marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: china

315 articole
Internațional

ANALIZĂ Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran - date

Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran, arată datele unui analist de la un think-tank din Washington DC, The Foundation for Defense of Democracies (FDD). Analistul Miad Maleki a lucrat anterior la Trezoreria SUA și a supervizat regimul sancțiunilor. Citește și: VIDEO Viktor Orban nici nu a plecat din Guvern și Rusia deja s-a debarasat de el: „A votat 19 pachete de sancțiuni” El arată că pierderile Iranului vor fi de 435 de milioane de dolari pe zi, respectiv 13 miliarde USD pe lună. Peste 90% din comerțul Iranului tranzitează Golful Persic, acum blocat de marina SUA, care doar în ultimele 24 de ore a întors din drum opt nave iraniene. Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran Ce arată Maleki: Blocada navală impusă de SUA asupra Strâmtorii Hormuz ar costa Iranul aproximativ 276 de milioane de dolari pe zi în exporturi pierdute și ar perturba importuri în valoare de 159 de milioane de dolari pe zi, ceea ce ar însemna un prejudiciu economic total de aproximativ 435 de milioane de dolari pe zi, sau 13 miliarde de dolari pe lună. Peste 90% din comerțul anual al Iranului, în valoare de 109,7 miliarde de dolari, tranzitează Golful Persic. Petrolul și gazul reprezintă 80% din veniturile guvernului din exporturi și 23,7% din PIB. „ALTERNATIVE? Opțiunile Iranului în afara strâmtorii sunt neglijabile. Jask, mult-lăudata rută ocolitoare, funcționează la o fracțiune din capacitatea sa proiectată de 1 milion de barili pe zi. Au fost construite doar 10 din cele 20 de rezervoare de stocare. Debit efectiv: ~70.000 barili pe zi. Chabahar gestionează doar 8,5 milioane de tone pe an. Cele cinci porturi din Marea Caspică gestionează împreună 11 milioane de tone, față de peste 220 de milioane prin Golful Persic”.  „Un blocaj împiedică aprovizionarea cu materii prime industriale, utilaje și bunuri de larg consum. Inflația la alimente a atins deja 105% în februarie 2026. Prețul orezului au crescut de șapte ori. Situația se agravează dramatic în condițiile blocajului” „Un aspect extrem de important îl reprezintă capacitatea de stocare: Iranul dispune de aproximativ 50-55 de milioane de barili de capacitate totală de stocare a petrolului pe uscat, ocupată în proporție de aproximativ 60 %. Capacitatea disponibilă: aproximativ 20 de milioane de barili. Având în vedere surplusul de producție de 1,5 milioane de barili pe zi, care în mod normal este destinat exportului, capacitatea de stocare se umple în aproximativ 13 ZILE. După această perioadă, Iranul trebuie să închidă sondele. De ce este acest lucru foarte important: când puțurile de petrol mature se închid, apa de la fund se revarsă, un proces numit „water coning”. Picăturile de petrol rămân blocate permanent în porii rocilor. Acest petrol nu poate fi recuperat niciodată. Câmpurile petroliere ale Iranului înregistrează deja o scădere anuală de 5-8%. Închiderea forțată ar putea distruge definitiv o capacitate de producție de 300.000-500.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă venituri de 9-15 miliarde de dolari pe an, pierdute pentru totdeauna” „Rialul s-a prăbușit deja de la 42.000 la 1,5 milioane pe dolar. Băncile limitează retragerile la 18-30 de dolari pe zi. Inflația generală: 47,5%. Un blocaj care elimină toate veniturile din schimbul valutar împinge rialul către o hiperinflație ireversibilă. Regimul a emis cea mai mare bancnotă din istorie, de 10 milioane de riali, în valoare de aproximativ 7 dolari”.  Blocada face rezistența economică imposibilă, este concluzia lui Maleki.  1/10 The U.S. naval blockade of the Strait of Hormuz would cost Iran approximately $276M/day in lost exports and disrupt $159M/day in imports, a combined economic damage of ~$435M/day, or $13B/month.Over 90% of Iran's $109.7B in annual trade transits the Persian Gulf. Oil/gas… https://t.co/fOwhRltQhv — Miad Maleki (@miadmaleki) April 12, 2026      

Blocada americană asupra strâmtorii Ormuz falimentează rapid regimul de la Teheran Foto: Iran Wire
SUA blochează Ormuz, tensiuni cu China (sursa: CENTCOM)
Internațional

Cât de aproape e Trump să declanșeze un război cu China după blocarea Strâmtorii Ormuz

Blocarea de către Statele Unite a traficului maritim legat de Iran în zona Strâmtorii Ormuz reprezintă una dintre cele mai riscante evoluții geopolitice recente, cu potențial de escaladare nu doar regională, ci globală. Măsurile anunțate de US Central Command (CENTCOM), care vizează interzicerea accesului navelor către porturile iraniene, dar permit tranzitul către alte destinații, creează un dezechilibru strategic major. Dincolo de presiunea economică asupra Teheranului, această situație afectează direct China, principalul cumpărător de petrol iranian, și deschide scenariul unei implicări indirecte sau chiar militare a Beijingului. O arteră vitală pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume. Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea Aproximativ 20% din consumul global de petrol trece zilnic prin această rută, potrivit. Pentru China, importanța este și mai mare. Analize ale Center for Strategic and International Studies (CSIS) arată că până la 40–45% din importurile de petrol ale Chinei și aproximativ 30% din gazele naturale lichefiate tranzitează această zonă. Dependența Chinei și presiunea strategică Această dependență transformă orice blocaj într-o problemă de securitate națională pentru Beijing. În analiza CSIS, semnată de experți precum Harrison Prétat, Monica Sato și Matthew Funaiole, se arată că întreruperea traficului a dus deja la blocarea sau redirecționarea a zeci de nave comerciale chineze. Mai important, raportul subliniază că, în cazul unei crize prelungite, China ar putea „exert more active pressure on all actors”, adică ar putea trece de la reacții diplomatice la măsuri mai ferme. Strâmtoarea Ormuz, între comerț și proiecție de putere Această evaluare este susținută și de o altă analiză CSIS, care arată că Strâmtoarea Ormuz este o „zonă de interes pentru planificatorii militari chinezi”, iar investițiile în infrastructură portuară din regiune pot facilita proiecția de putere a armatei chineze. Cu alte cuvinte, China nu privește această regiune doar prin prisma comerțului, ci și ca pe un spațiu în care ar putea fi nevoită să intervină pentru a-și proteja interesele. Primele efecte economice ale blocadei Impactul blocadei este deja vizibil în datele economice. Importurile chineze de petrol din Orientul Mijlociu au scăzut cu aproximativ 28% în 2026, pe fondul tensiunilor din regiune. Deși Beijingul încearcă să compenseze prin diversificarea surselor, aceste ajustări nu pot înlocui rapid fluxurile din Iran, care sunt adesea mai ieftine și mai ușor de accesat prin rețele comerciale deja existente. Schimbarea de ton a Beijingului În paralel, reacțiile politice ale Chinei indică o schimbare de ton. Beijingul a cerut oficial protejarea navelor comerciale care tranzitează zona, în condițiile în care traficul prin strâmtoare a scăzut cu până la 60%, iar costurile de transport și asigurare au crescut semnificativ. În limbaj diplomatic, această cerere este adesea un prim pas înaintea unor măsuri concrete de securitate, inclusiv escortă navală. Un precedent militar deja existent Există și un precedent clar. China desfășoară de ani buni operațiuni navale în Golful Aden pentru protejarea transporturilor comerciale împotriva pirateriei. Aceste misiuni au demonstrat că marina chineză are capacitatea de a opera la distanță și de a asigura escorta navelor comerciale. Într-un scenariu de blocaj prelungit în Ormuz, un astfel de model ar putea fi replicat, dar într-un context mult mai tensionat, în care forțele americane sunt deja prezente. Riscul unei confruntări indirecte SUA–China Riscul major este, astfel, apariția unei confruntări indirecte între SUA și China. Prezența simultană a unor flote militare în aceeași zonă, cu obiective diferite – blocadă, respectiv protejarea rutelor comerciale – crește probabilitatea unor incidente. Chiar și un eveniment minor, cum ar fi interceptarea unei nave sau o manevră greșită, ar putea escalada rapid într-un conflict mai amplu. Iranul, factorul imprevizibil În același timp, Iranul rămâne un actor imprevizibil. Blocarea exporturilor sale, estimate la aproximativ 2 milioane de barili pe zi, ar putea determina reacții asimetrice, inclusiv atacuri asupra navelor comerciale sau minarea rutelor maritime. Istoria recentă arată că astfel de incidente nu sunt rare în regiune, iar fiecare episod de tensiune a avut efecte imediate asupra piețelor globale. Efectele asupra comerțului global Un alt efect al blocadei este fragmentarea lanțurilor comerciale și creșterea costurilor logistice. Navele sunt nevoite să își modifice rutele, să evite anumite zone sau să accepte controale suplimentare. Aceste schimbări duc la întârzieri și la costuri mai mari, care se reflectă în prețurile energiei și ale bunurilor la nivel global. O competiție globală pentru resurse și rute În plan geopolitic, situația relevă o problemă mai largă: competiția dintre marile puteri pentru controlul resurselor și al rutelor comerciale. Pentru SUA, blocada este un instrument de presiune asupra Iranului. Pentru China, însă, este o amenințare directă la adresa securității energetice. Acest conflict de interese creează condițiile pentru o escaladare care depășește cadrul regional. Un posibil punct de inflexiune global Blocarea de către SUA a accesului maritim către Iran în zona Strâmtorii Ormuz are implicații profunde. Analizele experților de la CSIS, datele economice prezentate de Reuters și reacțiile oficiale ale Chinei arată că situația nu este doar o criză punctuală, ci un potențial punct de inflexiune în relațiile internaționale. În condițiile în care China depinde de petrolul iranian, iar presiunile asupra acestor fluxuri cresc, scenariul unei implicări mai active – inclusiv militare – devine tot mai plauzibil. Într-un astfel de context, riscul unui conflict mai amplu, cu implicații globale, nu mai poate fi exclus.

Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China Foto: US Centcom
Eveniment

Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China

Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China, dar probabil prețul petrolului va crește din nou. „Începând de acum, Marina Statelor Unite, cea mai bună din lume, va demara procesul de BLOCARE a tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Hormuz”, a scris Trump pe Truth Social duminică dimineață. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești „De asemenea, am dat instrucțiuni Marinei noastre să identifice și să oprească orice navă din apele internaționale care a plătit o taxă către Iran. Niciunul dintre cei care plătesc o taxă ilegală nu va beneficia de liberă trecere în marea liberă”, a mai afirmat președintele SUA. Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China Ce efecte sunt vizibile, imediat: Regimul de la Teheran, care deja are mari probleme să-și plătească funcționarii, va dispun de resurse și mai puține. Circa 90% din exporturile de petrol iraniene trec prin Ormuz. Exporturile de petrol reprezintă 85% din veniturile regimului de la Teheran. Doar 10% din exporturile de petrol ale Iranului trec prin conducta Goreh-Jask. din golful Oman. Prin strâmtoarea Hormuz se transportă 45-50% din totalul importurilor de petrol ale Chinei (~5,4 milioane de barili pe zi din Golf), inclusiv partea iraniană, ceea ce face ca perturbările cauzate de blocadă să fie grave, în ciuda stocurilor rafinăriilor de mică capacitate și a alternativelor rusești. Financial Times relata, sâmbătă, că criza din Golf se simte in explozia prețurilor la anumite produse din China. Prețurile unor tipuri de fibre de carbon, care se bazează pe anumite materii prime provenite din Orientul Mijlociu și sunt utilizate pe scară largă în industria auto și în cea a bunurilor de larg consum, au crescut cu 20%.  Prețul petrolului va crește din nou Iranul ar putea răspunde deciziei lui Trump folosindu-se de aliații Houthi pentru a bloca strâmtoarea Bab-el-Mandeb, din Marea Roșie, care duce spre Canalul Suez.   

China ar livra sisteme antiaeriene Iranului (sursa: Pexels/Zifeng Xiong)
Internațional

China ar putea livra sisteme antiaeriene Iranului prin intermediari, avertizează SUA

Statele Unite dețin informații potrivit cărora China pregătește, în următoarele săptămâni, furnizarea unor sisteme de apărare aeriană către Iran. Informația a fost relatată de CNN, care citează trei surse apropiate dosarului, fără a le dezvălui identitatea. Ce tip de armament ar urma să primească Iranul Potrivit surselor, este vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, cunoscute sub denumirea de MANPAD (Man-Portable Air Defense Systems). Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Aceste arme sunt concepute pentru a fi operate de o singură persoană și sunt lansate de pe umăr, fiind eficiente împotriva aeronavelor care zboară la altitudini joase. Livrări mascate prin țări terțe Sursele citate susțin că China ar încerca să ascundă implicarea directă în acest transfer, folosind state intermediare pentru livrarea echipamentelor. Această strategie ar avea rolul de a disimula originea armamentului și de a evita reacții internaționale imediate. Atacurile recente asupra apărării iraniene Declarațiile vin pe fondul unor evoluții recente din regiune. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a afirmat miercuri că, în urma campaniei de bombardamente americano-israeliene lansate pe 28 februarie împotriva Iranului, au fost vizate peste 1.500 de obiective antiaeriene. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului au fost distruse în aceste atacuri. Totuși, estimarea nu include sistemele de tip MANPAD, care ar putea deveni esențiale pentru refacerea capacității defensive a Iranului.

Pasagerii unui tren de mare viteză din China, blocați cinci ore fără curent într-un tunel Foto: China Railways
Eveniment

Pasagerii unui tren de mare viteză din China, blocați cinci ore fără curent într-un tunel

Pasagerii unui tren de mare viteză din China au fost blocați timp de cinci ore fără curent și aer condiționat într-un tunel, în timpul unei furtuni. Urmare a acestei situații, temperaturile din tren au crescut, iar unii pasageri au leșinat.  Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual China comunistă are 43.000 km de linie de mare viteză, două treimi din totalul liniilor existente la nivel global. Statele Unite și Marea Britanie au, în schimb, porțiuni foarte scurte pentru trenuri de mare viteză. Pasagerii unui tren de mare viteză din China, blocați cinci ore fără curent într-un tunel „Ani de zile, calea ferată de mare viteză din China a fost vândută ca un simbol al vitezei, puterii și mândriei naționale. Dar în spatele rețelei de 50.000 km, încep să apară fisuri în moduri pe care pasagerii nu le pot ignora. Când trenurile se opresc în tuneluri fără curent electric, fără ventilație și fără un plan clar de salvare, povestea se schimbă de la inovație la risc. Pe 29 martie, pasagerii de la bordul trenului D3665 au fost blocați într-un tunel întunecat ca smoala timp de aproape 5 ore. Temperaturile au crescut, oxigenul a scăzut, iar oamenii au leșinat, în timp ce copiii plângeau de panică. Personalul a așteptat instrucțiuni în loc să acționeze, expunând o discrepanță periculoasă între amploarea sistemului și răspunsul la situații de urgență. Problema mai profundă este structurală. Datoria feroviară a Chinei a ajuns, se pare, la peste 850 de miliarde de dolari, în timp ce doar aproximativ 5-6% din rute sunt profitabile. Extinderea rapidă, construcția grăbită și presiunea întreținerii creează un sistem în care defecțiunile nu mai sunt rare, ci previzibile. Când inginerii înșiși spun că nu ar călători cu aceste trenuri, nu este vorba de frică. Este un avertisment din interior”, scrie un expert în China, Ken Cao, cu peste 50.000 de urmăritori, pe Twitter. 

Trump cere sprijin internațional pentru Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut sâmbătă mai multor state să contribuie militar la protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Liderul american a anunțat că Washingtonul intenționează să asigure rapid reluarea navigației în siguranță în această zonă strategică. Apel către aliați: China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie Mesajul a fost publicat pe platforma sa Truth Social, unde Trump a transmis că Statele Unite sunt hotărâte să garanteze libertatea de navigație în regiune. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Într-un fel sau altul, vom deschide în curând Strâmtoarea Ormuz, sigură și liberă!”, a scris președintele american. Donald Trump a declarat că speră ca mai multe state importante să participe la o misiune navală menită să protejeze transporturile maritime. Printre țările menționate se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit, dar și alte state interesate de stabilitatea fluxurilor comerciale. Potrivit președintelui american, implicarea internațională ar contribui la protejarea petrolierelelor și a navelor de marfă care tranzitează zona dintre Iran și Oman, unde tensiunile geopolitice au afectat serios traficul maritim. Strâmtoarea Ormuz, punct vital pentru exporturile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, fiind un coridor esențial pentru exporturile globale de petrol din Orientul Mijlociu. În contextul conflictului recent cu Iranul, traficul prin această zonă îngustă a fost grav afectat, iar numărul navelor comerciale care o traversează a scăzut drastic. Această situație a generat o creștere semnificativă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, amplificând îngrijorările privind stabilitatea energetică globală. G7 analizează o misiune navală pentru escortarea petrolierelelor După consultări între statele membre ale G7, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că grupul discută organizarea unei misiuni navale internaționale. Scopul acesteia ar fi escortarea petrolierelelor și a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a preveni incidentele și pentru a garanta siguranța transporturilor. Inițiativa ar putea implica nave militare din mai multe state occidentale, într-o operațiune similară altor misiuni internaționale de securizare a rutelor maritime strategice. Germania se opune unei desfășurări militare internaționale Nu toate statele europene susțin însă ideea unei intervenții navale. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu consideră necesară o desfășurare militară internațională în zonă, exprimând astfel o poziție mai rezervată față de propunerea discutată în cadrul G7. Diferențele de poziție dintre liderii europeni reflectă sensibilitatea situației din regiune și temerile privind escaladarea tensiunilor. Navele de război americane ar putea începe escortarea petrolierelelor Donald Trump a afirmat vineri, în fața jurnaliștilor, că navele de război americane vor începe „în curând” să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. O astfel de operațiune ar avea ca obiectiv principal protejarea transporturilor energetice și prevenirea unor eventuale atacuri sau blocaje într-una dintre cele mai sensibile zone ale comerțului global.

Mașinile chinezești nu mai sunt o raritate în România, deja se vând și la mâna a doua (sursa: BYD)
Economie

Mașinile chinezești nu mai sunt o raritate în România, deja se vând și la mâna a doua

Piața auto din România trece printr-o transformare vizibilă, iar mașinile provenite din China nu mai sunt doar o apariție rară în showroom-uri. Primii cumpărători le-au folosit deja Aceste modele încep să își facă loc și pe piața second-hand, semn că primele generații de cumpărători care au ales astfel de autoturisme încep deja să le revândă. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România La Iași, în februarie 2026, cinci autoturisme de origine chineză au fost înmatriculate oficial ca vehicule la mâna a doua.  În plus, un al șaselea model, comercializat sub marca DR – un brand cu nume italian, dar cu rădăcini în industria auto chineză – a intrat, de asemenea, în circulație. Continuarea, în Ziarul de Iași.

China, prima misiune de aselenizare cu echipaj uman (sursa: unigraph.de)
Eveniment

Unde au stabilit chinezii că vor aseleniza și când ar putea avea loc zborul

China ar putea alege regiunea vulcanică Rimae Bode de pe Lună drept destinație pentru prima sa misiune de aselenizare cu echipaj uman. Zona este considerată un adevărat „muzeu geologic”, iar caracteristicile sale ar putea oferi informații valoroase despre interiorul și evoluția satelitului natural al Pământului. Un studiu publicat în revista Nature Astronomy arată că această regiune oferă atât condiții sigure pentru o aselenizare, cât și oportunități științifice excepționale pentru cercetarea Lunii. China vrea să trimită astronauți pe Lună înainte de 2030 Programul spațial chinez are ca obiectiv trimiterea primilor astronauți pe Lună înainte de sfârșitul deceniului. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct În ultimul an, China a intensificat pregătirile pentru această misiune ambițioasă, realizând: simulări de aselenizare; teste de lansare; exerciții de evacuare a echipajului din capsulele spațiale; teste pentru noile rachete destinate programului lunar. În paralel, cercetătorii analizează posibile locuri de aterizare pentru viitoarea misiune cu echipaj. Rimae Bode, un candidat important pentru aselenizare O echipă de oameni de știință coordonată de Jun Huang, profesor la Universitatea de Geoștiințe din China (Wuhan), a realizat o analiză detaliată a regiunii Rimae Bode. Studiul s-a bazat pe imagini orbitale și date colectate de mai multe sonde spațiale. Rezultatele arată că această zonă oferă o combinație rară între siguranța tehnică necesară unei aselenizări și un potențial științific foarte ridicat. Regiunea se află aproape de câmpiile vulcanice Sinus Aestuum, pe partea vizibilă a Lunii, la nord de ecuatorul selenar. Din 106 locuri analizate, doar 14 au rămas pe lista finală Rimae Bode este unul dintre cele 14 locuri candidate pentru aselenizare, selectate dintr-o listă inițială de 106 posibile zone. Pentru a fi luate în calcul, aceste locuri trebuiau să îndeplinească mai multe condiții tehnice: să fie situate pe partea vizibilă a Lunii, pentru a permite comunicarea cu Pământul; să aibă un teren relativ plat pentru aterizare; să fie amplasate la latitudini joase, pentru a beneficia de suficientă energie solară. Aceste criterii sunt esențiale pentru siguranța unei misiuni cu echipaj uman. Un „muzeu geologic” care ar putea dezvălui interiorul Lunii Potrivit cercetătorilor, Rimae Bode oferă acces la numeroase tipuri de materiale selenare într-o zonă relativ compactă. Astronauții ar putea analiza fluxuri de lavă străvechi, șanțuri vulcanice formate de lava antică și materiale aruncate de impactul unor cratere din apropiere. Misiunea chineză ar include și un rover nepresurizat, care ar permite explorarea mai multor unități geologice și colectarea de probe. În cadrul studiului au fost identificate patru zone posibile de aselenizare, fiecare oferind obiective științifice diferite. Mostrele ar putea dezvălui compoziția profundă a Lunii Una dintre cele mai interesante descoperiri ar putea proveni din depozitele de „mantaua întunecată”, formate din cenușă vulcanică și sticlă. Aceste materiale au fost expulzate violent din interiorul Lunii în urmă cu miliarde de ani. Potrivit cercetătorului Jun Huang, ele funcționează ca adevărați „mesageri” ai interiorului lunar, deoarece permit studierea directă a compoziției chimice a mantalei Lunii – o zonă care, în mod normal, este ascunsă sub kilometri de crustă. Analiza acestor probe ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine atât modul în care s-a răcit Luna, originea erupțiilor vulcanice masive, cât și evoluția planetelor stâncoase, inclusiv a Pământului. Astronauții chinezi se pregătesc intens pentru explorarea Lunii Cercetătorii subliniază că astronauții care vor participa la misiune trebuie să urmeze un antrenament geologic complex. Recent, corpul de astronauți al Chinei a finalizat un program de pregătire într-un mediu subteran similar peșterilor, conceput pentru a simula condițiile explorării selenare. Astronauții vor trebui să identifice pe teren roci cu valoare științifică ridicată, precum micile mărgele de sticlă vulcanică, care pot conține informații despre interiorul Lunii. Viitoarele misiuni și noua navă spațială Mengzhou Procesul de selecție a locului final pentru aselenizare continuă. În acest scop, China intenționează să lanseze un nou satelit lunar de teledetecție, care va furniza date suplimentare despre suprafața Lunii. De asemenea, noua navă spațială Mengzhou ar putea efectua primul său zbor orbital complet până la finalul acestui an, la bordul rachetei Long March 10A. Astronauții, „detectivi ai spațiului” Potrivit cercetătorilor, astronauții care vor ajunge pe Lună nu vor fi doar exploratori, ci adevărați „detectivi ai spațiului”. Misiunea lor va fi să adune indicii geologice care ar putea explica formarea și evoluția Lunii și, implicit, istoria timpurie a planetelor stâncoase din Sistemul Solar.

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug Foto: Facebook Lloyds Maritime Institute
Internațional

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug

Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: petrolierele care fug din Golful Persic opresc transponderul, dispozitivul electronic care transmite și primește automat date în timp real despre navă, respectiv identitate (MMSI), poziție GPS, viteză, curs și destinație. Dar oprirea transponderului nu este singurul truc cu care marinarii păcălesc blocajul iranian: unele nave se declară ca fiind ale Chinei comuniste - cu care Iranul întreține relații strânse - iar altele susțin că sunt turcești/musulmane.  Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Iranul a blocat strâmtoarea pe 28 februarie și a atacat cel puțin zece vase care încercau să o tranziteze. Însă Iranul nu poate folosi radare pentru a detecta navele din zonă, fiindcă orice semnal electronic ar atrage aviația SUA.  UPDATE: Prețurile la petrol, care săriseră la aproape 110 dolari barilul, au scăzut dramatic în această seară. La ora redactării acestei știri prețul era de 84 USD/baril.  Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug „O navă care transporta un milion de barili de țiței saudit a traversat Strâmtoarea Hormuz în ultimele zile, fiind unul dintre primele petroliere mari care au părăsit Golful Persic de când traficul prin acest punct de trecere a fost practic oprit.  Tankerul Shenlong, operat de compania greacă Dynacom Tankers Management Ltd., și-a oprit transponderul în Golful Persic pe 4 martie, în timp ce naviga spre Hormuz, și a început să emită semnale în apropierea coastei Indiei luni dimineață, potrivit datelor de urmărire a navelor compilate de Bloomberg”, a relatat, azi, Bloomberg.  „Luni, nava de marfă Guan Yuan Fu Xing, sub pavilionul Panama, a fost ultima care a traversat în siguranță Strâmtoarea Hormuz, la două zile după ce și-a schimbat destinația în „CHINA OWNER” prin intermediul transponderului AIS. Similar semnalelor aviatice, sistemul de siguranță AIS permite navelor să transmită detalii, poziții și destinații către porturi și alte nave. Aceste semnale sunt colectate de dispozitive de urmărire, inclusiv Marine Traffic. În ultima săptămână, aproximativ 30 de alte nave din Golf sau care tranzitau Strâmtoarea Hormuz au efectuat manevre similare, unele mai îndrăznețe decât altele. Nava Iron Maiden, înregistrată în Insulele Marshall, și nava Sino Ocean, sub pavilionul Liberiei, au afișat legături cu China în timp ce navigau prin strâmtoare, apoi le-au îndepărtat odată ce au ieșit din strâmtoare. Alte nave au transmis mesaje similare, uneori doar pentru câteva minute, în timp ce staționau. Cel puțin două nave au transmis semnale care indicau că sunt deținute de Turcia și au echipaj turc, iar într-un caz, în ziua izbucnirii războiului, s-au declarat „musulmane”. De luni trecută, peste 20 de nave comerciale au fost detectate traversând strâmtoarea, potrivit analizei AFP a datelor Marine Traffic”, arată France 24. 

Trump pregătește intervenția în organizarea alegerilor (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să schimbe regulile de organizare a alegerilor: invocă interferența Chinei

Președintele american Donald Trump ar lua în calcul emiterea unui ordin executiv care i-ar conferi prerogative de urgență pentru a interveni în organizarea alegerilor din SUA, invocând o presupusă ingerință a Chinei în scrutinul prezidențial din 2020. Ordin executiv pentru controlul alegerilor Potrivit informațiilor apărute în presa americană, documentul de 17 pagini, redactat de avocați apropiați liderului de la Casa Albă, ar justifica declararea unei stări de urgență naționale. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Interferența străină invocată nu a fost confirmată oficial de autoritățile americane. Conform relatărilor, proiectul ar impune utilizarea documentelor de identitate pentru vot, numărarea manuală a buletinelor și eliminarea votului prin corespondență înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Aceste alegeri, programate în noiembrie și decisive pentru controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, sunt esențiale pentru agenda republicană. Constituția SUA lasă însă organizarea alegerilor în responsabilitatea statelor, ceea ce ridică semne de întrebare privind legalitatea unei intervenții federale. Susținători și controverse politice Avocatul Peter Ticktin, apropiat al lui Donald Trump, a declarat că o eventuală ingerință străină ar crea o situație de urgență națională care ar necesita acțiune prezidențială rapidă. Susținătorii inițiativei afirmă că ordinul executiv ar putea fi emis în curând, pe fondul apropierii alegerilor primare. În paralel, Trump susține un proiect legislativ care ar impune dovada cetățeniei pentru vot, însă acesta întâmpină dificultăți în Senat, într-un context politic tensionat și marcat de controverse privind votul prin corespondență și rezultatul alegerilor din 2020.

Fisuri descoperite în capsula Shenzhou-20 chinezească (sursa: space.com)
Internațional

VIDEO Mai palpitant decât un film SF: astronauții chinezi, despre blocarea pe stația spațială

Programul chinez de zboruri spațiale cu echipaj a trecut prin prima situație de urgență majoră, după ce astronauții misiunii Shenzhou-20 au descoperit fisuri în hubloul capsulei de întoarcere. Incidentul, produs în noiembrie anul trecut, a dus la amânarea revenirii pe Pământ și la folosirea unei capsule alternative, potrivit informațiilor prezentate de Space.com. Fisuri descoperite cu o zi înainte de întoarcere Comandantul misiunii, Chen Dong, a observat deteriorarea în timpul verificărilor finale ale capsulei. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE Inițial a crezut că ar putea fi un obiect lipit de exterior, însă a realizat rapid că este vorba despre fisuri, cel mai probabil provocate de impactul cu microdeșeuri spațiale. Descoperirea a determinat echipajul să renunțe la capsula Shenzhou-20 pentru întoarcere și să folosească vehiculul Shenzhou-21, care adusese pe orbită noul echipaj al stației spațiale chineze Tiangong. Echipajul s-a întors în siguranță cu o capsulă alternativă Cei trei taikonauți — Chen Dong, Chen Zhongrui și Wang Jie — au revenit pe Terra pe 14 noiembrie într-o capsulă „împrumutată”. Între timp, capsula avariată a rămas andocată la stație. Ulterior, o capsulă fără echipaj a fost trimisă la Tiangong pentru a asigura transportul echipajului următor, iar Shenzhou-20 a fost readusă pe Pământ fără astronauți. Cum au analizat astronauții deteriorarea Echipajul a documentat fisurile folosind echipamentele disponibile pe stația spațială — inclusiv o lupă, telefoane și un microscop portabil cu mărire de 40 de ori. Imaginile au confirmat existența mai multor crăpături, unele mai lungi, altele superficiale. Inginerul de zbor Wang Jie a explicat că stratul exterior al hubloului are rol protector, iar două straturi interne mențin presiunea, motiv pentru care echipajul nu a considerat situația imediat critică. Operațiune de urgență coordonată de la sol Echipele de control și inginerii agenției spațiale chineze au activat procedurile de urgență, prioritizând siguranța astronauților. Planul a inclus lansarea capsulei Shenzhou-22 fără echipaj, încărcată cu provizii, echipamente și dispozitive pentru evaluarea sau repararea capsulei avariate. Vehiculul s-a andocat automat la modulul central Tianhe al stației Tiangong, asigurând continuitatea operațiunilor. Capsula Shenzhou-20, recuperată după 270 de zile pe orbită Prima intervenție de urgență din programul chinez de zboruri spațiale umane s-a încheiat pe 19 ianuarie, când capsula Shenzhou-20 a aterizat în siguranță în Mongolia Interioară, la Dongfeng. Inspecțiile au arătat că exteriorul capsulei era în mare parte intact după reintrarea în atmosferă, iar echipamentele din interior nu au fost afectate. Personalul de recuperare a protejat zona hubloului pentru a permite analiza cauzei fisurilor.

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Foto: news.ro
Internațional

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani, arată un raport finlandez citat de news.ro. Creșterea a fost de 6%. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Flota fantomă rusă - care are între 600 şi 1.400 de vapoare potrivit unor estimări - este folosită de către Moscova pentru a ocoli sancţiunile impuse de Occident vânzărilor ruseşti de petrol. Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Însă veniturile din petrol al Moscovei - care-i alimentează maşina de război - au scăzut sub nivelul dinaintea invaziei Ucrainei, din cauză că Rusia a fost nevoită să aplice rabaturi de preţ, se arată în raport. Aceste venituri au scăzut cu 18% în decurs de un an - la 85,5 miliarde de dolari -, în timp ce volumele au scăzut cu 6% şi s-au stabilizat la 215 milioane de tone în ultimele 12 luni înainte de 24 februarie. Aproximativ 93% din brutul rusesc a fost exportat către China, India şi Turcia. ”Am constatat o scădere semnificativă a veniturilor generate de exporturile ruseşti de combustibili fosili, din cauza noilor măsuri şi unei aplicări mai stricte a sanţciunilor”, declară AFP un analist de la CREA, Isaac Levi, coautor al raportului. Însă ”există în continuare lacune importante şi domenii care nu au fost luate în calcul de către ţările care au impus sanţciuni”, ceea ce permite volumelor în circulaţie să rămână mari. Între acestea se află falsa înmatriculare a navelor şi reexportarea de carburant rafinat rezultat din petrolul brut rusesc - care ajung în ţări ce impun sanţciuni. ”Noi propunem să se interzică importurile provenind de la orice rafinărie sau terminal de stocare care a primit o încărcătură de petrol rusesc în ultimele şase luni”, declară Isaac Levi. Autorii raportului cer Uniunii Europene (UE) şi Regatului Unit să imobilizeze ”navele flotei fantomă ruseşti care reprezintă ameninţări la adresa mediului şi siguranţei coastelor europene şi britanice”. UE înregistrează 598 de presupuse nave care fac parte din aceastpă flotă, cărora le este interzis accesul în porturile şi la serviciile maritime europene. CREA cere ca Ungaria şi Slovacia să-şi înceteze importurile de petrol rusesc. Cele două ţări - scutite de la sancţiuni europene impuse importurlor de petrol rusesc - au crescut aceste importuri cu 11% în primele zece luni ale lui 2025, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024, se arată în raport.

Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vîrful armatei grecești. Cum comunica și cum era plătit Foto: Facebook China Focus
Internațional

Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești. Cum comunica și cum era plătit

Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești: cum comunica, cum a fost depistat și cum era plătit. Încep să apară informații despre cazul colonelului în vârstă de 54 de ani recent arestat de EYP (Ethnikí Ypiresía Pliroforión), serviciul grecesc de informații, pentru că furniza informații Beijingului.  Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Colenelul și-a mărturisit faptele după doar câteva ore de interogatoriu, când unul din anchetatori, specializat în comunicații electronice, i-a arătat cum acționa.  Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești. Cum comunica și cum era plătit El era inginer specializat în sisteme de comunicații și informații și avea acces extins la rețelele clasificate ale NATO și ale forțelor armate elene. Expertiza sa includea dezvoltarea de software pentru avioane radar AWACS, gestionarea contractelor pentru sisteme de armament și gestionarea sistemelor IT de date mari. El a fost evaluator acreditat NATO pentru sisteme de comunicații și informații în perioada 2002-2012. Ce se știe despre ancheta sa: serviciul grec de informații a fost notificat de CIA și a urmat o supraveghere de patru luni, înainte de reținere. cum acționa: tot ce fotografia era convertit într-un cod QR. Acest cod QR era trimis, printr-o altă aplicație, operatorului său din China, care convertea codul în fotografii.  colonelul în vârstă de 54 de ani deținea un portofel de cryptomonede în care erau înregistrate tranzacții de 30.000 de euro. Se estimează că primea 5-15.000 de euro pentru fiecare transmisiune. El a recunoscut că a fost plătit, dar probabil nu se va ști ce sumă a primit. El a călătorit în 2024 la Beijing pentru a participa la un seminar de limbi străine, fără a-și informa serviciul militar despre călătoria în străinătate, așa cum este obligat să facă personalul militar. Aici a avut primele contacte cu operatorul său din serviciile chinezești de spionaj.   În 2025, o delegație chineză a trecut câteva ore prin Atena, ocazie cu care a avut loc o altă întâlnire față în față.  Arestarea ofițerului a avut loc în dimineața zilei de 5 februarie, într-o acțiune coordonată de serviciile de informații ale Greciei, după ce CIA a alertat autoritățile elene cu privire la comportamentul suspect al acestuia.    

Dalai Lama respinge orice legătură cu Epstein (sursa: X/Dalai Lama)
Internațional

China încearcă să-l bage pe Dalai Lama în scandalul Epstein, dar acesta nu l-a întâlnit pe infractor

Biroul lui Dalai Lama a transmis că liderul spiritual budist aflat în exil „nu l-a întâlnit niciodată” pe Jeffrey Epstein, după ce presa de stat chineză a sugerat o posibilă asociere între cei doi, pe baza documentelor judiciare cunoscute sub numele de „dosarele Epstein”. Numele lui Dalai Lama apare în documente, fără indicii de întâlnire O analiză asupra milioanelor de pagini din dosarele Epstein, făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA, arată că numele lui Dalai Lama apare de 154 de ori. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Cu toate acestea, documentele nu conțin nicio mențiune și niciun indiciu care să sugereze o întâlnire directă sau o relație între liderul budist și Epstein. Relatarea CGTN și e-mailul din 2012 Joi, China Global Television Network (CGTN) a susținut că numele lui Dalai Lama ar apărea de cel puțin 169 de ori în dosarele Epstein. Postul chinez a invocat inclusiv un e-mail din 2012, trimis de un expeditor al cărui nume a fost anonimizat, în care se sugera participarea la un eveniment pe o insulă „unde urma să vină Dalai Lama”. Dezmințire categorică: „Nu a existat nicio întâlnire” Într-un comunicat publicat duminică pe platforma X, biroul lui Dalai Lama a respins ferm aceste interpretări. „Unele relatări recente din mass-media și postări de pe rețelele sociale referitoare la ‘dosarele Epstein’ încearcă să stabilească o legătură între Sanctitatea Sa Dalai Lama și Jeffrey Epstein. Putem confirma fără echivoc că Sanctitatea Sa nu l-a întâlnit niciodată pe Jeffrey Epstein și nu a autorizat niciodată pe nimeni să se întâlnească sau să interacționeze cu el în numele său”, se arată în comunicat. Simplă menționare nu înseamnă vinovăție Reprezentanții biroului subliniază că simpla apariție a unui nume în dosarele Epstein nu implică automat comiterea vreunei fapte ilegale. Numeroase personalități publice, politicieni și oameni de afaceri sunt menționați în documente, fără ca acest lucru să indice o implicare directă. Cazul Epstein și moartea sa în detenție Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa în anul 2019, în timp ce se afla în detenție preventivă. Acesta era acuzat de trafic sexual cu minori, iar cazul său a generat una dintre cele mai ample anchete privind abuzurile sexuale la nivelul elitelor globale. Relația tensionată dintre China și Dalai Lama China, care susține că Tibetul este parte integrantă a teritoriului său, îl atacă constant pe Dalai Lama, pe care îl numește rebel și separatist. Liderul budist a militat de-a lungul vieții pentru o autonomie mai largă a Tibetului. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Dalai Lama are în prezent 90 de ani. El avea doar 23 de ani când a fugit din capitala tibetană Lhasa, în 1959, după ce trupele chineze au reprimat violent o revoltă. De atunci, trăiește în exil în nordul Indiei și are milioane de adepți în întreaga lume, inclusiv numeroase celebrități.

Mii de cupluri, filmate făcând sex la hotel, fără să știe. Camerele video, ascunse (sursa: BBC)
Internațional

Mii de cupluri, filmate făcând sex la hotel, fără să știe. Camerele video, ascunse

BBC a dezvăluit, într-o investigație, existența unei piețe ilegale extinse în China, unde mii de videoclipuri cu conținut sexual, realizate cu camere ascunse instalate ilegal în camere de hotel, sunt vândute online, în ciuda faptului că pornografia este interzisă prin lege. Sunt disponibile și transmisii live Jurnaliștii descriu fenomenul drept o „epidemie”, având în vedere numărul mare de site-uri și canale care distribuie imagini reale cu cupluri filmate fără consimțământ. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Investigația arată că multe dintre aceste materiale sunt găzduite pe platforma Telegram, unde sunt promovate pachete ce includ înregistrări din zeci sau chiar sute de hoteluri din mai multe provincii chineze. BBC a verificat direct conținut provenit din zeci de camere, unele dintre acestea oferind inclusiv transmisii live. Camerele video, ascunse în sistemul de ventilație Există site-uri care, contra unui abonament lunar, permit accesul la camere ce pornesc automat filmarea atunci când luminile sunt aprinse în camerele de hotel, oferind și posibilitatea de a derula sau descărca imaginile. În unele cazuri, camerele de supraveghere erau ascunse în sisteme de ventilație și orientate direct spre pat. Materialele sunt însoțite frecvent de comentarii degradante la adresa persoanelor filmate. BBC estimează că un singur operator ar fi obținut venituri de zeci de mii de dolari din această activitate ilegală. Ilegal, dar răspândit Aceste practici încalcă mai multe legi chineze, inclusiv cele privind pornografia, viața privată și utilizarea aplicațiilor interzise. Un utilizator intervievat de jurnaliști a declarat că a descoperit ulterior că el și partenera sa au fost filmați fără știrea lor, experiență care le-a afectat profund viața personală. Contactată de BBC, platforma Telegram a transmis că interzice explicit acest tip de conținut și că elimină zilnic un număr mare de materiale dăunătoare, ca urmare a sesizărilor primite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră