vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cheltuieli de personal

14 articole
Politică

„Dacă am reduce, nu cu 10%, ci cu 8% cheltuielile de personal, am avea banii de un program Saligny”

„Dacă am reduce nu cu 10%, ci cu 8% cheltuielile de personal la nivelul sectorului public, am avea toţi banii de un program de genul Anghel Saligny pentru un an întreg”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna la Digi 24. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților El a arătat că decizia privind reducerea aparatului bugetar este mult întârziată: „Eu astăzi cred că nu mai avem timp. Pentru că perioada de implementare a unei astfel de decizii durează luni de zile”. „Dacă am reduce, nu cu 10%, ci cu 8% cheltuielile de personal, am avea banii de un program Saligny” „Noi avem în general undeva pe la 14 miliarde de lei cheltuieli de personal lunare, plus minus 500 de milioane de lei. Dar, dacă am reduce cu, hai să zicem, 8%, nu 10, am avea tot Programul Anghel Saligny finanţat de acolo sau am avea jumătate din necesarul de finanţare de la Transporturi”, a mai arătat vicepremierul UDMR. El a explicat de ce, acum, nu se mai pot face reduceri de personal care să aibă impact la 1 ianuarie 2026, ci abia din aprilie.  „Eu astăzi cred că nu mai avem timp. Pentru că perioada de implementare a unei astfel de decizii durează luni de zile. Ultima variantă cu care a venit domnul Cseke (Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila – n.r.) a fost o propunere de implementare până la data de 31 martie. Cu cât întârzie, cu atât o să se implementeze mai târziu. Trebuie să refaci organigrame, trebuie să refaci scheme de personal, trebuie să faci reangajări acolo unde faci disponibilizări, de exemplu. Deci nu se face de azi pe mâine. Dacă luăm decizia în decembrie, probabil o implementăm până la sfârşitul lunii aprilie”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna, citat de news.ro. 

„Dacă am reduce, nu cu 10%, ci cu 8% cheltuielile de personal, am avea banii de un program Saligny”, spune Tanczos Barna Foto: PSD
După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească - presă

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească, arată datele publicate azi de Ziarul Financiar, care a obținut informații privind execuția bugetară la final de august. Guvernul Bolojan s-a instalat la 23 iunie 2025. Citește și: Șocant: electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL - sondaj INSCOP După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Potrivit datelor ZF, cheltuielile de personal au crescut cu 7% în primele opt luni din 2025, față de primele opt luni din 2024. Totuși, este evident că creșterea cheltuielilor de personal se temperează: ea a fost de 11,3% în primele cinci luni, 10,1% la șase luni și 7,9% la șapte luni.  Publicația mai arată că cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea fiind de 45%.  Deficitul la opt luni este de 4,5%, la fel ca în 2024, dar în termeni nominali este mai mare cu șase miliarde de lei față de perioada similară din 2024.  Veniturile au crescut, în în primele opt luni, cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%, indică aceste date preliminare.  „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%. Dar neavând datele în momentul acesta, Ministerul de Finanțe va comunica în perioada următoare estimările, odată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, spunea Ilie Bolojan la 2 septembrie. 

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Foto: Facebook
Economie

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB. Cheltuielile de personal continuă să crească, ele ajungând la 5,3% din PIB în primele șapte luni din 2025, față de 5,2% în primele șapte luni din 2024. Creșterea acestor cheltuieli a fost de 7,9%, peste inflație.  Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie.  Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Cheltuielile cu dobânzile au crescut exploziv, cu 44,8% față de primele șapte luni din 2024. De altfel, premierul Bolojan recunoștea că ele vor ajunge la 10 miliarde de euro în 2025.  Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În afară de creșterile de pensii,  cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. 

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi Foto: Captură video
Economie

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025

Premierul Ilie Bolojan (PNL) dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025: peste zece miliarde de euro. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan În 2024, s-au plătit pentru dobânzi, potrivit datelor ministerului de Finanțe, 36,2 miliarde de lei, adică aproximativ 7,25 miliarde de euro. În primele șase luni din 2025, cheltuielile cu dobâznile au fost de 25,22 miliarde de lei, repsctiv circa cinci miliarde de euro. Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi „Dobânzile pe care România le plătește sunt estimate la cel puțin 2 miliarde de euro în plus, deci un surplus de fonduri de peste 10 miliarde. Românii trebuie să înțeleagă că, practic, în fiecare an, România se împrumută cu sume semnificative, uneori între 25 și 30 de miliarde de euro, doar pentru a putea funcționa în aceste condiții. Doar anul acesta, dobânzile plătite vor fi în jur de 10 miliarde de euro”, a arătat Bolojan la Antena 3.  Însă el a arătat și cum vor crește, în acest an, în continuare, cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor. „Cât am avut cheltuieli de personal anul trecut, în prezent nu mai avem 77 miliarde, ci aproximativ 85 miliarde pe prima jumătate a anului. Aceasta se datorează creșterilor de salarii aplicate în primăvară și la mijlocul anului, pentru că nu s-au redus cheltuielile de personal în prima jumătate a anului”, a spus el. Într-adevăr, execuția bugetară după primele șase luni arată cheltuieli de personal de 85,46 miliarde lei, față de 77,6 miliarde lei în primele șase luni din 2024. 

Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Foto: ICCJ
Eveniment

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani

Cum au explodat veniturile judecătorilor: salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani, mult peste rata inflației. La fel au crescut și sporurile multiple de care beneficază aceasta.  Citește și: Burduja, co-autor al dezastrului PNRR, promovat consilier onorific al premierului Bolojan Datele au fost luate de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Salariul șefei ICCJ a crescut cu 25% în doi ani Ce arată aceste date: în martie 2022, președintele ICCJ avea un salariu de bază de 29.663 de lei, plus 8.899 de lei sporuri - „Spor pentru condiţii de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii” - și 950 de lei spor de doctorat.  martie 2023: 32.731 lei salariul de bază, 9.207 lei sporuri și 950 lei pentru doctorat martie 2025: 40.914 lei salariul de bază, 12.274 - sporuri, 950 - doctorat Dacă nu luăm în calcul sporul de doctorat, care a fost fix - fosta șefă a ICCJ, Alina Corbu, avea doctorat, a fost acuzată de plagiat, dar Universitatea București a găsit diferite pretexte să nu-l verifice - veniturile salariale au crescut ușor peste 25% în doi ani.  Creșterea „cheltuielilor de personal” din bugetul ÎCCJ - suma care acoperă salariile tuturor instanțelor - a crescut chiar cu 30%: în 2023, Parlamentul a votat un buget de 2,64 miliarde de lei la rubrica „cheltuieli de personal” din bugetul ICCJ în 2025, aceste cheltuieli au alocate suma de 3,4 miliarde de lei Creșterea cheltuielilor de personal a fost de circa 30% în doi ani.  Rata medie a inflației a fost de 10,3% în 2023 și 5,1% în 2024, deci salariul șefei ICCJ, precum și alocarea buigetară pentru „cheltuielile de personal” din instanțe, au crescut mult peste inflație.

Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri Foto: Facebook
Eveniment

Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari: 13,7 miliarde de lei. Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Această sumă nu include plata cu ora, normele de hrană sau echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei”, a spus demnitarul, întrebat de costurile plății cu ora, a normelor de hrană sau echipamente.  În 2024, cheltuielile de personal au fost de 164,6 miliarde de lei, cu 24% mai mari ca în 2023. În consecință, primele, sporurile și bonusurile au reprezentat circa 8,5% din aceste cheltuieli.  Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, a spus demnitarul, care reprezintă PNL în Guvern.  Potrivit unor surse politice, la discuțiile de joi dintre liderii partidelor pro-europene s-a luat în discuție sporul de 50% de care beneficiază subordonații lui Marcel Boloș, de la MIPE, pentru simplul fapt că lucrează cu fonduri europene.  De un spor asemănător beneficiază angajații din ministerul Energiei, deși acest minister este responsabil de amânarea de la plată a 227 milioane de euro, din PNRR, pentru politizarea conducerii companiilor din acest sector.  În plus, s-a amintit de privilegiile uriașe ale magistraților, de la chirii imense la diurne, decontarea medicamentelor sau a transportului. 

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile Foto: Facebook UDMR/Kiss Gabor
Politică

Ministrul de Finanțe sugerează că sunt probleme mari cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă”

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă” a scris Tanczos Barna pe Facebook după ce ministerul pe care-l conduce a publicat execuția bugetară pe primele patru luni. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Datele arată că deficitul bugetar a ajuns deja la 2,95%, în timp ce cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au crescut cu 12,4% față de perioada similară din 2024, iar cheltuielile cu dobânzile au explodat, consumând 1,1% din PIB.  Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile „Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu”, a scris ministrul de Finanțe.  „În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile — care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei — au avut un impact major asupra bugetului. În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%”, a mai arătat demnitarul UDMR.    Datele publicate azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au însumat 56,55 mld lei, în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,0% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld lei, cu 6,64 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În rpimele patru luni din 2024, aceste cheltuieli consumau 0,8% din PIB. Acum ele au ajuns deja la 1,1% din PIB. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024

Guvernul Ciolacu II nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. Nota ministerului de finanțe nu explică acest salt. Și cheltuielile cu dobânzile au explodat cu 50% față de primele două luni din 2025 și acum consumă 0,5% din PIB. Ele au însumat 10,06 mld lei, cu 3,39 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  În schimb, „cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,0 mld lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld”, arată Finanțele.  Deficitul bugetar a ajuns deja la 1,58% în primele două luni, deși Guvernul s-a angajat să încheie anul cu un deficit de 7%.  Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puţin în semestrul doi din 2025 şi, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ţinând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, publicată marți. 

Ciolacu minte fără jenă că a redus „5% din anvelopa salarială Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu minte fără jenă că a redus „5% din anvelopa salarială”. Fapte: aceasta a crescut cu 18,6%

Premierul PSD Marcel Ciolacu minte fără jenă că a redus „5% din anvelopa salarială”. Însă datele ministerului de Finanțe - care sunt publicate lunar - arată că cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 18,6% în ianuarie 2025 față de ianuarie 2024. Citește și: Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini. Impact: 1,1% din PIB Ciolacu s-a lăudat, azi, cu reromele pe care le face „silențios”. „Eu prefer o abordare mai silenţioasă, cu acte normative ţintite şi foarte clare, cu reduceri de buget şi de anvelope bugetare”, a spus el. În context, el a fost întrebat ce reduceri s-au făcut la buget în urma restructurărilor din sistemul bugetar. Ciolacu minte fără jenă că a redus anvelopa salarială „O groază, în primul rând 5% din anvelopa salarială, dar, repet, nu am făcut-o cu tam-tam. În momentul acesta aţi văzut cu posturile contractuale, se scot toate la concurs. Mai întinereşte şi aparatul central şi local”, a susținut el. În realitate, potrivit datelor ministerului de Finanțe, față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Ciolacu a susținut că la Secretariatul General al Guvernului (SGG) va urma o reducere de aproape 1.800 de persoane. În ultimii ani, personalul SGG a crescut cu sute de angajați.  La Secretariatul General al Guvernului s-au angajat, în decembrie 2024, cel puțin 33 de persoane, numărul angajaților ajungând la 4.601. Pentru comparație, în august 2020, când premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473.

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii

În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Recent, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat că noua organigramă de personal va reduce numărul de posturi de la Senat de la 796 la 618. Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban se lăuda că va concedia circa 200 de persoane: „Vorbim de un număr total de în jur de 1.500 de angajați (...) Aici estimez undeva, nu știu, oricum peste 200 de posturi la care vom renunța”. În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Însă proiectul de buget pentru anul 2025, publicat noaptea trecută de ministerul de Finanțe, nu arată nici o reducere a cheltuielilor de personal (cu salariile angajaților) la Senat și la Camera Deputaților. La Senat, cheltuielile de personal se majorează de la 195,7 milioane lei, în 2024, la 196,4 milioane lei, în 2025, deci cu 0,36%. Însă, în 2026, aceste cheltuieli ar ajunge la 205 milioane de lei, deci s-ar termina cu austeritatea pentru funcționarii parlamentari. La Camera Deputaților, cheltuielile de personal sar de la 403,2 milioane de lei, anul trecut, la 411,1 milioane de lei în 2025. Majorarea este de 1,96%. Și aici, austeritatea s-ar încheia în 2026, când cheltuielile de personal se estimează că vor ajunge la 442 de milioane de lei. Și în 2027 și 2028, Finanțele estimează majorări substanțiale ale cheltuielilor de personal din cele două camere ale Parlamentului.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei Foto: Facebook
Economie

Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei

Deficitul bugetar a ajuns, în iulie, la astronomica sumă de 71 miliarde de lei, adică 4,02% din PIB, a anunțat ministerul de Finanțe în această seară. În iunie, deficitul era de 3,6% din PIB. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG După primele șapte luni din anul 2024, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au ajuns la 5,2% din PIB, față de 4,6% din PIB anul trecut, în primele șapte luni. Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,88 miliarde de lei, cu 3,19 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Ele reprezintă 1,2% din PIB. Investițiile finanțate cu fonduri UE au scăzut de la 22,5 de miliarde de lei, în primele șapte luni din 2023, la 20,6 miliarde de lei în 2024. De altfel, chiar ministerul de Finanțe notează că “sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 21,42 mld lei, în scădere cu 11,9% (an/an)“. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,99 mld lei. dar premierul Ciolacu a susținut că, în total, în 2024, aceste cheltuieli vor ajunge la 120 de miliarde de lei. Premierul PSD Marcel Ciolacu a fost săptămâna trecută la Bruxelles și a susținut că a discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “despre un nou acord în ceea ce privește deficitul României, de această dată venind cu propunerea de a avea un acord pe 7 ani“. Însă președintele Comisiei Europene nu a oferit nici o informație despre discuțiile cu Ciolacu.

Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment Foto: Inquam/George Calin
Politică

Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment

Un document bine ascuns de Guvern arată că Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) se îndreaptă spre faliment: în șase luni a cheltuit cât pentru aproape opt luni. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Potrivit unei anexe la un memorandum cu tema “Stabilirea limitelor de credite bugetare şi credite de angajament pe luna august 2024“, CNAS a cheltuit 61% din creditele de angajament și 63,6% din creditele bugetare după doar șase luni. Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment Și în 2023, CNAS a rămas fără bani în ultimele trei luni, iar unele spitale mari abia au reușit să plătească salariile. De exemplu, în decembrie 2023, bugetul alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București era de 300 de lei pe lună. Documentul, care provine de la ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), arată că cheltuielile de personal, subvențiile și asistența socială au înghițit mult peste sumele prevăzute. “La nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat se remarcă o execuție mai mare raportat la prevederile anuale la următoarele titluri de cheltuieli bugetare: titlul 10 „Cheltuieli de personal” (53,36%), titlul 40 „Subvenții” (65,22%), titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” (53,11%), titlul 57 „Asistență socială” (56,86%), titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020” (68,38%) și titlul 59 „Alte cheltuieli” (66,90%). La nivelul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației semnalăm faptul că pe primele 6 luni ale anului 2024 se înregistrează o execuție de 72,64%. De asemenea, la nivelul programelor naționale derulate de această instituție se remarcă următoarele: Pentru Programul Național de Dezvoltare Locală etape I și II s-au efectuat deschideri de credite bugetare pe primul semestru în sumă de 1.158.170 mii lei, reprezentând 87,15% din prevederile bugetare anuale alocate. Pentru Programul național de investiții „Anghel Saligny” s-au efectuat deschideri de credite bugetare în sumă de 4.645.335 mii lei, reprezentând 79,6% din prevederile bugetare anuale alocate. Pentru Programul național de construcții de interes public sau social derulat prin Compania Națională de Investiții s-au efectuat deschideri de credite bugetare pe primele 6 luni ale anului în sumă de 1.949.500 mii lei, reprezentând 90,28 % din prevederile bugetare anuale aprobate“, se arată în document.

Deficit apocaliptic după doar patru luni Foto: inquam/George Calin
Politică

Deficit apocaliptic după doar patru luni

Deficit apocaliptic după doar patru luni din anul 2024: acesta a ajuns la 3,24%, potrivit datelor ministerului de Finanțe. Din martie, când deficitul era deja foarte mare, de 1,7%, în aprilie, când a ajuns la 3,24%, deficitul aproape că s-a dublat. Un astfel de deficit nu s-a înregistrat nici în anii crizei din perioada 2008-2012. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea ștergerea a trei articole „Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 mld lei, respectiv 3,24% din PIB față de deficitul de 27,35 mld lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023”, se arată în nota ministerului de Finanțe. Deficit apocaliptic după doar patru luni Datele bugetului consolidat arată un deficit de 768 de milioane de lei al băncii de stat EximBank. Datele ministerului de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 20,7%, în pofida promisiunilor Guvernului de a reduce aceste cheltuieli. De altfel, acum câteva zile, Executivul a mai majorat salariile unor bugetari, cu 10%. Salariile bugetarilor au consumat, în doar patru luni, 2,8% din PIB, față de 2,6% în primele patru luni din 2023. Cheltuielile cu investițiile au crescut, în primele patru luni, de la circa 19 miliarde de lei în perioada similară din 2023 la 31 de miliarde de lei, însă au scăzut cu circa 1,5 miliarde de lei cele finanțate de UE și s-au triplat cele achitate din „fonduri naționale”. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 mld lei, cu 1,11 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră