vârful armatei chineze: adjunctul lui Xi Jinping, vizat de acuzații grave

Ministerul Apărării Naționale din China a anunțat vineri deschiderea unei anchete împotriva generalului Zhang Youxia, unul dintre cei mai puternici lideri militari ai țării, pentru „presupuse încălcări grave ale disciplinei și ale legii”. Zhang este adjunctul președintelui chinez Xi Jinping în Comisia Militară Centrală (CMC), organismul suprem de conducere al Armatei Populare de Eliberare. Cine este Zhang Youxia și ce funcții ocupă În vârstă de 75 de ani, Zhang Youxia este prim-vicepreședinte al CMC, poziție care îl plasează imediat sub Xi Jinping în ierarhia militară a Chinei. Totodată, el este membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, una dintre cele mai influente structuri de decizie ale regimului de la Beijing. O a doua anchetă, anunțată în paralel În același comunicat, autoritățile chineze au anunțat deschiderea unei anchete și împotriva generalului Liu Zhenli, în vârstă de 61 de ani, șef al Departamentului Statului Major Interarme. Ministerul nu a oferit detalii suplimentare despre faptele investigate, precizând doar că deciziile au fost luate „după deliberări” ale Comitetului Central al PCC. Contextul epurărilor militare sub conducerea lui Xi Jinping De la preluarea puterii în 2012, președintele Xi Jinping a declanșat ample campanii de epurare în rândul forțelor armate, oficial pentru combaterea corupției, dar și pentru consolidarea controlului politic și a loialității față de Partidul Comunist. În timpul celui de-al treilea mandat al lui Xi, început în 2022, Comisia Militară Centrală a fost redusă de la șapte la patru membri, ajungând la cea mai mică structură din 1976 încoace. Epurări fără precedent la vârful Armatei Populare de Eliberare În ultimii ani, anchetele au vizat comandanți ai diferitelor ramuri militare, comisari politici și miniștri ai apărării. Un moment de vârf a fost atins în octombrie anul trecut, când nouă generali au fost excluși din armată și din Partidul Comunist Chinez. Cazul He Weidong, simbol al campaniei anticorupție Cel mai mediatizat caz rămâne cel al lui He Weidong, fost număr trei în ierarhia Armatei Populare de Eliberare, care a dispărut din viața publică în martie 2025 și a fost ulterior acuzat oficial de corupție. Înlăturarea sa a fost istorică, fiind primul vicepreședinte militar al CMC destituit în aproape șase decenii. Alți lideri militari de rang înalt eliminați Printre alți oficiali militari importanți vizați de epurări se numără amiralul Miao Hua, miniștrii apărării Wei Fenghe și Li Shangfu, precum și comandanții Forței de Rachete Li Yuchao și Wang Houbin. Anunțul privind ancheta împotriva lui Zhang Youxia confirmă continuarea restructurării radicale a conducerii militare chineze.

Ungaria, „la masa noii ordini mondiale” (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, mai aproape de China decât de Bruxelles: atacul lui Peter Szijjarto la adresa UE

Ungaria participă activ la conturarea unei noi ordini mondiale, spre deosebire de Europa, care „nu mai stă la masa unde se scriu regulile”, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto, vineri, la Gyor, cu prilejul inaugurării Institutului Confucius la Universitatea Szechenyi. Critici dure la adresa Bruxelles-ului Șeful diplomației ungare a criticat Bruxelles-ul, afirmând că Uniunea Europeană este „captivă unor ideologii învechite” care au dus la izolarea continentului. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Potrivit lui Szijjarto, Europa nu doar că nu influențează noua ordine mondială, dar nici măcar nu participă la procesele decizionale globale. China, jucător dominant în noua ordine globală Referindu-se la China, ministrul ungar a susținut că aceasta a devenit un actor dominant pe scena internațională, în contextul creșterii accelerate a rolului Asiei. El a amintit strategia de deschidere spre est adoptată de Ungaria în 2010, care a stat la baza unui parteneriat strategic amplu cu China, ce acoperă toate domeniile de cooperare. Investițiile chineze, motor economic pentru Ungaria Szijjarto a subliniat că 31% din investițiile străine directe ale companiilor chineze în Europa au ajuns în Ungaria, contribuind la crearea a zeci de mii de locuri de muncă. Oficialul ungar a prezentat cooperarea cu China drept o oportunitate strategică, spre deosebire de abordarea dominantă la nivel european, care consideră Beijingul un „rival sistemic”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră