duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cernauti

3 articole
Eveniment

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate. Liderii comunității românești din regiunea Cernăuți, Ucraina, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la întreruperea plății burselor acordate anual de statul român elevilor și profesorilor din școlile românești. Bursele, în valoare de 400 de euro, erau finanțate de Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, având scopul de a sprijini și încuraja învățământul în limba română. Școlile românești din Ucraina, burse suspendate În 2023, peste 5.500 de elevi și 1.200 de cadre didactice au beneficiat de aceste burse. Citește și: EXCLUSIV Făcut general la 36 de ani de fostul ministru Bode, șeful CS Dinamo a folosit un sistem paralel ilegal de plăți pentru sportivii străini. Printre victime, celebrul antrenor Fuertes (handbal) În 2024, însă, plata acestora a fost suspendată, ceea ce pune în dificultate menținerea și dezvoltarea învățământului în limba română. „Unica șansă pentru a păstra învățământul în limba maternă sunt bursele”, a declarat profesorul Aurica Bojescu, secretarul Uniunii Inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”. Rolul burselor în păstrarea identității lingvistice Profesorul Bojescu subliniază importanța acestor fonduri în sprijinirea elevilor și profesorilor pentru achiziționarea materialelor didactice și organizarea suplimentară de ore în limba română. „Ajutorul financiar este crucial pentru o mai bună școlarizare în limba română, fie că vorbim de o carte în limba română sau de o oră suplimentară pentru elevii din clasele mari”, a explicat aceasta. Apel către autoritățile române Reprezentanții comunității românești speră ca Guvernul României să reia plata burselor și să asigure continuitatea acestui program în 2025. „E greu, având în vedere războiul din Ucraina și situația politică din România. Sperăm ca anul viitor să nu pierdem din nou acest proiect și să fie alocate la timp sumele pentru bursă”, a adăugat Bojescu. Comunitatea românească din Cernăuți Regiunea Cernăuți este locuită de aproximativ 500.000 de români, pentru care păstrarea limbii și culturii române este esențială. Lipsa sprijinului financiar din partea României ar putea afecta negativ acest obiectiv pe termen lung. Soluții pentru viitor Suspendarea burselor reprezintă un semnal de alarmă pentru menținerea identității culturale și lingvistice a românilor din Ucraina. Este crucial ca autoritățile române să își reafirme angajamentul față de sprijinirea acestor comunități, mai ales în contextul dificultăților generate de război. Această situație evidențiază necesitatea unei planificări financiare mai riguroase pentru a asigura continuitatea programelor de sprijin dedicate comunităților românești din afara granițelor.

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți (sursa: bucpress.eu)
Eveniment

Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți

Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți. Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), care reprezintă comunitatea românească din Ucraina, cere autorităţilor de la Bucureşti să se implice în demersurile de redobândire a primei biserici din Cernăuţi în care s-a slujit în limba română, după ce aceasta a fost preluată "abuziv" de administraţia locală. Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune civică care reuneşte peste 20 de societăţi culturale şi instituţii de presă de limba română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Odesa şi Kiev, a semnat un memoriu pe care l-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, dar şi Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), prin intermediul căruia cere să ia atitudine faţă de "furtul de către autorităţile ucrainene a Capelei Mitropolitane". Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "CNRU, cu profundă durere sufletească vă aduce la cunoştinţă faptul că, prin decizia primăriei oraşului Cernăuţi, ni s-a luat Capela arhiereilor bucovineni cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi din Cernăuţi, lăcaş în care ne-am rugat în limba română timp de aproape 30 de ani. Ultima slujbă s-a ţinut în exteriorul bisericii, de către părintele Cristofor Gabor, duminică, 25 august 2024. Aceasta este prima biserică românească în care s-a slujit în limba română luată pe nedrept de autorităţi", se afirmă în memoriu. Ce solicită CNRU De asemenea, românii din Ucraina cer "urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române". "După ce timp de 30 de ani au lovit cu putere în şcolile cu predare în limba română, după ce au tot fluturat cu 'limba moldovenească', după ce ne-au marginalizat în reprezentarea în administraţia publică etc., acum autorităţile vin să ne ia şi bisericile noastre, să ne spună când, cui şi cum trebuie să ne rugăm. Avem toate temeiurile să calificăm gestul autorităţilor ucrainene de deposedare a comunităţii româneşti de acest lăcaş de cult ca element al unei noi ofensive îndreptate împotriva minorităţii române din Ucraina, în dispreţul legislaţiei naţionale în vigoare, a cadrului bilateral interstatal şi a cadrului european şi internaţional în materie de drepturi ale omului. În aceste condiţii, vă rugăm respectuos ca, în calitate de înalţi reprezentanţi ai statului înrudit România, să luaţi atitudine faţă de furtul de către autorităţile ucrainene a Capelei Mitropolitane, gest lipsit de onestitate şi contrar spiritului şi literei Tratatului de bază dintre Ucraina şi România şi ale altor instrumente juridice bilaterale şi multilaterale la care Ucraina este parte. Totodată, solicităm urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române", este solicitarea CNRU. Capela Mitropolitană din Cernăuți Capela Mitropolitană din Cernăuţi a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfinţită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. "Cripta de sub Capelă adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale următorilor ierarhi bucovineni: episcopul Dositei Herescul, mitropolitul Teofil Bendela, mitropolitul Teoctist Blajevici, mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici, mitropolitul Arcadie Ciupercovici, mitropolitul Vladimir de Repta, mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, episcopul Ipolit Vorobchievici, toţi de etnie română. Acest monument istoric şi de arhitectură aparţine patrimoniului comunităţii româneşti din Ucraina şi, în sensul legislaţiei române în vigoare, trebuie protejat şi pus în valoare în mod corespunzător", se subliniază în memoriul CNRU. În perioada totalitaristă a URSS, atât vechiul cimitir din Cernăuţi, cât şi Capela Mitropolitană au fost vandalizate şi profanate. Prin hotărârea municipalităţii cernăuţene din data de 24 aprilie 1990, Capela Mitropolitană a fost transmisă Bisericii Sfântul Nicolae din Cernăuţi. Ulterior, la data de 20 ianuarie 2008, s-a înfiinţat şi organizaţia religioasă Comunitatea religioasă a parohiei Capelei cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi a Eparhiei Cernăuţilor şi Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, statutul căreia a fost înregistrat de administraţia regională de stat (dispoziţia nr. 712/05.12.2008), se menţionează în memoriu. Odată cu modificările Codului fiscal, organizaţia religioasă a fost reînregistrată de aceeaşi administraţie regională de stat (decizia nr. 973/31.10.2017). Intrând în legalitate, prin osârdia vrednicului de pomenire preot Mihai Ivasiuc, având binecuvântarea ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, dar şi binecuvântarea Eparhiei din Cernăuţi, cu sprijinul enoriaşilor români, s-au efectuat lucrările de renovare a bisericii. Lăcaşul sfânt a devenit perfect funcţional. Menţionăm faptul că biserica se află în sectorul românesc al cimitirului istoric din Cernăuţi, iar preotul Capelei are în grija sa şi partea românească a cimitirului, afirmă sursa citată. "După plecarea la cele veşnice a părintelui Mihai Ivasiuc, începând cu anul 2007 ştafeta a fost preluată de preotul Cristofor Gabor. În toată această perioadă nicio autoritate de stat nu a pus la îndoială legalitatea funcţionării bisericii. Din păcate, în contextul răzmeriţelor bisericeşti, cu un profund substrat geopolitic, au devenit victimă şi bisericile ortodoxe ale comunităţii româneşti. Prin decizia Consiliului local Cernăuţi nr.1179 din 27 aprilie 2023, adoptată în cadrul celei de a 32-a sesiuni de legislatura a VIII-a, a fost anulată decizia anterioară, nr.141/6 din 24 aprilie 1990, de transmitere a Capelei Mitropoliţilor Bucovinei Bisericii cu hramul Sfântul Nicolae. După o serie de hăţişuri judecătoreşti, în data de 23 august 2024 Capela a fost sigilată de către primărie", se mai arată în memoriul Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina.

Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina (sursa: Antena 3)
Politică

Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina

Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, ÎPS Longhin, pe numele său de mirean Mihail Jar, a fost chemat la Sinteza Zilei ca să se vaite că președintele Volodimir Zelenski prigonește clericii care răspund în fața lui Kiril, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse. Tema asupririi românilor din Ucraina a fost frecvent invocată de George Simion și Diana Șoșoacă. „România nu mai trebuie să ajute Ucraina dacă românii sunt batjocoriți în continuare acolo!”, a afirmat George Simion, acum câteva săptămâni. Zilele trecute, Mihail Jar a fost mediatizat și la RTV, în emisiunea lui Victor Ciutacu. Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina Ca să-și justifice emisiunea, Gâdea a prezentat un mesaj al mitropolitului Longhin în care acesta îl critică pe patriarhul Kiril: „Veți răspunde în fața lui Dumnezeu. Pentru așa ceva, nu există iertare. Ați rănit întreaga comunitate ortodoxă ucraineană. Ne-ați provocat o durere fără capăt. Nu căutați pretexte”. Însă mitropolitul vorbește în ucraineană la această slujbă, deși se laudă că este român. Întreaga emisiune a fost, ulterior, un lung șir de atacuri împotriva Ucrainei și a președintelui Zelenski, acuzați că persecută preoții români din nordul Bucovinei. „Peste 100 de lăcaşuri de cult unde se roagă români ar putea fi scoase în afara legii”, arată site-ul Antenei 3. Însă Gâdea și invitații săi nu au spus nimic despre faptul acest mitropolit este celebru pentru afilierea sa la biserica rusă și pozițiile sale anti-ucrainene. „A fost un aspru critic al mobilizării tinerilor pentru războiul din 2014 din Donbas și a contestat dur decizia Patriarhiei Constantinopolului de a oferi dreptul de autocefalie Bisericii Ucrainene. Este considerat un apropiat de-al Mitropolitului Onufrie al Bisericii Ucrainene, supusă canonic Patriarhatului Rusiei și unul dintre cei mai influenți și cunoscuți membri ai acesteia”, scrie replica.md. Atacuri dure împotriva patriarhului ecumenic, Bartolomeu În predicile sale, el a vorbit despre „antihrist, blestematul de Bartolomeu”, întrucât patrarhul ecumenic de la Constantinopole a recunoscut autocefalia bisericii ucrainene desprinsă de Rusia. Mitropolitul supus Moscovei a afirmat că Zelenski și ceilalți lideri ucraineni care vor să interzică Biserica Ortodoxă Ucraineană, suborodonată celei ruse, sunt „cei mai blestemați oameni din istorie”. În 2016, Adevărul scria: „Un episcop ucrainean, cu rădăcini româneşti, învrăjbeşte credincioşii şi ierarhii din România. Longhin Jar, episcop de Bănceni, îi îndeamnă pe monahii români să nu-şi mai pomenească superiorii ierarhici la slujbele religioase. Părintele Mihail Longhin Jar, episcop de Bănceni, i-a adresat ÎPS Teofan, Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, o scrisoare în care deplânge soarta poporului ortodox român «îndurerat şi prigonit»”. Însă mitropolitul Teofan i-a transmis lui Linghin că ortodocșii români nu sunt prigoniți. Citește și: Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea – presă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră